\nTransiris, compania dezvoltat\u0103 de rom\u00e2n, \u00eenregistreaz\u0103 venituri anuale de 8 milioane de dolari din servicii \u015fi tehnologii de marketing; pentru 2019, Silvian Cen\u0163iu previzioneaz\u0103 o dublare. Compania a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2012 \u00een California \u015fi \u00een Bucure\u015fti pentru a deservi \u00een principal companii de top (Fortune 500) cu servicii \u015fi tehnologii de marketing. \u00centre timp, s-a extins cu birouri \u00een Canada, Austria, Spania, \u015fi Marea Britanie. Biroul din Marea Britanie a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een cooperare cu guvernul sco\u0163ian.<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu locuie\u015fte \u00een California, dar este n\u0103scut la Bra\u015fov. A studiat \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Politehnica din Bucure\u015fti, precum \u015fi la Universitatea Tehnic\u0103 din Viena (TU Wien), Universitatea San Francisco (USF), Universitatea Stanford \u015fi alte institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. De asemenea, a cercetat \u015fi predat \u00een cadrul acestor universit\u0103\u0163i, c\u00e2t \u015fi la ASE Bucure\u015fti \u015fi la Universitatea Transilvania.<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu \u00ee\u015fi \u00eencepe povestea cu pasiunea pentru electronic\u0103, \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd construia diferite aparate pe care le vindea ulterior. Cele mai de succes, poveste\u015fte el, erau orgile de lumini. Apoi a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 chiar calculatoare. \u201eC\u00e2nd ne lipsea un circuit integrat, \u00eel construiam cu tranzistoare.\u201d<\/p>\n
\nS-a \u00eenscris mai t\u00e2rziu la studii la Politehnica din Bucure\u015fti \u015fi a \u00eenceput s\u0103 combine hardware-ul cu software-ul.<\/p>\n
\nCariera profesional\u0103 \u015fi-a \u00eenceput-o \u00een Austria, ca programator, mai \u00eent\u00e2i la o firm\u0103 mic\u0103 de consultan\u0163\u0103 \u015fi apoi la cea mai mare firm\u0103 independent\u0103 austriac\u0103 de atunci (Servo Data). \u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at mult la ambele firme \u015fi la Technische Universit\u00e4t Wien\u201d, descrie el experien\u0163a de atunci. \u00cenainte de a termina studiile, a primit viza de State \u015fi a plecat \u00een America. \u201ePizzeria unde am vrut s\u0103 m\u0103 angajez imediat c\u00e2nd am ajuns \u00een State nu m-a angajat, contrar celor scrise de unele publica\u0163ii, \u00eens\u0103 am g\u0103sit dup\u0103 vreo lun\u0103 un job de programator\u201d, explic\u0103 Cen\u0163iu. Pe t\u0103r\u00e2mul f\u0103g\u0103duin\u0163ei a lucrat \u00eent\u00e2i la firme mari precum Sony \u015fi a terminat primele studii la University of San Francisco \u00een computere \u015fi management.<\/p>\n
\nA \u00eenceput o carier\u0103 de management la Sony, iar apoi a acceptat o ofert\u0103 de la Oracle, unde Silvian Cen\u0163iu spune c\u0103 a avansat at\u00e2t \u00een software, c\u00e2t \u015fi \u00een management.<\/p>\n
\nDin r\u00e2ndul produselor dezvoltate acolo \u015fi unde a avut o contribu\u0163ie important\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 Oracle 8, care, potrivit lui, a oferit companiei un avantaj competi\u0163ional. \u201eCa urmare, am fost r\u0103spl\u0103tit \u00eentr-un mod semnificativ, lucru care mai t\u00e2rziu mi-a permis foarte mult\u0103 independen\u0163\u0103\u201d, spune el. La Oracle a creat o propunere pentru un centru de dezvoltare \u00een Rom\u00e2nia, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een perioada respectiv\u0103 multina\u0163ionala avea doar v\u00e2nz\u0103ri \u015fi mentenan\u0163\u0103 pe pia\u0163a local\u0103. A lucrat cu liderii de atunci ai companiei, \u015etefan Cojanu \u015fi Ani\u015foara Ulceluse. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een plus fa\u0163\u0103 de centrul \u00een India, care era deja f\u0103cut, au existat atunci dou\u0103 alte propuneri, una pentru Irlanda \u015fi una pentru China. \u201eA mea a c\u00e2\u015ftigat \u015fi a\u015fa a fost creat centrul Oracle din Rom\u00e2nia, care mai t\u00e2rziu a angajat c\u00e2teva mii de ingineri rom\u00e2ni\u201d, descrie Silvian Cen\u0163iu un prim pas \u00een dezvoltarea companiei care acum are pe pia\u0163a local\u0103 circa 4.500 de angaja\u0163i.
