\nStatul rom\u00e2n a alocat, \u00een 2017, numai 3,7% din PIB pentru finan\u0163area sistemului de educa\u0163ie, cu un punct procentual mai pu\u0163in dec\u00e2t media european\u0103 (de 4,7% din PIB) \u015fi cu mult sub media din state dezvoltate precum Belgia, Finlanda sau Danemarca, unde cheltuielile cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dep\u0103\u015fesc 6% din PIB anual.<\/p>\n
\n\u201eEduca\u0163ia din Rom\u00e2nia nu este subfinan\u0163at\u0103 de 25 – 30 de ani, de la Revolu\u0163ie, subfinan\u0163area \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este de vreo 40 de ani, de la criza din anii ’70 \u015fi de la plata datoriei externe. De atunci este \u00een declin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201c, spune Vasile Mih, directorul Colegiului Na\u0163ional \u201eDrago\u015f Vod\u0103\u201c din Sighetu Marma\u0163iei (jud. Maramure\u015f). \u00cen opinia lui, cel mai mare impact \u00een rezolvarea deficien\u0163elor din educa\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 l-ar avea alocarea celor 6% din PIB educa\u0163iei \u2013 prev\u0103zu\u0163i \u00een lege \u2013 care ar permite sistemului s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se modernizeze.<\/p>\n
\n\u201eNu este o poveste a tranzi\u0163iei, este o poveste a Rom\u00e2niei. Iar societatea civil\u0103 \u015fi mediul de afaceri au \u00eenceput s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii pentru asta, ca s\u0103 aib\u0103 oameni preg\u0103ti\u0163i \u00eentr-un anumit fel \u00een viitor, oameni capabili s\u0103 se angajeze. Eu am g\u0103sit termenul \u00abemployability\u00bb (angajabilitate – n.red.) \u00eentr-un singur document \u015fcolar din Rom\u00e2nia, \u00een legea calit\u0103\u0163ii; \u00een Anglia acest termen este pe fiecare perete din fiecare \u015fcoal\u0103\u201c, a mai spus Vasile Mih, care conduce un liceu cu 1.000 de elevi. Mih este unul dintre cei 40 de directori de \u015fcoal\u0103 din Rom\u00e2nia care au fost selecta\u0163i pentru un program de leadership organizat de Asocia\u0163ia pentru Valori \u00een Educa\u0163ie, un ONG din domeniul educa\u0163ional.<\/p>\n
\nSistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a fost unul dintre cele mai \u201ereformate\u201c sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modific\u0103ri au fost aduse \u00een aproape 30 de ani la legile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. \u00cen plus, noul ministru al educa\u0163iei, Ecaterina Andronescu, care a ocupat aceast\u0103 func\u0163ie \u015fi \u00een trecut (de numele ei se leag\u0103 desfiin\u0163area \u015fcolilor profesionale), a venit s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 cu c\u00e2teva idei noi de reform\u0103, printre care se afl\u0103 \u015fi introducerea a\u015fa-numitului bacalaureat \u201eprofesional\u201c sau \ueb50tehnologic\u201c, care s\u0103 nu permit\u0103 accesul absolven\u0163ilor la facultate, ci doar \u00eentr-o form\u0103 de educa\u0163ie dual\u0103.
