\n \u00cen Rom\u00e2nia, raportul dintre c\u0103s\u0103torii \u015fi divor\u0163uri este poate cel mai gr\u0103itor argument c\u0103 o desp\u0103r\u0163ire cu acte \u00een regul\u0103 nu mai este privit\u0103 ca un eveniment neobi\u015fnuit din via\u0163a unui adult: \u00een 1990 se \u00eenregistra un divor\u0163 la fiecare \u015fase c\u0103s\u0103torii, \u00een vreme ce \u00een 2017 s-a ajuns la un divor\u0163 la fiecare 4,6 c\u0103s\u0103torii. Care este explica\u0163ia?<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 25 de ani, Jeff Bezos \u015fi so\u0163ia o iau pe drumuri diferite\u201c, \u201e\u015eeful Amazon poate pierde jum\u0103t\u0103te din avere\u201c sau mai simplu \u201eJeff Bezos divor\u0163eaz\u0103\u201c au fost titlurile care au \u00eemp\u00e2nzit presa interna\u0163ional\u0103 la \u00eenceputul acestui an. \u201eDup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de c\u0103utare a iubirii \u015fi o \u00eencercare de separare, am decis s\u0103 divor\u0163\u0103m \u015fi s\u0103 continu\u0103m ca prieteni\u201c, a declarat cuplul pe Twitter. Divor\u0163ul nu ar trebui s\u0103 fie o \u015ftire; divor\u0163ul celui mai bogat om din lume e \u00eens\u0103 cu siguran\u0163\u0103 ceva care atrage aten\u0163ia.<\/p>\n
\nO discu\u0163ie purtat\u0103 dup\u0103 aflarea \u015ftirii \u00een cadrul redac\u0163iei ne-a f\u0103cut s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 divor\u0163ul nu a devenit, \u00een societatea actual\u0103, un trend. La prima vedere, divor\u0163ul ca fenomen social ocup\u0103 \u00een Rom\u00e2nia aceea\u015fi pozi\u0163ie ca \u00een urm\u0103 cu 15 sau 20 de ani: num\u0103rul total al divor\u0163urilor nu s-a modificat semnificativ, iar rata divor\u0163ialit\u0103\u0163ii a fost, \u00een 2017, mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t cele din 1990 sau 2005. Semnele de \u00eentrebare apar \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd corel\u0103m aceste date cu cele privind c\u0103s\u0103toria: rata de nup\u0163ialitate a sc\u0103zut de la 8,3 la 6,4 la mia de locuitori din 1990 \u00eencoace, iar num\u0103rul total al c\u0103s\u0103toriilor a sc\u0103zut cu aproape un sfert, de la 192.000 la 142.000.<\/p>\n
\nDac\u0103 aceast\u0103 sc\u0103dere a num\u0103rului total poate fi explicat\u0103 \u015fi prin fenomenul de emigrare, tot mai prezent \u00een ultimii 5-10 ani, raportul dintre c\u0103s\u0103torii \u015fi divor\u0163uri (la mia de locuitori) este poate cel mai gr\u0103itor argument c\u0103 divor\u0163ul a devenit o normalitate a societ\u0103\u0163ii: \u00een 1990 se \u00eenregistra un divor\u0163 la fiecare \u015fase c\u0103s\u0103torii, \u00een vreme ce din datele pentru 2017 reiese c\u0103 s-a \u00eenregistrat un divor\u0163 la fiecare 4,6 c\u0103s\u0103torii. Ne-am propus, a\u015fadar, s\u0103 afl\u0103m de ce oamenii divor\u0163eaz\u0103 mai des, care sunt motivele care \u00eei \u00eemping \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie \u015fi c\u00e2t de costisitor este un astfel de proces.<\/p>\n
\nPotrivit datelor publicate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS), \u00een anul 2017 num\u0103rul divor\u0163urilor a ajuns la 31.147, \u00een cre\u015ftere comparativ cu anul 2016. Rata divor\u0163ialit\u0103\u0163ii a crescut de la 1,37 divor\u0163uri la mia de locuitori \u00een anul 2016 la 1,40 divor\u0163uri la mia de locuitori \u00een anul 2017.<\/p>\n
\nMajoritatea celor divor\u0163a\u0163i s-au aflat la prima experien\u0163\u0103: peste 90% at\u00e2t \u00een cazul femeilor, c\u00e2t \u015fi \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor. Cele mai multe divor\u0163uri s-au \u00eenregistrat \u00een mediul urban, iar grupa de medie cu cea mai mare rat\u0103 a fost cea cuprins\u0103 \u00eentre 35 \u015fi 39 de ani. \u00cen medie, divor\u0163ul apare cu cea mai mare frecven\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor din grupa de v\u00e2rst\u0103 35-39 ani (19,1% dintre divor\u0163uri \u00een cazul femeilor \u015fi 19,8% \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor), urmat\u0103 \u00een cazul femeilor de grupa de v\u00e2rst\u0103 30-34 ani (18,5% dintre divor\u0163uri) \u015fi de grupa de v\u00e2rst\u0103 40-44 de ani \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor (19,2% dintre divor\u0163uri).<\/p>\n
\nDin cifrele prezentate de INS se poate observa c\u0103 durata medie a unei c\u0103s\u0103torii este de 9,2 ani \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor, respectiv de 8,8 ani \u00een cazul femeilor.