\nTot c\u00e2nd era la Oracle, a \u00eenceput studiile la Stanford, \u00een principal pe management; spune c\u0103 aceste studii l-au ajutat s\u0103 avanseze rapid p\u00e2n\u0103 pe postul de director. Primise \u015fi un pachet de op\u0163iuni \u015fi ac\u0163iuni la Oracle c\u00e2nd a lucrat la dezvoltarea produsului Oracle 8, iar \u00een 2005 acesta a crescut mult \u00een valoare \u015fi a devenit independent financiar.<\/p>\n
\nUrm\u0103toarea destina\u0163ie: antreprenoriatul<\/p>\n
\n\u201eAm plecat de la Oracle \u015fi pentru \u015fase ani am umblat prin lume, \u00een Europa, Australia, Japonia, \u015fi Africa, implic\u00e2ndu-m\u0103 \u00een proiecte filantropice, \u00een special \u00een domeniul educa\u0163iei, \u00een teatru, \u00een mentoring etc.\u201d, descrie el anii ce au urmat.<\/p>\n
\n\u00cen 2010, a terminat \u015fi un master la Stanford \u00een sisteme educa\u0163ionale interna\u0163ionale. Doi ani mai t\u00e2rziu a pus bazele Transiris, companie pe care o conduce \u015fi acum, \u00eempreun\u0103 cu doi prieteni, dintre care Simona Nan este \u015fi acum \u00een companie, conduc\u00e2nd biroul din Austria. \u201eAm pornit compania de la o observa\u0163ie din cercetare, \u015fi anume trendul de industrializare a comunic\u0103rii \u00een societate, asem\u0103n\u0103tor cu industrializarea manufacturii acum 100 de ani, c\u00e2nd a fost introdus\u0103 banda de asamblare\u201d, descrie Silvian Cen\u0163iu cercet\u0103rile care au condus la \u00eenfiin\u0163area companiei.<\/p>\n
\nCa \u015fi atunci, observ\u0103 el, c\u00e2nd cei implica\u0163i \u00een manufactur\u0103 nu observau neap\u0103rat cum ma\u015finile transformau nu doar munca lor dar \u015fi societatea, nici ast\u0103zi oamenii nu realizeaz\u0103 pe deplin cum ma\u015finile, computere de data asta, automatizeaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 c\u00e2nd, cum \u015fi cui \u00eei este comunicat ce. Au deschis apoi birouri \u00een mai multe \u0163\u0103ri, au extins serviciile, iar \u00een prezent compania este \u00een continuare \u00een cre\u015ftere.<\/p>\n
\nPoveste\u015fte c\u0103 grupul de prieteni al\u0103turi de care a pus bazele companiei nu era format din exper\u0163i \u00een tehnologiile de automatizare a marketingului \u015fi comunic\u0103rii, domeniu cu care el era familiarizat \u00een perioada respectiv\u0103. \u201eI-am \u00eenv\u0103\u0163at pe ei \u015fi pe \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva sute de-a lungul anilor.\u201d Primul an a fost cel mai profitabil pentru companie, iar Cen\u0163iu spune c\u0103 a distribuit mare parte a acestor profituri c\u0103tre angaja\u0163i. \u201eAm avut surpriza c\u0103 unii dintre ace\u015ftia au fost cople\u015fi\u0163i de bani \u015fi \u015fi-au schimbat radical comportamentul. Una din aceste persoane mi-a repro\u015fat \u00eentr-un mod agresiv c\u0103 \u00eei distrug via\u0163a c\u0103 o pl\u0103tesc prea mult. Am avut ni\u015fte situa\u0163ii nea\u015fteptate, pentru care Stanfordul nu m\u0103 preg\u0103tise\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte el. Astfel, o parte dintre oameni au r\u0103mas \u00een companie, al\u0163ii au plecat, \u00eens\u0103 ambele categorii au avut un progres accelerat al carierei. \u201eCa \u00een multe alte companii, lucrurile au mers at\u00e2t \u00een sus, c\u00e2t \u015fi \u00een jos.