\nG\u0103sirea unei c\u0103i de rezolvare a problemelor complexe din sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu este o sarcin\u0103 u\u015foar\u0103, mai ales \u00een contextul \u00een care niciodat\u0103 n-a fost mai greu pentru angajatori s\u0103 defineasc\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 bine preg\u0103tit\u0103, spune Ramona Jurubi\u0163\u0103, country managing partner \u00een cadrul firmei de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 KPMG.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen secolul precedent, \u00eentrebarea \u00abce vrei s\u0103 te faci c\u00e2nd vei fi mare?\u00bb\u02c3 era prima \u00eentrebare pe care o puneau p\u0103rin\u0163ii, rudele, cuno\u015ftin\u0163ele unui copil. \u015ei majoritatea copiilor aveau r\u0103spunsuri clare sau cel pu\u0163in \u00ee\u015fi imaginau cum ar ar\u0103ta meseria pe care vor dori s\u0103 o fac\u0103. Acum auzim din ce \u00een ce mai rar astfel de \u00eentreb\u0103ri. Acesta este contextul absolut bulversant \u00een care se pune problema reformei sistemului de educa\u0163ie rom\u00e2nesc, despre care \u015ftim cu certitudine c\u0103 este inadecvat pentru nevoile copiilor ast\u0103zi\u201c, adaug\u0103 Jurubi\u0163\u0103.<\/p>\n
\nModelul Coreei: \u201eTalentul nu conteaz\u0103, dac\u0103 munce\u015fti vei deveni bun la orice\u201c<\/p>\n
\nRamona Jurubi\u0163\u0103 a dat exemplele sistemelor de educa\u0163ie finandez \u015fi coreean, recunoscute, la nivel global, ca fiind modele de urmat, pentru c\u0103 au dovedit c\u0103 au adus rezultate foarte bune \u00een dezvoltarea copiilor. Astfel, \u015fcoala finlandez\u0103 este concentrat\u0103 pe dezvoltarea unei identit\u0103\u0163i pentru copil, de aceea peste 30% din materiile studiate sunt op\u0163ionale, iar metodele bazate pe experimentare sunt favorizate. De asemenea, \u015fcoala coreean\u0103 este concentrat\u0103 pe performan\u0163\u0103 prin efort uria\u015f de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
\n\u201eTalentul nu conteaz\u0103, dac\u0103 munce\u015fti vei deveni bun la orice, \u00ee\u0163i spune \u015fcoala coreean\u0103, iar societatea bazat\u0103 pe meritocra\u0163ie \u015fi valoarea educa\u0163iei o confirm\u0103 apoi din plin. La acest moment, am\u00e2ndou\u0103 sistemele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u2013 finlandez \u015fi coreean \u2013 par s\u0103 r\u0103spund\u0103 adecvat propriilor nevoi sociale, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri devenind economii puternice \u015fi datorit\u0103 valorii preg\u0103tirii \u015fcolare\u201c, adaug\u0103 Jurubi\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen opinia ei, rom\u00e2nii sunt deficitari ast\u0103zi la acest capitol, dar Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi poate propune m\u0103car s\u0103 reduc\u0103 \u00een urm\u0103torii ani rata analfabetismului func\u0163ional, definit\u0103 prin incapacitatea de a \u00een\u0163elege un text citit \u015fi de a utiliza \u00eentr-un context adecvat informa\u0163ia asimilat\u0103. \u00centr-adev\u0103r, circa 42% dintre elevii rom\u00e2ni de 15 ani sunt analfabe\u0163i func\u0163ional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare \u015fi Analize Educa\u0163ionale, \u00een contextul \u00een care media acestui indicator la nivelul statelor Uniunii Europene este de 20%.<\/p>\n
\n\u201eUnii dintre ace\u015fti elevi devin studen\u0163i. \u015ei chiar reu\u015fesc s\u0103 ob\u0163in\u0103 diplome universitare sau de master. De ce cred c\u0103 acesta trebuie s\u0103 fie obiectivul principal? Fiindc\u0103 toate muncile care presupun seturi de instruc\u0163iuni repetitive sau de memorie vor fi din ce \u00een ce mai automatizate. Nu cred c\u0103 \u00een secolul XXI un om va r\u0103m\u00e2ne relevant pe pia\u0163a muncii dac\u0103 nu poate \u00een\u0163elege \u015fi pune \u00een aplicare sarcini complexe, fiindc\u0103 este analfabet func\u0163ional\u201c, mai spune Jurubi\u0163\u0103, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra faptului c\u0103, potrivit unor studii, 85% din meseriile care vor fi \u00een anul 2030 \u00eenc\u0103 nu au fost inventate.