\nDivor\u0163urile s-au pronun\u0163at \u00een 46,2% din cazuri din vina ambilor so\u0163i, 11,6% din vina so\u0163ului, 3,8% din cazuri din vina so\u0163iei \u015fi 38,4% din alte cauze. La nivel european, rata divor\u0163ialit\u0103\u0163ii de 1,6 la mia de locuitori \u00eenregistrat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2015 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european) este una care ne plaseaz\u0103 la mijlocul clasamentului. Mai exact, cele mai mici rate la nivel european s-au \u00eenregistrat \u00een Malta (0,9\u2030) \u015fi Slovenia (1,2\u2030), la polul opus afl\u00e2ndu-se Danemarca (2,9\u2030) \u015fi Lituania (3,2\u2030).<\/p>\n
\nPrivind datele Eurostat din ultimii 50 de ani, spune sociologul Alexandru Dincovici, lucrurile nu mai par at\u00e2t de dramatice. \u201eSt\u0103m bine fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri \u015fi schimb\u0103rile sunt relativ minore \u015fi apar \u00een ambele sensuri. Num\u0103rul divor\u0163urilor sau al c\u0103s\u0103toriilor a crescut \u00een anumite perioade, a sc\u0103zut \u00een altele, dup\u0103 care \u015fi-a revenit. \u015ei avem de-a face cu o situa\u0163ie ceva mai complex\u0103 dec\u00e2t ne-o arat\u0103 aceste simple cifre. Avem o structur\u0103 a popula\u0163iei care s-a mai schimbat, la fel ca \u00een multe alte \u0163\u0103ri din Europa, \u015fi alternative la c\u0103s\u0103torie care au devenit mai u\u015for de acceptat \u015fi chiar institu\u0163ionalizate, ca s\u0103 nu mai vorbim despre internet \u015fi modul \u00een care acesta a schimbat tiparele \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de comunicare \u015fi de rela\u0163ionare, ceea ce influen\u0163eaz\u0103 cu siguran\u0163\u0103 \u015fi rela\u0163iile sociale. \u015ei nu neap\u0103rat \u00een mod negativ.\u201d<\/p>\n
\nEl crede c\u0103 miza acestor schimb\u0103ri este mai degrab\u0103 vizibil\u0103 \u00een evolu\u0163ia natalit\u0103\u0163ii \u015fi a structurii demografice a popula\u0163iei, ceea ce este, \u00een fond, o problem\u0103 politic\u0103 \u015fi una care trebuie gestionat\u0103 din mai multe considerente prin politici publice adecvate.<\/p>\n
\nCarier\u0103 vs. c\u0103s\u0103torie<\/p>\n
\nProgramul de lucru \u00eenc\u0103rcat, de 10-12 ore, termenele-limit\u0103, stresul, frustr\u0103rile acumulate \u00eentr-un mediu de lucru competi\u0163ional nu mai las\u0103 loc pentru a fi disponibil \u015fi atent la nevoile celuilalt, fiind principalele cauze care duc la divor\u0163, crede psihologul Lucica \u015etef\u0103nescu. \u201eCeea ce este \u00eengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 tinerii aleg s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencheie c\u0103snicia dup\u0103 un an sau doi. Ace\u015fti so\u0163i au un statut social \u015fi financiar bun, pun pe primul plan realizarea profesional\u0103. Personal, aici cred c\u0103 este definitorie lipsa de timp de calitate alocat familiei. So\u0163ii uit\u0103 c\u0103 la baza c\u0103sniciei fericite st\u0103 o prietenie trainic\u0103, prin aceasta \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se respectul reciproc \u015fi bucuria de a fi \u00eempreun\u0103 cu cel\u0103lalt, de a se cunoa\u015fte \u00eendeaproape, de a \u015fti ce-i place sau nu \u00eei place partenerului, care \u00eei sunt tr\u0103s\u0103turile de personalitate definitorii, ce speran\u0163e \u015fi ce visuri are.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte prejudecata legat\u0103 de persoanele divor\u0163ate, aceasta a disp\u0103rut \u00een mediul urban, mai ales \u00een r\u00e2ndul tinerilor, spune ea. \u201eEi accept\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 orice schimbare de statut, au prieteni care \u00eei sus\u0163in, propriii p\u0103rin\u0163i \u00eei \u00een\u0163eleg, \u00eei ajut\u0103, nimeni nu mai judec\u0103 pe nimeni. E un pas important.\u201d
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Alexandru Dincovici crede c\u0103 divor\u0163ul, cel pu\u0163in \u00een mediul urban, nu mai este at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat de conota\u0163ii negative \u015fi este ceva mai u\u015for de acceptat. \u201eP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un divor\u0163 func\u0163ional ar trebui s\u0103 fie preferat unui cuplu disfunc\u0163ional, nu?\u201d<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte echilibrul dintre carier\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103, sociologul este de p\u0103rere c\u0103 cele dou\u0103 devin din ce \u00een ce mai greu de separat. El se refer\u0103 mai ales la situa\u0163ia \u00een care unul dintre parteneri lucreaz\u0103 ca freelancer: \u201eDa, e frumos s\u0103 \u00ee\u0163i faci singur programul, dar nu s\u0103 ai cinci activit\u0103\u0163i diferite ca s\u0103 po\u0163i ajunge la un nivel de trai decent. Unde intr\u0103 familia \u015fi via\u0163a personal\u0103 aici? E destul de greu de aproximat \u015fi vorbim de situa\u0163ii \u00een care no\u0163iunea de carier\u0103 nu prea mai are sens. La fel \u015fi \u00een antreprenoriat, care este at\u00e2t de valorizat \u00een zilele noastre \u00een anumite cercuri, de\u015fi nu permite, cel pu\u0163in la \u00eenceput, aproape niciun fel de echilibru.\u201d<\/p>\n