\u201d P\u00e2n\u0103 \u00een 2018 au \u00eenregistrat profit constant, iar anul trecut au fost numi\u0163i una dintre firmele de top \u00een ceea ce prive\u015fte ritmul de cre\u015ftere de c\u0103tre publica\u0163ia american\u0103 Inc. O alt\u0103 realizare se leag\u0103 de un grant primit de la guvernul sco\u0163ian pentru deschiderea unui birou \u00een Glasgow. Primul client mare al Transiris, care a contribuit semnificativ la cre\u015fterea firmei \u00een primii patru ani, a fost Cisco. \u201eNe-au angajat s\u0103 salv\u0103m un proiect pe care cheltuiser\u0103 deja peste 60 de milioane de dolari \u015fi care e\u015fuase. L-am salvat cu mai pu\u0163\u00een de un milion cu toate c\u0103 a trebuit s\u0103 refacem absolut toat\u0103 munca. \u00cens\u0103 acest succes ne-a asigurat patru ani de contracte profitabile\u201d, descrie el activitatea pentru compania american\u0103. Ulterior, au f\u0103cut un parteneriat cu IBM, care le-au facilitat extinderea extinderea portofoliului de clien\u0163i \u015fi au ob\u0163inut contracte cu b\u0103nci, lan\u0163uri de magazine \u015fi companii de tehnologie.<\/p>\n
Interna\u0163ionali \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput<\/p>\n
\n\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, au deschis un birou \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, astfel c\u0103 au avut clien\u0163i \u015fi pe pia\u0163a local\u0103: Vodafone \u015fi Cora. Apoi au fost contracta\u0163i de Bank of Montreal (care nu e \u00een Montreal, ci \u00een Toronto, precizeaz\u0103 Silvian Cen\u0163iu) \u015fi au deschis un birou \u00een Canada. Au urmat birouri \u00een Austria, Spania \u015fi apoi Sco\u0163ia. Silvian Cen\u0163iu spune c\u0103 au existat oportunit\u0103\u0163i \u015fi \u00een Orientul Mijlociu \u015fi au inten\u0163ionat s\u0103 deschid\u0103 un birou \u00een Dubai, \u00eens\u0103 aceste oportunit\u0103\u0163i nu s-au materializat \u015fi a am\u00e2nat acest proiect.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte dezvoltarea serviciilor de automatizare a marketingului \u015fi comunic\u0103rii, au ad\u0103ugat ini\u0163ial expertiza \u015fi servicii de business intelligence, apoi platforme de date. <\/p>\n
\n\u201ePentru c\u0103 la clien\u0163ii no\u015ftri a fost nevoie s\u0103 lucr\u0103m \u015fi cu produse de automatizare Oracle, Adobe \u015fi salesforce, am dezvoltat parteneriate \u015fi cu aceste firme \u015fi ne-am instruit personalul. Am pus accent pe inova\u0163ie \u015fi aceasta a devenit factorul nostru competitiv principal\u201d, descrie rom\u00e2nul motorul dezvolt\u0103rii serviciilor Transiris.<\/p>\n
\nDin r\u00e2ndul proiectelor inovative dezvoltate de companie enumer\u0103 implementarea unei platforme unitare de date, precum \u015fi a unui sistem unificat global de comunicare la Thermo Fisher Scientific, firma pe care o descrie drept \u201eAmazonul lumii biotech\u201d. Transiris a devenit partener strategic al acesteia. Compania a implementat \u015fi integrat sisteme de marketing, platforme de date \u015fi sisteme de business intelligence la Kohls \u015fi HPE \u00een SUA Audi \u015fi BMW \u00een Germania, Vodafone \u015fi Cora \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a finalizat alte proiecte mari \u015fi mici la aceste companii \u015fi la altele. \u00cen ceea ce prive\u015fte pre\u0163urile serviciilor oferite, acestea difer\u0103 \u00een func\u0163ie de \u0163ar\u0103 \u015fi serviciile furnizate. \u201eMajoritatea proiectelor au pre\u0163 fix, \u00een func\u0163ie de livrabile: unele sunt de 50.000 de dolari, altele de 2 milioane de dolari \u015fi majoritatea undeva la mijloc.\u201d<\/p>\n