\nDe altfel, rezultatele testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din 2015 (cele mai recente) arat\u0103 c\u0103 elevii rom\u00e2ni au performan\u0163e care \u00eei plaseaz\u0103 cu mult sub media restului statelor care au participat la aceast\u0103 evaluare realizat\u0103 de Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103. PISA este o evaluare interna\u0163ional\u0103 care m\u0103soar\u0103 competen\u0163ele de baz\u0103 ale elevilor \u00een trei domenii principale: citire\/lectur\u0103, matematic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e. De\u015fi rezultatele din 2015 arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire fa\u0163\u0103 de anul 2006, prin compara\u0163ie cu anul 2012 elevii rom\u00e2ni au \u00eenregistrat un regres. \u00cen 2018, Rom\u00e2nia va participa din nou la acest program de evaluare interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n
\n\u201eNoi aplic\u0103m teste elevilor dup\u0103 ni\u015fte metode de acum 40 de ani, de aceea avem rezultate at\u00e2t de slabe la testele PISA, iar schimbarea trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la noi. At\u00e2ta vreme c\u00e2t te duci la clas\u0103 \u015fi spui doar ni\u015fte formule chimice, copiii nu au cum s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 experimenteze\u201c, explic\u0103 Violeta Dasc\u0103lu, directoarea \u015ecolii Ferdinand I din Capital\u0103, care \u015fcolarizeaz\u0103 \u00een prezent 729 de copii.<\/p>\n
\nReducerea abandonului \u015fcolar trebuie s\u0103 devin\u0103 prioritate<\/p>\n
\nVioleta Dasc\u0103lu a fost, de asemenea, selectat\u0103 pentru un program de leadership organizat de Asocia\u0163ia pentru Valori \u00een Educa\u0163ie. Programul, care are o durat\u0103 de un an, are ca scop dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor de leadership ale directorilor pentru a cre\u015fte performan\u0163ele acestora \u015fi ale \u015fcolilor \u015fi pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i calitatea pred\u0103rii \u015fi rezultatele elevilor.<\/p>\n
\n\u201eSchimbarea a \u00eenceput, deoarece prin programe de tipul Academiei de Leadership pentru directorii de licee putem g\u0103si solu\u0163ii \u015fi le putem \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu colegii no\u015ftri \u015fi cu al\u0163i profesori\ueb53. Spre exemplu, \u00een cadrul \u015ecolii Ferdinand, ea a reu\u015fit o sc\u0103dere a abandonului \u015fcolar de la 6,5% \u00een 2010 la 1,5% \u00een prezent, printr-un set de m\u0103suri simple, care nu au implicat eforturi financiare.
\n\u201eNoi ne-am dat seama c\u0103, de\u015fi aveam \u015fi noi rezultate academice bune \u2013 nu foarte multe, dar existau \u2013, dac\u0103 mergem doar pe ideea aceasta de a scoate olimpici risc\u0103m s\u0103 \u00eei pierdem pe ceilal\u0163i copii sau s\u0103 nu ne mai ocup\u0103m de ei. Pentru c\u0103 am avut copii care nu veneau la \u015fcoal\u0103 din diverse motive: aveam copii cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate care absentau, cu p\u0103rin\u0163i \u015fomeri sau la limita s\u0103r\u0103ciei, copii crescu\u0163i de alte persoane dec\u00e2t p\u0103rin\u0163ii lor etc. Sunt adev\u0103rate pove\u015fti \u00een spatele abandonului \u015fcolar al copiilor \u015fi noi ne-am str\u0103duit ca \u00een primul r\u00e2nd de ace\u015fti copii s\u0103 ne ocup\u0103m, s\u0103 \u00eei aducem la \u015fcoal\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eei re\u0163inem c\u00e2t mai mult\u201c, a mai spus Violeta Dasc\u0103lu. Astfel, aceasta a apelat la ajutorul ONG-urilor din sectorul educa\u0163iei pentru a face anchete sociale chiar acas\u0103 la familiile copiilor care absentau.<\/p>\n
\nAbandonul \u015fcolar este una dintre marile vulnerabilit\u0103\u0163i ale Rom\u00e2niei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aproape unu din cinci copii abandoneaz\u0103 \u00een fiecare an \u015fcoala, Rom\u00e2nia fiind astfel pe penultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la rata abandonului \u015fcolar din 2017. Astfel, aproape 270.000 de tineri rom\u00e2ni p\u0103r\u0103sesc timpuriu \u015fcoala \u00een Rom\u00e2nia, rata abandonului \u015fcolar \u2013 de 18,1% \u2013 fiind de aproape dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t media UE \u2013 de 10,6%.<\/p>\n
\nDac\u0103 a\u015f fi ministrul educa\u0163iei…<\/p>\n
