{"id":168672,"date":"2019-02-06T14:41:03","date_gmt":"2019-02-06T14:41:03","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=168672"},"modified":"2019-02-06T14:41:03","modified_gmt":"2019-02-06T14:41:03","slug":"studiu-google-amenintarile-online-ce-provoaca-ingrijorarea-romanilor-si-cum-le-pot-face-fata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=168672","title":{"rendered":"Studiu Google: Amenin\u0163\u0103rile online ce provoac\u0103 \u00eengrijorarea rom\u00e2nilor \u015fi cum le pot face fa\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nCele mai mari \u00eengrijor\u0103ri ale oamenilor vizeaz\u0103 compromiterea datele de acces \u015fi personale (parole, informa\u0163ii financiare, etc) \u015fi malware-ul. \u00cen opinia rom\u00e2nilor, informa\u0163iile financiare sunt cele mai sensibile. Potrivit unui studiu realizat \u00een 2019 de YouGov pentru Google, 49% dintre rom\u00e2ni sunt interesa\u0163i \u00een primul r\u00e2nd de protec\u0163ia datelor datele financiare, precum acces la internet banking sau datele cardurilor. Pe locul secund, cu 19%, vin informa\u0163iile personale (adres\u0103, CNP, etc), iar pe al treilea loc momentele personale, precum fotografii, cu 9%. Studiul derulat de YouGov este unul reprezentativ \u015fi s-a derulat online \u00een perioada 27 decembrie 2018 &#8211; 7 ianuarie 2019, pe un e\u015fantion de 1009 persoane adulte din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nCele mai frecvente moduri prin care datele de acces sunt compromise sunt phishingul sau compromiterea parolelor. Potrivit studiului YouGov, 37% dintre rom\u00e2ni declar\u0103 c\u0103 au fost \u0163inta unui atac de tip phishing, prin care cineva a \u00eencercat s\u0103 acceseze datele personale, inclusiv parole \u015fi date bancare, prin metode \u00een\u015fel\u0103toare, pretinz\u00e2nd a fi o surs\u0103 legitim\u0103. A doua cea mai frecvent\u0103 amenin\u0163are cu care s-au confruntat rom\u00e2nii este malware-ul. 28% dintre participan\u0163ii la studiu au spus c\u0103 li s-a infectat computerul cu un virus sau software, ceea ce a dus la manipularea, furtul sau \u015ftergerea datelor cu caracter personal. Un sfert dintre rom\u00e2ni (24%) reclam\u0103 c\u0103 cineva le-a accesat \u00een mod neautorizat conturile din re\u0163elele de socializare\/sau de e-mail.<\/p>\n<p>\nUna dintre solu\u0163iile Google pentru protejarea \u00eempotriva acestor atacuri este autentificarea \u00een doi pa\u015fi, care combin\u0103 ceva ce \u015ftii (parola) cu ceva ce de\u0163ii (un dispozitiv de securizare sau un cod). Chiar dac\u0103 cineva afl\u0103 parola, nu va avea informa\u0163iile de la pasul doi, explic\u0103 reprezentan\u0163ii Google.<\/p>\n<p>\nCel mai simplu mod \u00een care un cont poate fi compromis este ca cineva s\u0103 aib\u0103 acces la parola titularului, spun reprezentan\u0163ii companiei. Degeaba utilizatorul folose\u015fte o parol\u0103 puternic\u0103, dac\u0103 aceasta este utilizat\u0103 pentru toate conturile. Dac\u0103 este furat\u0103, atacatorul va avea acces la toate aceste conturi, indiferent de c\u00e2t de solid\u0103 este parola care le protejeaz\u0103. Solu\u0163ia Google: Managerul de parole pentru Chrome \u015fi Android. Chrome va genera automat o parol\u0103 la prima autentificare pe un site. Parola va fi stocat\u0103 securizat \u00een contul Google \u015fi va putea fi folosit\u0103 pe toate versiunile Chrome, mobile sau desktop. Fiecare \u00ee\u015fi poate vedea parolele la passwords.google.com.<\/p>\n<p>\nUn sfert dintre rom\u00e2ni nu-\u015fi verific\u0103 set\u0103rile de securitate<\/p>\n<p>\nCare sunt obiceiurile rom\u00e2nilor pentru reducerea riscurilor online? Un sfert dintre ei (26%) spun c\u0103 folosesc cel pu\u0163in odat\u0103 pe lun\u0103 un instrument de verificare a set\u0103rilor de securitate, precum Google Security Checkup. De cealalt\u0103 parte, un alt sfert spun c\u0103 nu au f\u0103cut niciodat\u0103 acest lucru sau fac aceste verific\u0103ri doar odat\u0103 la 6 luni (16%). \u00cen ceea ce prive\u015fte actualizarea parolelor online, cei mai mul\u0163i dintre rom\u00e2ni (25%) spun c\u0103 fac acest lucru mai rar dec\u00e2t odat\u0103 la 6 luni. Pu\u0163ini nu au f\u0103cut lucrul acesta niciodat\u0103 (9%), \u00een timp ce 19% \u00ee\u015fi actualizeaz\u0103 parolele la 2-3 luni.<\/p>\n<p>\nSolu\u0163ia Google pentru ca utilizatorul s\u0103 evite infectarea cu malware \u00een urma unor ac\u0163iuni precum simpla accesare a unui site nesecurizat sau \u00een cazul \u00een care nu a actualizat software-ul este tehnologia \u201eSafe browsing system&#8221;, care avertizeaz\u0103 utilizatorul de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd vrea s\u0103 intre pe un site suspect de escrocherii phishing, instalare de software nedorit sau malware. Cea mai recent\u0103 versiune a browserului Chrome afi\u015feaz\u0103 avertizare \u201eNon secure\u201d pentru site-urile care nu au protocolul HTTPS. Un protocol nesecurizat \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un hacker poate \u201etrage cu ochiul\u201d la datele pe care utilizatorul le transmite \u015fi prime\u015fte pe acel site, precum parole sau date de card.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Google atrage aten\u0163ia asupra securit\u0103\u0163ii online, ar\u0103t\u00e2nd care sunt temerile rom\u00e2nilor pe internet \u015fi c\u00e2teva metode simple pe care oricine le poate aplica pentru a-\u015fi proteja existen\u0163a online.  <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[539,26871,173],"class_list":["post-168672","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-online","tag-protejare","tag-romani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=168672"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168672\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=168672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=168672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=168672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}