\nIstoria unei pr\u0103bu\u015firi<\/p>\n
\nImediat dup\u0103 descoperirea petrolului la \u00eenceputul secolului al XX-lea, na\u0163iunea din America de Sud \u015fi-a construit \u00eentreaga economie pe seama aurului negru. Chiar \u015fi ast\u0103zi Venezuela conduce \u00een topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili. \u00cen 1950, c\u00e2nd majoritatea \u0163\u0103rilor de pe glob se zb\u0103teau s\u0103-\u015fi revin\u0103 dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, Venezuela era extrem de bogat\u0103, av\u00e2nd al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, \u0163ara era de dou\u0103 ori mai bogat\u0103 dec\u00e2t Chile, de patru ori mai prosper\u0103 dec\u00e2t Japonia \u015fi de 12 ori mai bogat\u0103 dec\u00e2t China. \u00cen perioada 1950-1980, economia venezuelean\u0103 a crescut constant, iar \u00een 1982 era cea mai prosper\u0103 economie din America Latin\u0103. Din p\u0103cate pentru Venezuela, aceast\u0103 situa\u0163ie nu avea s\u0103 continue foarte mult.<\/p>\n
\nAutorit\u0103\u0163ile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a pl\u0103ti diferite programe sociale, \u00een s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, transport sau alimenta\u0163ie. La mijlocul anilor \u201980, pre\u0163ul petrolului s-a pr\u0103bu\u015fit \u015fi a decimat economia venezuelean\u0103. Ast\u0103zi, Venezuela este una dintre cele mai s\u0103race economii din regiune \u015fi lucrurile se vor \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i dac\u0103 criza actual\u0103 va continua, potrivit Fondului Monetar Interna\u0163ional. Venezuela se sprijin\u0103 \u00een continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile \u0163\u0103rii sunt reprezentate de aceast\u0103 resurs\u0103), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice fluctua\u0163ie a pre\u0163ului petrolului face diferen\u0163a dintre bog\u0103\u0163ie \u015fi s\u0103r\u0103cie. Dup\u0103 sc\u0103derea semnificativ\u0103 a pre\u0163ului petrolului \u00een anii \u201980, infla\u0163ia a crescut ajung\u00e2nd \u00een 1989 la 84,5%, iar \u00een 1996 la 99,9%.<\/p>\n
\n\u00cen 1998, Hugo Ch\u00e1vez a fost ales pre\u015fedinte \u015fi a promis c\u0103 va reduce s\u0103r\u0103cia, iar standardul de via\u0163\u0103 va cre\u015fte. Revenirea pre\u0163ului petrolului a f\u0103cut ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Ch\u00e1vez din cauza cre\u015fterii fulminante a pre\u0163ului barilului de petrol. Economia a mers din ce \u00een ce mai bine, iar pre\u015fedintele s-a \u0163inut de promisiune \u015fi a cheltuit banii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i via\u0163a celor mai s\u0103raci; astfel procentul s\u0103r\u0103ciei s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it p\u00e2n\u0103 \u00een 2010. Acest lucru a dus la cre\u015fterea deficitului \u0163\u0103rii, context \u00een care men\u0163inerea programelor de bun\u0103stare social\u0103 devenea imposibil\u0103 dac\u0103 pre\u0163ul petrolului sc\u0103dea. Lucru care s-a \u00eent\u00e2mplat de altfel c\u00e2nd Maduro a preluat conducerea.<\/p>\n
\nCh\u00e1vez a murit \u00een 2013 \u015fi Nicolas Maduro a preluat \u015fefia statului. Pre\u0163ul petrolului s-a pr\u0103bu\u015fit din nou \u015fi era clar c\u0103 Venezuela urma s\u0103 aib\u0103 o b\u0103t\u0103lie intens\u0103 cu infla\u0163ia, iar bancnota na\u0163ional\u0103 urma s\u0103 se devalorizeze foarte mult. Acum \u0163ara duce o lips\u0103 masiv\u0103 de alimente, medicamente \u015fi alte bunuri esen\u0163iale, iar violen\u0163a \u015fi protestele cresc \u00een Caracas.<\/p>\n
\n“Este datoria noastr\u0103 s\u0103 g\u0103sim o modalitate prin care s\u0103 oferim oamenilor via\u0163a de care au nevoie\u201d spune o inscrip\u0163ie aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 un portret al fostului pre\u015fedinte venezuelean Hugo Ch\u00e1vez, aflat\u0103 \u00eentr-un punct care ofer\u0103 o vedere panoramic\u0103 asupra ora\u015fului Caracas. Portretul, murd\u0103rit acum cu vopsea de vandali, este folosit de c\u0103tre jurnali\u015ftii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolant\u0103 din prezent a capitalei venezuelene.<\/p>\n
\n\u201eUn ora\u015f fantom\u0103. M\u0103 doare s\u0103 v\u0103d cum a ajuns Caracasul\u201d, spune Omar Lugo, directorul platformei de \u015ftiri El Est\u00edmulo, intervievat de jurnali\u015ftii britanici. Ei observ\u0103 cum, \u00een urm\u0103 cu o genera\u0163ie, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai \u00eenfloritoare ora\u015fe din America Latin\u0103. Str\u0103lucirea acestuia era alimentat\u0103 de industria petrolier\u0103, precum \u015fi de turismul generat de cultura efervescent\u0103 a ora\u015fului \u2013 o \u201eMecca\u201d pentru gurmanzi, via\u0163\u0103 de noapte \u015fi iubitorii de art\u0103.<\/p>\n
\n“Este datoria noastr\u0103 s\u0103 g\u0103sim o modalitate prin care s\u0103 oferim oamenilor via\u0163a de care au nevoie\u201d spune o inscrip\u0163ie aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 un portret al fostului pre\u015fedinte venezuelean Hugo Ch\u00e1vez, aflat\u0103 \u00eentr-un punct care ofer\u0103 o vedere panoramic\u0103 asupra ora\u015fului Caracas. Portretul, murd\u0103rit acum cu vopsea de vandali, este folosit de c\u0103tre jurnali\u015ftii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolant\u0103 din prezent a capitalei venezuelene.<\/p>\n
\n\u201eUn ora\u015f fantom\u0103. M\u0103 doare s\u0103 v\u0103d cum a ajuns Caracasul\u201d, spune Omar Lugo, directorul platformei de \u015ftiri El Est\u00edmulo, intervievat de jurnali\u015ftii britanici. Ei observ\u0103 cum, \u00een urm\u0103 cu o genera\u0163ie, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai \u00eenfloritoare ora\u015fe din America Latin\u0103. Str\u0103lucirea acestuia era alimentat\u0103 de industria petrolier\u0103, precum \u015fi de turismul generat de cultura efervescent\u0103 a ora\u015fului \u2013 o \u201eMecca\u201d pentru gurmanzi, via\u0163\u0103 de noapte \u015fi iubitorii de art\u0103.<\/p>\n
\nMetroul, construit de francezi, un proiect de miliarde de dolari, dar \u015fi restaurantele, galeriile de art\u0103 \u015fi muzeele au st\u00e2rnit odinioar\u0103 invidia \u00eentregii lumi.
\n\u201eCaracas era un ora\u015f vibrant… Chiar te sim\u0163eai \u2013 a\u015fa cum spunem noi aici \u2013 \u00een lumea \u00eent\u00e2i\u201d, spune Ana Terese Torres, o scriitoare din Caraque\u00f1a, care a surprins \u00een una dintre c\u0103r\u0163ile sale dec\u0103derea Caracasului.<\/p>\n