\nPentru cei care au \u015fansa s\u0103 poat\u0103 vorbi de o carier\u0103 \u2013 unde \u015fans\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd c\u0103 provin din medii familiale cu o situa\u0163ie material\u0103 decent\u0103 \u015fi c\u0103 \u00ee\u015fi permit un anumit nivel de educa\u0163ie \u2013 via\u0163a personal\u0103 poate trece \u00een plan secund, cel pu\u0163in la \u00eenceput, spune Dincovici, pentru c\u0103 o carier\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00een cele mai multe cazuri ore multe petrecute la locul de munc\u0103. \u201eDar nu \u015ftiu dac\u0103 putem vorbi de tendin\u0163e sau de schimb\u0103ri majore \u00een r\u00e2ndul tinerilor, ci mai degrab\u0103 \u00een r\u00e2ndul anumitor categorii socio-economice destul de bine definite.\u201d<\/p>\n
\nAlexandru Dincovici crede c\u0103 exist\u0103 mult mai mul\u0163i factori care duc la divor\u0163 \u015fi influen\u0163eaz\u0103 decizia de a face sau nu acest pas. \u201eUnul dintre cei mai importan\u0163i \u00eel reprezint\u0103, de exemplu, copiii. Cei din jur ar trebui s\u0103 conteze mai pu\u0163in, dar depinde mult de contextul \u015fi mediul social \u00een care apare acesta. \u00cen comunit\u0103\u0163ile mai mici \u015fi mai omogene cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 o presiune mai mare, care poate fi \u015fi resim\u0163it\u0103 astfel, pe c\u00e2nd \u00eentr-un ora\u015f mai mare situa\u0163ia poate fi complet diferit\u0103.\u201d<\/p>\n
\nElena Darie, psihoterapeut \u015fi consilier voca\u0163ional, spune c\u0103 divor\u0163ul apare cel mai frecvent la grupa de v\u00e2rst\u0103 35-39 de ani, \u00een r\u00e2ndul ambelor sexe. \u201ePromiscuitatea, valorile de via\u0163\u0103 incompatibile, principiile de via\u0163\u0103 diferite, \u00eendr\u0103gostirea de alt\u0103 persoan\u0103, lipsa maturit\u0103\u0163ii emo\u0163ionale \u015fi a unor activit\u0103\u0163i \u00eempreun\u0103 pot conduce la decizia de a divor\u0163a\u201d, explic\u0103 ea. Majoritatea partenerilor pe care i-a asistat \u00een terapia de cuplu au studii superioare \u015fi un salariu peste cel mediu; v\u00eersta medie este de 27 de ani, cea a femeilor care se adreseaz\u0103 serviciilor psihologice fiind mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a b\u0103rba\u0163ilor, cu diferen\u0163e de aproximativ cinci ani.<\/p>\n
\nCare sunt \u00eens\u0103 cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung s\u0103 aib\u0103 nevoie de consiliere? \u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe b\u0103rba\u0163i, Elena Darie spune c\u0103 ace\u015ftia apeleaz\u0103 la psihoterapie c\u00e2nd traverseaz\u0103 o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een care nu mai g\u0103sesc un sens suficient de puternic pentru a-\u015fi continua via\u0163a, c\u00e2nd partenera le este infidel\u0103 sau c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu simptome care le afecteaz\u0103 calitatea vie\u0163ii: insomnie, atacuri de panic\u0103, oboseal\u0103 cronic\u0103, nemul\u0163umiri multiple sau c\u00e2nd simt un vid interior. \u00cen schimb, \u00een cazul femeilor, acestea solicit\u0103 sprijin psihologic c\u00e2nd devin con\u015ftiente de traumele sau r\u0103nile lor interioare, sau \u00een urma apari\u0163iei durerii \u00een rela\u0163ia de cuplu, din dorin\u0163a de a se cunoa\u015fte \u015fi dezvolta personal sau profesional, din dorin\u0163a de a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i rela\u0163ia cu copiii, \u00een urma apari\u0163iei unor simptome de depresie sau de anxietate, din cauza neputin\u0163ei de a construi sau men\u0163ine rela\u0163ii interpersonale pe perioada divor\u0163ului, precum \u015fi \u00een urma pierderii unei persoane sau a unei rela\u0163ii semnificative.<\/p>\n
\nPsihologul spune c\u0103 b\u0103rba\u0163ii sunt cei care au devenit mult mai receptivi la serviciile psihologice: \u201e\u00cen anii anteriori mi se adresau maximum 20 de b\u0103rba\u0163i anual, \u00een prezent num\u0103rul lor l-a egalat pe cel al femeilor\u201d. Cuplurile care \u00eei trec pragul cabinetului vin pentru un num\u0103r mediu de 10-12 \u015fedin\u0163e \u015fi investesc \u00een general maximum 5-6 luni \u00een terapia de cuplu, \u201eapoi m\u0103car unul dintre parteneri alege s\u0103 \u00eenceap\u0103 terapia individual\u0103 pentru c\u0103 devine con\u015ftient de bagajul personal care afecteaz\u0103 vie\u0163uirea \u00een doi\u201d.<\/p>\n