\nNum\u0103rul de angaja\u0163i globali ai companiei nu a trecut \u00eenc\u0103 de 100, num\u0103r care a fluctuat de-a lungul anilor \u00een func\u0163ie de proiecte \u015fi de nevoi. \u201eOamenii cheie din companie au r\u0103mas, \u00eens\u0103 al\u0163ii ori au fost recruta\u0163i de alte companii, de multe ori chiar de clien\u0163ii no\u015ftri, iar al\u0163ii au utilizat deprinderile nou dob\u00e2ndite pentru a-\u015fi avansa carier\u0103 \u015fi mai rapid \u2013 mul\u0163i trec\u00e2nd nea\u015fteptat de repede de la student sau \u00eencep\u0103tor la expert, manager sau chiar director\u201d, descrie el evolu\u0163ia angaja\u0163ilor Transiris.<\/p>\n
\nPersonalul companiei este unul global, iar pe majoritatea proiectelor au exper\u0163i din c\u00e2teva \u0163\u0103ri. \u201eRecrut\u0103m \u015fi utiliz\u0103m personalul cel mai bun, indiferent de loca\u0163ie. Oamenii colaboreaz\u0103 destul de bine \u015fi, unde e necesar, \u00eei instruim \u00een colaborare, comunicare \u015fi lucrul \u00een echip\u0103. Dispersia geografic\u0103 adaug\u0103 o provocare, \u00eens\u0103 acest mod de lucru este \u00een acest moment o realitate global\u0103 \u00een lumea inova\u0163iei. Cu c\u00e2t este un proiect mai inovativ, cu at\u00e2t atrage un personal mai divers.\u201d<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu observ\u0103 c\u0103 munca \u00een echipe cu grad mare de diversitate \u015fi dispersie geografic\u0103 are loc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire \u015fi dac\u0103 societatea rom\u00e2n\u0103 dore\u015fte mai mult leadership \u015fi inova\u0163ie \u015fi mai pu\u0163in\u0103 munc\u0103 de execu\u0163ie \u015fi repetitiv\u0103, care cel mai probabil va fi automatizat\u0103 oricum, are nevoie s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze sistemele de educa\u0163ie, legislative \u015fi de infrastructur\u0103.<\/p>\n
\nCel mai recent proiect al companiei se leag\u0103 de contractarea de c\u0103tre Departamentul de Stat al SUA pentru o contribu\u0163ie la strategia de imagine a Statelor Unite \u00een lume. Ini\u0163iativa de strategie se concentreaz\u0103 \u00een prezent pe Europa \u015fi a \u00eenceput cu un proiect pilot \u00een Austria, Cehia, \u015fi Ungaria. \u201eProiectul are dou\u0103 livrabile: o strategie de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a imaginii care este suficient de general\u0103 pentru a fi adoptat\u0103 de multe \u0163\u0103ri dar suficient de adaptabil\u0103 pentru a func\u0163iona eficient \u00een fiecare \u0163ar\u0103; \u015fi un concept de branding. Pentru a putea finaliza aceste livrabile, am avut nevoie s\u0103 facem o cercetare am\u0103nun\u0163it\u0103.\u201d<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu descrie proiectul drept unul complex, care ar putea face obiectul nu doar al unui articol, ci al unei c\u0103r\u0163i sau al unui \u00eentreg domeniu academic. Precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 acesta este limitat ca timp \u015fi buget \u015fi a fost organizat \u00een trei p\u0103r\u0163i: cercetare ini\u0163ial\u0103 (o lun\u0103 \u015fi jum\u0103tate), draft de strategie \u015fi de branding (o lun\u0103), testare, cercetarea de baz\u0103 \u015fi finalizarea strategiei \u015fi brandingului (o lun\u0103).<\/p>\n
\n\u201eAmerica, a\u015fa cum numim de multe ori Statele Unite ale Americii, nu este doar o \u0163ar\u0103, ci o idee, un set de principii de via\u0163\u0103, un simbol cultural al drepturilor la via\u0163\u0103, libertate \u015fi c\u0103utare a fericirii. Dar imaginea Americii este \u015fi sub continu\u0103 presiune \u015fi critic\u0103, at\u00e2t din interiorul \u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi din afar\u0103. Strategia noastr\u0103 se concentreaz\u0103 pe crearea unei imagini care reprezint\u0103 adev\u0103rata America\u201d, a declarat Silvian Cen\u0163iu \u00een comunicatul de pres\u0103 trimis recent.<\/p>\n