\n\u00cen contextul \u00een care Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimele locuri \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u015fte cei mai importan\u0163i indicatori ai sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, Business MAGAZIN i-a \u00eentrebat pe liderii din business ce m\u0103sur\u0103 ar adopta ast\u0103zi dac\u0103 ar fi la conducerea Ministerului Educa\u0163iei, pentru a avea o for\u0163\u0103 de munc\u0103 mai bine preg\u0103tit\u0103 \u00een viitor.<\/p>\n
\n\u201eMinisterul Educa\u0163iei are 300.000 de angaja\u0163i prost pl\u0103ti\u0163i, demotiva\u0163i \u015fi, parte dintre ei, incompeten\u0163i. \u00cen consecin\u0163\u0103, i-a\u015f cere premierului s\u0103 respecte legea \u015fi s\u0103 acorde educa\u0163iei 6% din PIB. \u00cen paralel, m-a\u015f \u00eenconjura de consilieri competen\u0163i care s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 instaurez meritocra\u0163ia pe toate palierele. Cu o resurs\u0103 uman\u0103 de calitate, corect pl\u0103tit\u0103, sistemul s-ar regenera din interior \u015fi ar g\u0103si cele mai bune solu\u0163ii\u201c, crede Andrei Go\u015fu, managing partner \u00een cadrul Ascendis, cea mai mare companie de training de pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\n\u00centr-adev\u0103r, statisticile arat\u0103 c\u0103, \u00een ciuda cre\u015fterilor de salarii din ultimii ani, angaja\u0163ii din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au r\u0103mas cenu\u015f\u0103resele sectorului bugetar: c\u00e2\u015ftig\u0103, \u00een medie, 2.700 de lei net pe lun\u0103 (\u00een septembrie 2018), cu mult sub nivelul salariului mediu al func\u0163ionarilor publici, care au salarii de peste 4.200 de lei net sau al angaja\u0163ilor din s\u0103n\u0103tate, care au ajuns la o medie de 3.500 de lei net lunar.<\/p>\n
\n\u00cen opinia Ramonei Jurubi\u0163\u0103 de la KPMG, una dintre m\u0103surile de urgen\u0163\u0103 pe care le-ar lua dac\u0103 ar fi la conducerea Ministerului Educa\u0163iei ar fi obligativitatea ca orice dasc\u0103l din Rom\u00e2nia s\u0103 primeasc\u0103 preg\u0103tire special\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area metodelor de \u00eenv\u0103\u0163are participativ\u0103, care combat analfabetismul func\u0163ional (nu memorare, ci \u00een\u0163elegere \u00een context \u015fi aplicare a cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite, g\u00e2ndire critic\u0103), indiferent dac\u0103 pred\u0103 matematic\u0103, chimie sau limbi str\u0103ine.<\/p>\n
\n\u201ePentru evaluarea profesorilor, aplicarea cu succes a acestor metode ar trebui s\u0103 fie \u00een topul criteriilor utilizate. Cu ce fonduri s\u0103 facem aceste lucruri \u015fi poate multe altele? \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 implic \u015fi mediul privat\u201c, mai spune ea. Un poten\u0163ial obstacol pentru aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 ar putea fi, adaug\u0103 Jurubi\u0163\u0103, cele 87% dintre firmele rom\u00e2ne\u015fti care nu pot acorda sponsoriz\u0103ri \u015fcolilor.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, sunt pl\u0103titoare de impozit pe venitul micro\u00eentreprinderilor 87% din totalul companiilor active, dar acestea pot efectua sponsoriz\u0103ri numai pentru sus\u0163inerea entit\u0103\u0163ilor nonprofit \u015fi a unit\u0103\u0163ilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acredita\u0163i cu cel pu\u0163in un serviciu social licen\u0163iat, \u00een timp ce unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu se \u00eencadreaz\u0103 pentru a beneficia de astfel de sponsoriz\u0103ri.<\/p>\n
\n\u201eCare este poten\u0163ialul impact? \u015ecolile pierd accesul la 20% din impozitul pe veniturile micro\u00eentreprinderilor. Despre ce sum\u0103 vorbim? Estimez aceast\u0103 sum\u0103 la 700 milioane de euro, \u00een mod prudent. \u00centreg bugetul educa\u0163iei pe 2018 este de aproximativ 5,11 mld. euro, deci contribu\u0163ia ar fi semnificativ\u0103\u201c, spune Jurubi\u0163\u0103.<\/p>\n
\nTeodor Blid\u0103ru\u015f, pre\u015fedinte al ANIS \u2013 Asocia\u0163ia Patronal\u0103 a Industriei de Software \u015fi Servicii \u2013 \u015fi CEO & cofondator al companiei de dezvoltare de solu\u0163ii IT pentru industria financiar\u0103 Fintech OS, spune c\u0103, dac\u0103 ar fi ministrul educa\u0163iei, ar pune accent pe informatic\u0103 \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n
\n\u201eAceast\u0103 disciplin\u0103 implementat\u0103 \u00een curricula \u015fcolar\u0103 de la cele mai mici clase, chiar din pre\u015fcolar, are rezultate deosebite. Nu numai c\u0103 performan\u0163ele elevilor vor fi mai bune la matematic\u0103, citire sau scriere, dar vor dezvolta o g\u00e2ndire structurat\u0103 \u015fi analitic\u0103\u201c, crede Blid\u0103ru\u015f.<\/p>\n