\nElena Darie este de p\u0103rere c\u0103 divor\u0163ul a \u00eencetat s\u0103 mai fie un stigmat, cum se \u00eent\u00e2mpla cu doar pu\u0163ini ani \u00een urm\u0103, devenind un fenomen care face parte din societatea noastr\u0103, unul care ia amploare mai ales \u00een Romania. \u201e\u00cen zilele noastre femeile sunt mai puternice \u015fi independente, iar acesta este unul dintre factorii care au contribuit la cre\u015fterea ratei divor\u0163urilor. Aspira\u0163iile femeilor au evoluat, vor s\u0103 fie fericite, nu doar s\u0103 aib\u0103 un b\u0103rbat al\u0103turi, \u015fi se simt capabile s\u0103-\u015fi creasc\u0103 singure copiii, dac\u0103 situa\u0163ia o cere. Prezen\u0163a copiilor poate influen\u0163a decizia cuplului cu privire la divor\u0163, mai ales c\u0103 acesta presupune anumite etape \u015fi implica\u0163iile sunt at\u00e2t emo\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi rela\u0163ionale, de statut \u015fi materiale, \u00eens\u0103 \u00een prezent so\u0163ii sunt mai responsabili \u015fi mai capabili s\u0103 ia decizii favorabile copiilor.\u201d<\/p>\n
\nPsihologul spune c\u0103 tinerii am\u00e2n\u00e2n\u0103 construirea unei familii \u015fi aleg \u00een schimb s\u0103 investeasc\u0103 mai multe resurse \u00een construirea unei cariere. Astfel, \u00een prezent, \u201emajoritatea oamenilor se c\u0103s\u0103toresc \u00eentre 30 \u015fi 40 de ani, dup\u0103 ce au stabilitate financiar\u0103 \u015fi profesional\u0103\u201d. Un alt motiv pe care Elena Darie \u00eel remarc\u0103 pentru care tinerii \u00eent\u00e2rzie c\u0103s\u0103toria este \u201eaviditatea dup\u0103 \u00eendr\u0103gostire, nu dup\u0103 maturizarea unei rela\u0163ii de cuplu, \u015fi astfel au parte de o succesiune de rela\u0163ii care \u00eei epuizeaz\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2n o perioad\u0103 f\u0103r\u0103 resurse active pentru a investi \u00eentr-o rela\u0163ie cu poten\u0163ial s\u0103n\u0103tos \u015fi armonios\u201d.<\/p>\n
\nFiind at\u00e2t de ridicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, inciden\u0163a divor\u0163urilor a redus prejudec\u0103\u0163ile oamenilor care \u00eei blamau sau judecau pe cei care alegeau s\u0103-\u015fi separe drumurile. \u201eGradul de autonomie personal\u0103 a crescut \u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103, iar oamenii nu se mai las\u0103 at\u00e2t de frecvent influen\u0163a\u0163i de p\u0103rerea celor din jurul lor, oric\u00e2t de apropia\u0163i ar fi acele persoane\u201d, concluzioneaz\u0103 psihologul.<\/p>\n
\nDivor\u0163ul, o afacere costisitoare<\/p>\n
\nNum\u0103rul divor\u0163urilor a crescut, \u00eens\u0103 \u015fi propor\u0163ia celor notariale fa\u0163\u0103 de cele judiciare, explic\u0103 avocatul Bogdan Enescu. Cu alte cuvinte, tot mai mul\u0163i oameni divor\u0163eaz\u0103, dar finalizeaz\u0103 pe cale amiabil\u0103 procedura. \u201eDivor\u0163urile sunt acum mult mai facile, iar asta se traduce \u00een faptul c\u0103 oamenii divor\u0163eaz\u0103 la v\u00e2rste mai fragede\u201d, remarc\u0103 avocatul. \u00cen ceea ce prive\u015fte costurile, acestea se ridic\u0103 la 2.000-2.500 de lei \u00een cazul cuplurilor f\u0103r\u0103 copii \u015fi la 4.000-4.500 de lei \u00een cazul celor cu copii, unde trebuie administrate anumite probe. Similar, \u00een primul caz procesele pot dura \u00eentre 6 \u015fi 8 luni, iar \u00een al doilea durata medie este de 3 luni.
\nO alt\u0103 tendin\u0163\u0103 remarcat\u0103 \u00een r\u00e2ndul cuplurilor care divor\u0163eaz\u0103 este alegerea medierii pentru solu\u0163ionarea conflictelor existente, spune Gherghina Breniuc, mediator coordonator \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Civile Profesionale de Mediatori Barbu, Breniuc & Asocia\u0163ii. \u201eAnul 2018 ne-a surprins \u015fi pe noi, ating\u00e2nd cel mai \u00eenalt nivel al acordurilor de mediere \u00eencheiate privind desfacerea c\u0103s\u0103toriei.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen general, cuplurile care apeleaz\u0103 la servicii de mediere sunt cupluri bine informate, majoritatea au studii superioare, sunt nonconflictuale \u015fi \u00een\u0163eleg c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi rezolve problemele astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 afecteze c\u00e2t mai pu\u0163in copiii \u015fi familia, remarc\u0103 ea, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 majoritatea cuplurilor care \u00eei trec pragul au v\u00e2rsta medie cuprins\u0103 \u00eentre 39 \u015fi 45 de ani \u00een cazul femeilor \u015fi \u00een jur de 50 de ani \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor.<\/p>\n
\n\u00cen opinia mediatorului, rom\u00e2nii sunt reticen\u0163i \u015fi mai pu\u0163in informa\u0163i cu privire la serviciile de mediere \u00een compara\u0163ie cu al\u0163i cet\u0103\u0163eni ai UE: \u201eDin experien\u0163a biroului nostru, av\u00e2nd cereri \u015fi de la clien\u0163i din alte \u0163\u0103ri precum Italia, ace\u015ftia au acceptat medierea de la prima invita\u0163ie \u015fi toate \u00eent\u00e2lnirile s-au \u00eencheiat cu un acord, \u00een compara\u0163ie cu cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni, unde doar 70% din cazuri s-au solu\u0163ionat astfel\u201d. \u00cen cazul proceselor pe care le mediaz\u0103, Gherghina Breniuc spune c\u0103 existen\u0163a copiilor nu afecteaz\u0103 decizia so\u0163ilor cu privire la desfacerea c\u0103s\u0103toriei, ci doar prelunge\u015fte \u00eendeplinirea formalit\u0103\u0163ilor de drept, mai ales c\u0103 majoritatea cuplurilor sunt \u00een fapt deja desp\u0103r\u0163ite, dar locuiesc \u00eenc\u0103 \u00eempreun\u0103 doar pentru copii.<\/p>\n