\nLivrabilele ini\u0163iale vor fi finalizate la finalul lunii ianuarie, iar o faz\u0103 ulterioar\u0103 de implementare a strategiei este planificat\u0103. \u201e\u0162\u0103rile \u0163int\u0103 vor depinde de ce ambasadori vor decide la mijlocul lui ianuarie s\u0103 participe la acest program.\u201d<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu descrie \u015fi pa\u015fii prin care au contractat acest proiect: Departamentul de Stat SUA a avut un RFP (Request For Proposals, sau licita\u0163ie) la care a participat \u015fi Transiris. La aceast\u0103 licita\u0163ie au participat aproximativ 60 de agen\u0163ii, aproape fiecare nume major din domeniu particip\u00e2nd la licita\u0163ie datorit\u0103 prestigiului proiectului. Au urmat o sesiune de \u00eentreb\u0103ri \u015fi feedback \u2013 unde au v\u0103zut \u015fi care sunt ceilal\u0163i competitori \u2013 \u015fi apoi o negociere, iar ei au fost c\u00e2\u015ftig\u0103torii licita\u0163iei. <\/p>\n
\n\u201eSe pare c\u0103 am fost selecta\u0163i datorit\u0103 experien\u0163ei noastre interdisciplinare: \u00een marketing \u015fi PR, \u00een tehnologie de comunicare digital\u0103, \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163e sociale. Fondul meu interna\u0163ional \u015fi social-politic probabil a ajutat, \u015fi f\u0103r\u0103 dubiu, detaliile din propunerea noastr\u0103, la care am lucrat \u00een principal patru oameni, \u015fi anume trei rom\u00e2ni \u015fi un american, au contat\u201d, spune el. Pentru acest proiect, era important, potrivit lui Cen\u0163iu, s\u0103 cuno\u015fti at\u00e2t cultur\u0103 american\u0103, c\u00e2t \u015fi culturile \u0163int\u0103.
\n\u201eFoarte pu\u0163ini americani cunosc culturile \u0163int\u0103 la fel de bine ca noi. Eu personal nu numai c\u0103 am tr\u0103it \u00een aceste societ\u0103\u0163i, dar le-am \u015fi studiat activ (\u00een special la Stanford). Alternativ, al\u0163i europeni care cunosc culturile \u0163int\u0103 sunt mai pu\u0163in versa\u0163i \u00een nuan\u0163ele culturii americane dec\u00e2t noi\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte modul \u00een care se raporteaz\u0103 Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de crearea unei imagini, spune: \u201eRom\u00e2nia nu st\u0103 bine la capitolul imagine din dou\u0103 puncte de vedere: relativ la alte \u0163\u0103ri \u015fi relativ la ce merit\u0103. Fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, at\u00e2t imaginea din afar\u0103, c\u00e2t \u015fi imaginea rom\u00e2nilor despre propria \u0163ar\u0103 \u015fi chiar despre ei individual nu este foarte bun\u0103. Fa\u0163\u0103 de ce merit\u0103 \u015fi ce imagine ar putea avea, Rom\u00e2nia ar putea sta mult mai bine dac\u0103 oameni pricepu\u0163i ar lucra la asta\u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, observ\u0103 el, nici Statele Unite nu stau at\u00e2t de bine la acest capitol, prin compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri, care au ac\u0163ionat mai bine \u00een promovarea unei imagini. <\/p>\n
\nPotrivit informa\u0163iilor Transiris, istoric, America a finan\u0163at o agen\u0163ie pentru promovarea imaginii \u00een lume, USIA, din care au f\u0103cut parte \u015fi Europa Liber\u0103 \u015fi Vocea Americii, institu\u0163ii bine cunoscute \u00een Rom\u00e2nia \u00een anii premerg\u0103tori revolu\u0163iei. Aceast\u0103 agen\u0163ie a fost desfiin\u0163at\u0103 printr-un act al Congresului american \u00een 1998.
