\nUna dintre cele mai discutate prevederi este \u201etaxa pe l\u0103comie\u201d, care presupune taxarea b\u0103ncilor cu o marj\u0103 fix\u0103 din activele financiare, dac\u0103 dob\u00e2nda ROBOR dep\u0103\u015fe\u015fte 2%. Proiectul ini\u0163ial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea s\u0103 porneasc\u0103 de la nivelul ROBOR de 1,5%. Ordonan\u0163a prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dac\u0103 se dep\u0103\u015fe\u015fte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dac\u0103 se dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul de referin\u0163\u0103 cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dac\u0103 se dep\u0103\u015fe\u015fte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale \u015fi la o dep\u0103\u015fire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5.<\/p>\n
\nM\u0103sura a fost adoptat\u0103 \u00een ciuda opozi\u0163iei sistemului bancar \u015fi aprecierilor critice venite dinspre BNR. \u00cen sine, la o analiz\u0103 gr\u0103bit\u0103, m\u0103sura ar putea detemrina o reducere a dob\u00e2nzilor, poate o cre\u015ftere a consumului \u015fi implicit a \u00eencas\u0103rilor la buget. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 prevederile ordonan\u0163ei se vor reg\u0103si vor influen\u0163a diferen\u0163ele dintre dob\u00e2nzile percepute \u015fi cele acordate de b\u0103nci, c\u00e2t de doritoare vor mai fi b\u0103ncile s\u0103 acorde credite, \u015fi dac\u0103 nu cumva sectorul bancar va prelua o parte din nemul\u0163umirea politic\u0103 a vulgului, \u00eentr-un 2019 cu dou\u0103 campanii electorale \u015fi cu previziuni economice nu prea favorabile, nici pe plan intern nici pe plan extern.<\/p>\n