\nComparativ cu procedurile judec\u0103tore\u015fti, \u015fedin\u0163ele de mediere vin cu o serie de avantaje printre care se num\u0103r\u0103 timpul scurt de solu\u0163ionare \u015fi flexibilitatea, data \u015fi ora \u015fedin\u0163elor \u2013 comune sau separate \u2013 fiind stabilite \u00eempreun\u0103 cu mediatorul. Breniuc men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi confiden\u0163ialitatea, foarte important\u0103 mai ales \u00een cazul persoanelor publice, \u015fi asta pentru c\u0103 toate aspectele discutate \u00een cadrul medierii sunt confiden\u0163iale fa\u0163\u0103 de ter\u0163e persoane, \u00een compara\u0163ie cu un proces aflat pe rolul instan\u0163elor de judecat\u0103, care este public.<\/p>\n
\nGherghina Breniuc spune c\u0103 \u00een statele dezvoltate divor\u0163ul a devenit de mult un trend, acest fenomen fiind preluat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. \u201e\u00cen prezent, c\u0103s\u0103toria este undeva pe locul trei, prioritare pentru tineri fiind cariera \u015fi locuin\u0163a\u201d, spune ea. \u201eMotivul pentru care sunt mai multe cereri de desfacere a c\u0103s\u0103toriei fa\u0163\u0103 de acum 15-20 de ani \u00eel reprezint\u0103 modernizarea g\u00e2ndirii rom\u00e2nilor. Dac\u0103 \u00een trecut era o ru\u015fine s\u0103 divor\u0163ezi, acum este normal. Dac\u0103 \u00een trecut o femeie divor\u0163at\u0103 cu un copil nu era bine v\u0103zut\u0103 \u00een societate, iar a doua \u015fans\u0103 la c\u0103s\u0103torie era aproape inexistent\u0103, acum este normal\u0103. \u00cen prezent, \u00eent\u00e2lnim peste tot \u00een mediul informa\u0163ional principii \u00eencurajatoare conform c\u0103rora nu este bine s\u0103 stai prea mult \u00eentr-o rela\u0163ie toxic\u0103. Probabil c\u0103 acum femeile au mai mult curaj s\u0103 divor\u0163eze chiar dac\u0103 au copii. Spun femeile deoarce ini\u0163iativa privind desfacerea c\u0103s\u0103toriei apar\u0163ine acestora, conform dosarelor noastre de mediere\u201d, \u00eencheie ea.<\/p>\n
\nLaura Vartolomei spune c\u0103, \u00een cazul biroului de mediere pe care \u00eel reprezint\u0103, solicit\u0103rile de mediere a ne\u00een\u0163elegerilor dintre cupluri au o pondere moderat\u0103, \u00een jur de 25-30 de cazuri anual; num\u0103rul acestora este \u00eens\u0103 \u00een cre\u015ftere. Persoanele care solicit\u0103 serviciile de mediere sunt \u00een general instruite (intelectuali, antreprenori, corporati\u015fti), iar \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 solicitan\u0163ii sunt persoane cu studii medii \u015fi venituri mai mici, v\u00e2rsta medie a acestora fiind de 30-45 ani.
\nCauzele cel mai des \u00eent\u00e2lnite pentru care cuplurile apeleaz\u0103 la mediere sunt, potrivit Laurei Vartolomei, \u201ene\u00een\u0163elegerile privind continuarea c\u0103s\u0103toriei, discu\u0163iile privind partajul bunurilor comune \u015fi al datoriilor contractate \u00eempreun\u0103 sau ne\u00een\u0163elegerile legate de programul de leg\u0103turi personale cu minorul\/minorii\u201d.<\/p>\n
\n\u201eRom\u00e2nii \u00eencep s\u0103 caute \u015fi s\u0103 recep\u0163ioneze mai multe informa\u0163ii despre alternativa oferit\u0103 de mediere atunci c\u00e2nd au un conflict. Au deschidere c\u0103tre aceast\u0103 solu\u0163ie \u00een m\u0103sura \u00een care le este recomandat\u0103 de c\u0103tre avoca\u0163i sau prieteni care au apelat la serviciile de mediere\u201d, spune Laura Vartolomei. Procedura de mediere familial\u0103 se poate parcurge \u015fi finaliza, \u00een medie, \u00een maximum dou\u0103 sesiuni de mediere, solicitarea de \u00eencuviin\u0163are a \u00een\u0163elegerii de c\u0103tre instan\u0163\u0103 fiind solu\u0163ionat\u0103 rapid \u00een cele mai multe cazuri. \u201eOdat\u0103 propus\u0103 de una dintre p\u0103r\u0163i prin intermediul mediatorului \u015fi acceptat\u0103 de c\u0103tre cealalt\u0103 parte, procedura de mediere are \u00een general o rat\u0103 de succes maxim\u0103. Nu la fel stau lucrurile atunci c\u00e2nd doar una dintre p\u0103r\u0163i dore\u015fte ini\u0163ierea medierii, iar cealalt\u0103 nu este de acord \u015fi nu d\u0103 curs invita\u0163iei la mediere.\u201d<\/p>\n
\nDin experien\u0163a sa, existen\u0163a copiilor nu influen\u0163eaz\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 decizia cuplului de a se separa sau a divor\u0163a.<\/p>\n