\nCen\u0163iu spune c\u0103 pentru Rom\u00e2nia nu ar adopta modelul Rusiei sau Chinei \u2013 cu toate c\u0103 aceste \u0163\u0103ri au eforturi de imagine foarte eficiente, deoarece folosesc \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 decep\u0163ia, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u015fi prin omisiune. Pentru Rom\u00e2nia ar lua modelul Elve\u0163iei, Japoniei, Canadei etc. \u201eAceste \u0163\u0103ri au definit \u015fi structurat aspectele de imagine bine \u015fi le-au promovat at\u00e2t extern, c\u00e2t \u015fi intern. Rom\u00e2nia are nevoie s\u0103 \u00ee\u015fi promoveze imaginea \u00eent\u00e2i intern \u2013 pentru ca imaginea extern\u0103 s\u0103 prind\u0103, rom\u00e2nii au nevoie s\u0103 \u00ee\u015fi asume at\u00e2t comportamentul conform acelei imagini, c\u00e2t \u015fi convingerea c\u0103 merit\u0103 acea imagine. Eu \u015fi echipa mea am lucra cu pl\u0103cere la imaginea Rom\u00e2niei nu doar ca un serviciu pl\u0103tit, ci ca o contribu\u0163ie cet\u0103\u0163eneasc\u0103. Bine\u00een\u0163eles, Rom\u00e2nia ar fi mult mai aproape de inima noastr\u0103 dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri sau organiza\u0163ii pe care le avem sau le lu\u0103m de clien\u0163i.\u201d <\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu descrie drept ineficiente demersuri precum logoul cu frunza pentru turismul local ori simbolul destinat Capitalei, care include desene ale Ateneului, Palatului CEC, Arcului de Triumf \u015fi Arenei Na\u0163ionale. \u201eP\u0103rerea mea este c\u0103 aceast\u0103 strategie de imagine e foarte ineficient\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, nu o cunoa\u015fte mai nimeni, nici \u00een exterior, nici \u00een interior. Eficien\u0163a unei strategii poate fi m\u0103surat\u0103 \u2013 \u015fi dac\u0103 nu prinde, e nevoie s\u0103 fie ajustat\u0103, adaptat\u0103. Am putea crede c\u0103 poate nu e promovat\u0103 suficient, \u00eens\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 strategie ar fi bun\u0103, ar adopta-o firmele rom\u00e2ne\u015fti care interac\u0163ioneaz\u0103 cu exteriorul \u015fi partenerii externi care au interes s\u0103 prezinte Rom\u00e2nia \u00eentr-o lumin\u0103 pozitiv\u0103. Eu personal nu cred c\u0103 aceast\u0103 strategie este promovabil\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u00centre dou\u0103 continente \u015fi \u00eentre business \u015fi teatru<\/p>\n
\nSilvian Cen\u0163iu \u00ee\u015fi \u00eemparte \u00een acest moment timpul \u00een mod aproape egal \u00eentre Europa \u015fi America de Nord: \u201eC\u00e2nd sunt \u00een Europa, cam jum\u0103tate din timp mi-l petrec \u00een Rom\u00e2nia, at\u00e2t pentru business, c\u00e2t \u015fi pentru ac\u0163iuni filantropice \u015fi activit\u0103\u0163i cu prietenii \u015fi rudele\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen afara activit\u0103\u0163ilor profesionale din marketing, tehnologie, management \u015fi antreprenoriat, Cen\u0163iu este cunoscut \u015fi pentru activit\u0103\u0163ile sale \u00een dramaturgie, \u00een special cu piesa de teatru \u201eA Transylvanian in Silicon Valley\u201d (\u201eUn ardelean \u00een Silicon Valley\u201d), pe care a scris-o \u015fi a interpretat-o cu succes pe toate continentele, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, la Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti \u015fi la Teatrul Notarra.<\/p>\n
\n\u201eAm spus o poveste \u00eentr-un cadru profesional care a avut un succes at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t cei care au ascultat-o nu s-au l\u0103sat p\u00e2n\u0103 nu am pus-o \u00een scen\u0103. Piesa de teatru care a rezultat din acest efort a avut un succes mult peste a\u015ftept\u0103rile mele \u015fi a continuat \u00een diferite \u0163\u0103ri aproape de la sine, f\u0103r\u0103 mare efort din partea mea.\u201d<\/p>\n