\nCompeten\u0163ele din zona informaticii i-ar face pe elevi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 tehnologia \u015fi cum le poate ajuta\/schimba vie\u0163ile, pe toate segmentele ei. De asemenea, studierea informaticii \u015fi a domeniilor conexe le va dezvolta creativitatea \u015fi spiritul de ini\u0163iativ\u0103, iar procesul de \u00eenv\u0103\u0163are va fi mult mai rapid, mai ales c\u0103 o parte se studiaz\u0103 sub forma jocurilor.<\/p>\n
\n\u201eImpactul direct va fi c\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi-ar utiliza mai bine \u015fi cu valoare ad\u0103ugat\u0103 talentele, conduc\u00e2nd invariabil la o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de absolven\u0163i \u00een facult\u0103\u0163ile tehnice, precum \u015fi o \u00eencurajare natural\u0103 a dezvolt\u0103rii tehnologiilor emergente, care vor defini viitorul, dar ne-ar oferi \u015fi o popula\u0163ie consumatoare avizat\u0103 de tehnologie, apt\u0103 a discerne beneficiile de capcane\u201c, adaug\u0103 Blid\u0103ru\u015f. O a dou\u0103 m\u0103sur\u0103-cheie este cea legat\u0103 de lucrul \u00een echip\u0103 \u015fi dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor elevilor de a colabora. \ueb50Focusul exclusiv pe performan\u0163\u0103 individual\u0103 nu mai este neap\u0103rat de actualitate\u201c, mai spune pre\u015fedintele ANIS.<\/p>\n
\nUn alt obstacol care st\u0103 \u00een fa\u0163a schimb\u0103rii de care are nevoie sistemul de educa\u0163ie este mentalitatea, spun liderii din business, pentru c\u0103 exist\u0103 o presiune social\u0103 puternic\u0103 de \ueb50a fi \u00een r\u00e2ndul lumii\u201c, dar cu primul loc \u00een UE la capitolul analfabetism func\u0163ional nu suntem \u00een medie. Prin urmare, profesorii ar trebui s\u0103 considere normal s\u0103 fac\u0103 parteneriate cu firme din mediul privat, av\u00e2nd ca obiectiv rezolvarea acestei probleme, iar atunci c\u00e2nd evalu\u0103rile profesionale vor depinde semnificativ de acest indicator, vom avea un factor motivant suplimentar, mai spune Ramona Jurubi\u0163\u0103.
\n\u201ePe de alt\u0103 parte, profesorii, ca de altfel p\u0103rin\u0163ii \u015fi copiii, sunt deja afecta\u0163i negativ de lipsa de predictibilitate \u00een ceea ce prive\u015fte programa \u015fcolara, aceasta schimb\u00e2ndu-se \u00een fiecare an, iar schimbarea nu pare a r\u0103spunde nevoilor pie\u0163ei muncii. Programa \u015fcolar\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie o decizie politic\u0103, ci ar trebui s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 \u015fi cu consultarea profesorilor \u015fi a reprezentan\u0163ilor mediului privat\u201c, adaug\u0103 Jurubi\u0163\u0103.<\/p>\n
\nDe asemenea, ar trebui introduse test\u0103ri obligatorii, standardizate la nivel na\u0163ional, \u00een fiecare clas\u0103 gimnazial\u0103 \u015fi de liceu din Rom\u00e2nia, pentru evaluarea nivelului de alfabetism func\u0163ional, pentru a identifica evolu\u0163ia acestui indicator esen\u0163ial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Calificativul \u201einsuficient\u201c sau \u201enota 4\u201c. Cam at\u00e2t ar merita sistemul rom\u00e2nesc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dac\u0103 ar fi evaluat dup\u0103 criterii precum finan\u0163area alocat\u0103 educa\u0163iei, nivelul abandonului \u015fcolar, rezultatele elevilor la testele interna\u0163ionale \/ na\u0163ionale sau preg\u0103tirea dasc\u0103lilor. Ce solu\u0163ii exist\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[27004,23957,18093,22808,534,553,246,9895,17961,7442,8219,15905,8986,472,24127,8872,533,32980,10162,7931,32939,80,518,173,98,8871,7287,10911,9356],"class_list":["post-166762","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-abandon","tag-alocare","tag-belgia","tag-calificativ","tag-context","tag-copii","tag-crestere","tag-criterii","tag-danemarca","tag-dezvoltare","tag-educatie","tag-elevi","tag-evaluare","tag-finantare","tag-finlanda","tag-invatamant","tag-mediere","tag-nota","tag-parinti","tag-pib","tag-pregatirea","tag-refuz","tag-rezultate","tag-romani","tag-romania","tag-scoala","tag-sistem","tag-solutii","tag-teste"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166762","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166762"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166762\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166762"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166762"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166762"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}