\nPotrivit Laurei Vartolomei, un divor\u0163 mediat cost\u0103 \u00een jur de 1.000-2.500 lei, cu o durat\u0103 de circa o lun\u0103, comparativ cu procedura judec\u0103toreasc\u0103, mai lung\u0103 \u015fi mai costisitoare. Ea spune c\u0103 un aspect important, pe l\u00e2ng\u0103 beneficiile aduse de timp \u015fi costuri mai reduse, este reprezentat de faptul c\u0103, \u201eprin procedura de mediere, pozi\u0163iile adverse pe care se situeaz\u0103 ini\u0163ial so\u0163ii se transform\u0103 pe parcursul medierii \u00een pozi\u0163ii de conlucrare, duc\u00e2nd la o desp\u0103r\u0163ire amiabil\u0103\u201d.<\/p>\n
\nLaura Vartolomei nu crede c\u0103 divor\u0163ul a devenit un trend, ci dimpotriv\u0103, \u00eentr-o societate \u00een care \u201eglumim afirm\u00e2nd precum un autor c\u0103 \u00abdragostea dureaz\u0103 trei ani\u00bb, a crede \u00eempreun\u0103, ca \u015fi cuplu, \u00een c\u0103s\u0103torie \u015fi \u00een angajamentul asumat poate fi o tendin\u0163\u0103 relevant\u0103. Pot presupune c\u0103 oamenii divor\u0163eaz\u0103 mai des deoarece exist\u0103 mai pu\u0163ine constr\u00e2ngeri sociale, exist\u0103 mai mult\u0103 putere economic\u0103 individual\u0103 dec\u00e2t \u00een trecut \u015fi exist\u0103 mai putine opreli\u015fti de ordin religios\u201d, concluzioneaz\u0103 ea.<\/p>\n
\n\u201eNu ne mai \u00een\u0163elegem\u201d<\/p>\n
\nNum\u0103rul cuplurilor care apeleaz\u0103 la consiliere sau psihoterapie nu e relevant at\u00e2t timp c\u00e2t nu se face o centralizare la nivel macro sau un studiu statistic care s\u0103 cuprind\u0103 date de la to\u0163i psihologii sau consilierii \u015fi, mai ales, aceste date s\u0103 fie puse \u00een raport cu num\u0103rul de divor\u0163uri, consider\u0103 psihologul Lucica \u015etef\u0103nescu. Important, spune ea, este c\u0103 num\u0103rul cuplurilor a crescut \u015fi c\u0103 se con\u015ftientizeaz\u0103 utilitatea consilierii \u00eenainte de a lua o decizie major\u0103 privind viitorul c\u0103sniciei. \u201eCea mai frecvent\u0103 fraz\u0103, utilizat\u0103 de mai toate cuplurile \u00eenc\u0103 de la prima \u00eentrevedere, este \u00abNu ne mai \u00een\u0163elegem\u00bb. Aceast\u0103 expresie cuprinde o mul\u0163ime de situa\u0163ii stresante, permanente, repetitive la care cei doi so\u0163i nu mai g\u0103sesc rezolvare.\u201c<\/p>\n
\nAnual, \u00eentre 40 \u015fi 50 de cupluri trec pragul cabinetului Dianei Miron pentru terapie, iar cele mai frecvente cauze care \u00eei aduc pe parteneri \u00een fa\u0163a psihologului sunt lipsa comunic\u0103rii autentice \u00eentre parteneri, mai ales odat\u0103 cu apari\u0163ia copiilor \u015fi a leg\u0103turilor extraconjugale. Cei care apeleaz\u0103 la servicii pentru terapie au v\u00e2rste cuprinse majoritar \u00eentre 30 \u015fi 40 de ani pentru ambele sexe \u015fi \u201ese \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria celor care \u00ee\u015fi permit financiar s\u0103 suporte costul\u201d. \u00cen circa 95% din cazuri, e vorba de persoane cu studii superioare. \u201e\u00cen ultima vreme am observat un aflux important, at\u00e2t \u00een cuplu, c\u00e2t \u015fi \u00een terapia individual\u0103, de persoane din domeniul IT\u201d, spune Diana Miron, psihoterapeut \u00een cadrul clinicii Oana Nicolau. \u00cen medie, un cuplu vine la 10-12 \u015fedin\u0163e \u00eenainte de a lua o decizie fa\u0163\u0103 de viitorul rela\u0163iei.<\/p>\n
\n\u201eExist\u0103 diferen\u0163e importante \u00eentre mediul urban \u015fi mediul rural, \u00eentre studii universitare \u015fi studii liceale sau mai jos, \u00eentre genuri, \u00eentre profesii. Rom\u00e2nii din mediul urban \u015fi cu studii universitare sunt mult mai deschi\u015fi dec\u00e2t cei proveni\u0163i din mediul rural \u015fi cu educa\u0163ie restr\u00e2ns\u0103; femeile sunt mai deschise dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii. Profesiile care presupun multe proces\u0103ri logice (domeniile IT, bancar) sunt mai rezervate la primul contact cu terapia. Per ansamblu, rom\u00e2nii sunt \u00eenc\u0103 tem\u0103tori, ru\u015fino\u015fi \u015fi necunosc\u0103tori privitor la psihologie\u201d, afirm\u0103 Diana Miron.<\/p>\n
\nEa remarc\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul celor care apeleaz\u0103 la servicii de consiliere a \u00eenregistrat \u00een ultimii ani o cre\u015ftere foarte important\u0103, \u201edar suntem abia la \u00eenceputul educ\u0103rii publicului \u00een sfera psihologiei \u015fi a apel\u0103rii la terapie. Psihologia a plecat de jos \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n
\nPsihologul spune c\u0103 rata de succes a cazurilor pe care le consiliaz\u0103 este foarte mare, de 80-90%, cu condi\u0163ia s\u0103 existe implicare autentic\u0103 \u015fi din partea pacientului. \u201ePentru o terapie de cuplu succesul \u00eenseamn\u0103 clarificarea situa\u0163iei \u00eentre cei doi parteneri: merg \u00eenainte sau se despart. \u015ei o desp\u0103r\u0163ire curat\u0103 este un succes.\u201d<\/p>\n
\n\u00cenainte de judecata celor din jur, spune Diana Miron, este propria team\u0103 de divor\u0163. \u201eC\u00e2nd \u00abdivor\u0163\u00bb nu va mai fi egal cu \u00abe\u015fec\u00bb, nu vor mai fi prejudec\u0103\u0163i \u2013 nici personale, nici ale celor din jur. Se vede clar \u00een ultimii ani o mai mare u\u015furin\u0163\u0103 a oamenilor de a divor\u0163a, dar sunt diferen\u0163e importante \u00eentre mediul urban \u015fi cel rural.\u201d<\/p>\n