\nDe altfel, este de p\u0103rere c\u0103 teatrul \u015fi IT-ul au foarte multe lucruri \u00een comun. \u201eAm\u00e2ndou\u0103 sunt lumi virtuale, cu regulile \u015fi conven\u0163iile lor. Am\u00e2ndou\u0103 sunt mijloace de comunicare. Am \u00een\u0163eles asta dinainte, c\u00e2nd am angajat oameni cu studii de conservator ca programatori \u015fi au performat. Experien\u0163a din teatru mi-a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103 multe domenii au principii asemenatoare \u015fi chiar m-a dus la concluzia c\u0103 studiul acestor principii poate fi mai eficient dec\u00e2t studiul fiec\u0103rui domeniu \u00een parte f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elegerea principiilor comune.\u201d De altfel, observ\u0103 el, \u00een Statele Unite acesta este un principiu central \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt: \u00een loc s\u0103 \u00eenve\u0163e mecanic\u0103, dinamic\u0103, fluide, elasticitate, magnetism, termodinamic\u0103, electrostatic\u0103, etc. ca parte din fizic\u0103, ei \u00eenva\u0163\u0103 principiile medodei \u015ftiin\u0163ifice \u015fi o aplic\u0103 doar la una sau dou\u0103 din aceste subdomenii. \u201eAcest mod de abordare duce la mult mai mult\u0103 \u00een\u0163elegere \u00een loc de acumulare de cuno\u015ftin\u0163e f\u0103r\u0103 capacitatea de a le aplica. \u00cens\u0103 duce \u015fi la p\u0103rerea unora c\u0103 sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt american este deficitar deoarece nu include toate aceste subdomenii.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, Silvian Cen\u0163iu se ocup\u0103 de managementul \u015fi cre\u015fterea companiei Transiris \u015fi direct de unele din proiectele companiei. \u00cen afara acestora, are c\u00e2teva proiecte \u00eentrerupte sau am\u00e2nate \u00een domeniul culturii (c\u0103r\u0163i \u015fi filme) pe care ar vrea s\u0103 le continue \u015fi s\u0103 le termine. Iar c\u00e2nd vine vorba despre via\u0163a personal\u0103, spune: \u201eAm \u015fi c\u00e2teva aspecte \u00een via\u0163a personal\u0103 pe care le-am am\u00e2nat deja prea mult. \u00cens\u0103 \u00eencerc s\u0103 g\u0103sesc drumul de mijloc \u00eentre planificare \u015fi spontaneitate, cu un pic de serendipitate pe ici, pe colo\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u200b\u015etirea referitoare la rom\u00e2nul angajat de Departamentul de Stat American s\u0103 schimbe imaginea Americii ne-a f\u0103cut s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cine este acesta, iar Silvian Cen\u0163iu ne-a r\u0103spuns rapid – chiar din avion, unde \u00ee\u015fi petrece mare parte din timp deplas\u00e2ndu-se \u00eentre \u0163\u0103rile unde compania sa \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[332,5828,12870,273,12100,213,7952,306,1179,15014,272,246,10907,30030,83,31112,7442,7281,7943,274,18324,437,13251,18608,80,13021,15,7853,19707,8867],"class_list":["post-168129","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-activitate","tag-america","tag-american","tag-angajare","tag-austria","tag-avion","tag-birou","tag-bucuresti","tag-california","tag-canada","tag-companie","tag-crestere","tag-departament","tag-departamentul-de-stat","tag-deschidere","tag-desfasurare","tag-dezvoltare","tag-extindere","tag-imagine","tag-incepere","tag-infiintare","tag-oracle","tag-rapid","tag-raspuns","tag-refuz","tag-roman","tag-servicii","tag-studiu","tag-timp","tag-universitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=168129"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168129\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=168129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=168129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=168129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}