\nEmanciparea femeii a dus, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103, la \u00eent\u00e2rzierea c\u0103s\u0103toriei, spune psihologul Diana Miron. Al\u0163i factori identifica\u0163i de ea sunt dificultatea de a avea o cas\u0103 proprietate personal\u0103, prelungirea \u015federii cu p\u0103rin\u0163ii ca urmare a accesului la studii universitare \u015fi a lipsei unei case personale sau neputin\u0163ei de a face fa\u0163\u0103 unei chirii, dar \u015fi accesul la c\u0103l\u0103torii \u015fi distrac\u0163ie. \u00cen ceea ce prive\u015fte divor\u0163ul, ea nu crede c\u0103 acesta \u201eeste un trend \u00een mod autentic. Este mai degrab\u0103 posibil ca oamenii s\u0103 braveze \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 transmit\u0103 mesajul c\u0103 \u00abnu e\u015fti cool\u00bb dac\u0103 nu e\u015fti divor\u0163at. Este doar o form\u0103 de a masca e\u015fecul\u201d.<\/p>\n
\nPsihoterapeutul de cuplu Ramona Covrig spune c\u0103 rom\u00e2nii sunt bine documenta\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte serviciile de psihoterapie \u015fi consiliere: \u201eAleg o anumit\u0103 modalitate psihoterapeutic\u0103, un anumit tip de psihoterapeut. Accesul la informa\u0163ie ofer\u0103 ast\u0103zi posibilitatea tuturor s\u0103 se informeze \u00een avans, la cine s\u0103 apeleze pentru propria suferin\u0163\u0103\u201d. Ea sus\u0163ine c\u0103 de prea mult\u0103 vreme a devenit un mit faptul c\u0103 ,,rom\u00e2nii nu apeleaz\u0103 la serviciile de consiliere \u015fi psihoterapie\u201d.<\/p>\n
\nAlegerile partenerilor nu se fac la finalul psihoterapiei, \u00eens\u0103\u015fi psihoterapia este un proces prin care, cu fiecare sesiune, \u015fansele cresc, la fel de bine cum se pot diminua; majoritatea celor care apeleaz\u0103 la psihoterapie tr\u0103iesc cu speran\u0163a c\u0103 ceva bun se poate \u00eent\u00e2mpla, spune Ramona Covrig.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen cazul desp\u0103r\u0163irii sau al divor\u0163ului, cei doi parteneri primesc \u00eendrumare \u015fi suport pentru a evita accentuarea conflictelor \u015fi sacrificarea membrilor familiei. Pentru mine \u00eens\u0103, \u00een ultimii ani de practic\u0103, succesul terapeutic \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eei ajut pe cei doi s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 fie \u00eempreun\u0103.\u201d<\/p>\n
\nCu c\u00e2t alegerea unui partener pentru c\u0103s\u0103torie este f\u0103cut\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 mai avansat\u0103, cu at\u00e2t mai mari sunt \u015fansele ca cei doi s\u0103 fie potrivi\u0163i sau suficient de maturiza\u0163i psihologic pentru a \u00eent\u00e2mpina o sarcin\u0103 at\u00e2t de dificil\u0103 cum este ast\u0103zi cea a c\u0103sniciei, crede psihoterapeutul. <\/p>\n
\nDivor\u0163ul nu este un trend, crede ea, ci r\u0103m\u00e2ne unul dintre factorii de stres cu grad \u00eenalt de risc pentru tulbur\u0103ri psihologice precum depresia. \u201eMai des divor\u0163eaz\u0103 cei intra\u0163i \u00een institu\u0163ia c\u0103s\u0103toriei devreme \u00een via\u0163\u0103. Totu\u015fi, \u00een timp ce femeile consider\u0103 divor\u0163ul un e\u015fec, b\u0103rba\u0163ii par s\u0103 considere divor\u0163ul o nou\u0103 oportunitate.\u201d<\/p>\n
\nEste important s\u0103 se fac\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre un mediator \u015fi un consilier matrimonial: un mediator este o persoan\u0103 absolvent\u0103 de drept, care mai apoi s-a specializat \u00een medierea \u00een caz de divor\u0163, puncteaz\u0103 psihologul Simona Marin. Consilierul matrimonial este un psiholog (consilier psihologic sau psihoterapeut) care are studii de specialitate \u00een ceea ce prive\u015fte dinamica cuplului \u015fi a familiei. \u201e\u00cen principal, cuplurile apeleaz\u0103 la mediator atunci c\u00e2nd au luat deja decizia de a pune cap\u0103t c\u0103sniciei.\u201d Cei care apeleaz\u0103 la serviciile unui consilier matrimonial o v\u0103d ca pe o \u201eultim\u0103 \u015fans\u0103\u201d dat\u0103 c\u0103sniciei \u015fi mul\u0163i vin \u00een cabinet cu speran\u0163a c\u0103 specialistul are un soi de \u201eformul\u0103 magic\u0103\u201d pentru ei, spune ea. Printre motivele cel mai des \u00eent\u00e2lnite pentru care cuplurile trec pragul cabinetului Simonei Marin sunt: rela\u0163iile extraconjugale ale unuia sau ambilor parteneri, lipsa de \u00eencredere \u00een partener, lipsa dorin\u0163ei sexuale, conflicte interminabile care \u00eei epuizeaz\u0103, conflicte privind modul de cre\u015ftere \u015fi educare a copiilor sau lipsa de comunicare.<\/p>\n
\n\u201eLa noi \u00een \u0163ar\u0103 nu exist\u0103 o cultur\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte preven\u0163ia \u00een r\u00e2ndul divor\u0163urilor. Din p\u0103cate, \u00een cabinet ajung mult prea pu\u0163ine cupluri pentru a se sim\u0163i o diferen\u0163\u0103 real\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte rata divor\u0163urilor. De obicei, c\u00e2nd unul dintre parteneri sun\u0103 s\u0103 fac\u0103 o programare la cabinet, fie o face pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o modalitate de a-\u015fi salva c\u0103snicia, fie o face pentru a-i demonstra celuilalt c\u0103 \u00aba \u00eencercat \u015fi terapia, dar nu a func\u0163ionat\u00bb.\u201d<\/p>\n
\nSimona Marin spune c\u0103, \u00een general, persoanele care solicit\u0103 serviciile unui psiholog specializat sunt persoane cu studii medii \u015fi superioare, care \u00ee\u015fi permit s\u0103 sus\u0163in\u0103 financiar procesul terapeutic; v\u00e2rsta medie a clien\u0163ilor este cuprins\u0103 \u00eentre 25 \u015fi 40 de ani. Ea observ\u0103 c\u0103 deschiderea de a veni \u00een cabinetul psihologului este mai mare fa\u0163\u0103 de anii preceden\u0163i: \u201eU\u015for, u\u015for, oamenii se informeaz\u0103 mai atent, caut\u0103 solu\u0163ii, cer \u00eendrum\u0103ri, caut\u0103 recomand\u0103ri pentru speciali\u015fti \u015fi \u00ee\u015fi fac programare\u201d. \u015eedin\u0163ele de consiliere pot costa \u00eentre 150 \u015fi 400 lei, \u00een func\u0163ie de experien\u0163a specialistului sau de loca\u0163ia cabinetului, iar o \u015fedin\u0163\u0103 poate dura \u00eentre 50 \u015fi 90 de minute, \u00een func\u0163ie de tipul de formare pe care o are specialistul.<\/p>\n
\nPsihologul nu crede c\u0103 divor\u0163ul a devenit un trend, ci mai degrab\u0103 o consecin\u0163\u0103 a stilului de via\u0163\u0103 modern. \u201eVia\u0163a agitat\u0103, tot timpul contra cronometru, nu mai las\u0103 timp pentru c\u0103s\u0103torie. De asemenea, din ce \u00een ce mai mul\u0163i tineri locuiesc \u00eempreun\u0103, astfel c\u0103 uniunea consensual\u0103 este de multe ori preferat\u0103 \u00een detrimentul c\u0103s\u0103toriei. \u00cen timp, c\u0103s\u0103toria \u015fi-a pierdut din valoare\u201d, spune Simona Marin.<\/p>\n
\n\u201eDinamica cuplului se modific\u0103 foarte mult, a\u015ftept\u0103rile partenerilor se schimb\u0103, a\u015ftept\u0103rile sociale de la cuplul respectiv se schimb\u0103 \u00een momentul \u00een care partenerii fac pasul spre c\u0103s\u0103torie. Acestea sunt unele dintre motivele pentru care ajungem s\u0103 vedem cupluri care au stat \u00eempreun\u0103 zece ani, dar se despart \u00een primii cinci ani de c\u0103snicie.\u201d<\/p>\n
\n\u015ei milionarii rom\u00e2ni divor\u0163eaz\u0103 uneori<\/p>\n
\nDup\u0103 ce au pus bazele celei mai mari afaceri cu mobil\u0103 de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, fondatorii Mobexpert, Dan \u015fi Camelia \u015eucu, au ajuns pe primele pagini ale ziarelor din cu totul alt motiv: divor\u0163ul. \u00cen aprilie 2007, Dan \u015eucu devenea \u201ecel mai \u00eendatorat om din Rom\u00e2nia\u201c, iar fosta sa so\u0163ie, Camelia, era femeia de afaceri cu cele mai multe lichidit\u0103\u0163i, \u00een urma unei tranzac\u0163ii de circa 40 de milioane de euro – v\u00e2nzarea a 40% din grupul Mobexpert. Asaltat\u0103 de propuneri de afaceri, de bancheri \u015fi de investitori, Camelia \u015eucu a preferat atunci s\u0103 se concentreze pe afacerea sa principal\u0103 – Class, fosta divizie de mobilier de lux a grupului Mobexpert.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Divor\u0163ul este un fenomen social tot mai prezent: nu \u00eei ocole\u015fte nici pe corporati\u015fti, nici pe antreprenori \u015fi, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut recent \u00een presa interna\u0163ional\u0103, nici m\u0103car pe cel mai bogat miliardar al globului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[32888,33588,255,12946,6553,12777,15894,30159,15188,246,26582,9108,15334,14809,532,200,21180,15751,274,22346,9359,9977,11907,84,33919,13655,245,15179,7176,9980,80,98,8327,391,4895,32867,7843,20319,194,231],"class_list":["post-168067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-acceptare","tag-acte","tag-antreprenori","tag-barbati","tag-cariera","tag-casatorie","tag-casatorii","tag-caz","tag-cazuri","tag-crestere","tag-cuplu","tag-decizie","tag-despartire","tag-divort","tag-eveniment","tag-femei","tag-fenomen","tag-grupa","tag-incepere","tag-inregistrare","tag-ins","tag-locuitori","tag-mediul-urban","tag-miliardar","tag-neobisnuit","tag-presa-internationala","tag-prezenta","tag-prieteni","tag-raport","tag-rata","tag-refuz","tag-romania","tag-scadere","tag-schimbare","tag-schimbari","tag-separare","tag-siguranta","tag-sotie","tag-tineri","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=168067"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168067\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=168067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=168067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=168067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}