\nCapitalismul \u00een forma actual\u0103 este \u00een pericol. Dup\u0103 sute de ani de cre\u015fteri masive care s-au soldat cu patru crize economice \u015fi au creat nemul\u0163umiri \u015fi falii \u00een societate, actualul sistem economic pe care s-a construit democra\u0163ia modern\u0103 este pus \u00een pericol de un val de populism, de perspectivele guvernelor din economiile dezvoltate, dar \u015fi de atitudinea tinerilor din genera\u0163ia millennials fa\u0163\u0103 de sistem.
\n\u201eProblema \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate precum Statele Unite sau Marea Britanie \u0163ine de faptul c\u0103 oamenii iau capitalismul \u015fi toate structurile lui \u00abde bune\u00bb (engl.: for granted), dar prosperitatea \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 nu sunt ceva de care oamenii s-au bucurat \u00eentotdeauna, ba din contr\u0103. (…) Ce m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 foarte tare, \u015fi o v\u0103d a\u015fa acum, c\u0103 am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, este c\u0103 \u015fi oamenii tineri sunt del\u0103s\u0103tori \u015fi fac totul gre\u015fit. \u00cemi fac griji cu privire la faptul c\u0103 oamenii tineri iau capitalismul de-a gata precum \u015fi multe dintre avantajele lui\u201d, explic\u0103 Adrian Wooldridge, editorialist al celebrei publica\u0163ii britanice The Economist, din postura de invitat special al galei \u00een care Ziarul Financiar a aniversat 20 de ani.
\nSistemul capitalist st\u0103 la baza lumii democratice moderne, iar nemul\u0163umirile generate \u00een special de criza financiar\u0103 din 2008 pun \u00een pericol \u00eens\u0103\u015fi dorin\u0163a de libertate \u015fi democratizare a economiei.
\n\u201eCred c\u0103 forma actual\u0103 a capitalismului este \u00een pericol. Modelul anglo-saxon de capitalism trece printr-un moment foarte dificil. Criza financiar\u0103 a distrus \u00eencrederea oamenilor \u00een acest capitalism, a distrus \u00eencrederea \u00een bancherii centrali \u015fi \u00een expertiza lor \u015fi a creat o perioad\u0103 de \u00eencetinire economic\u0103 ce a alimentat vocile populiste. \u00cen final, aceste voci s-au f\u0103cut auzite \u00een Brexit \u015fi \u00een alegerea lui Trump drept pre\u015fedinte \u00een Statele Unite\u201d, crede Wooldridge.
\n\u00cens\u0103 problemele sistemului sunt \u201emai ad\u00e2nci\u201d. Editorialistul sus\u0163ine c\u0103 \u201eguvernele sunt prea mari, consum\u0103 prea mult, pun prea multe reglement\u0103ri \u015fi sunt prea avide dup\u0103 putere. \u00cen Statele Unite ai anumite companii gigant care au acaparat foarte mult pia\u0163a, iar to\u0163i ace\u015fti factori au creat un resentiment profund fa\u0163\u0103 de pia\u0163\u0103. Aproximativ 60% dintre tinerii at\u00e2t din SUA c\u00e2t \u015fi din Marea Britanie spun c\u0103 ar prefera un viitor al socialismului \u015fi nu al capitalismului\u201d.<\/p>\n
\n\u00cenceputuri capitaliste
\nDac\u0103 lumea este obi\u015fnuit\u0103 ast\u0103zi cu cre\u015fteri economice anuale de peste 1%, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XVIII realitatea era diferit\u0103, iar cre\u015fterea economic\u0103 medie anual\u0103 era de 0,11%. Odat\u0103 cu primii pa\u015fi ai capitalismului, prosperitatea a ajuns unul dintre cuvintele principale.
\n\u201eCred c\u0103 trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere economic\u0103 este o raritate. \u00cen cea mai mare parte a istoriei umanit\u0103\u0163ii nu au existat cre\u015fteri economice masive. Oamenii tr\u0103iau \u00eentr-o lume definit\u0103 de stagnare, unde doar c\u00e2\u0163iva se bucurau de prosperitate. Majoritatea oamenilor duceau vie\u0163i s\u0103race, grele, brutale \u015fi scurte. \u00cenainte de secolul XVIII cre\u015fterea economic\u0103 anual\u0103 era de 0,11% \u00een medie, deci se ajungea la o cre\u015ftere de 11% pe secol. Acum, ceva remarcabil s-a \u00eent\u00e2mplat, \u015fi anume cre\u015fterea a devenit un lucru sustenabil, iar prosperitatea a devenit ceva la care aspir\u0103 toat\u0103 lumea. Este un moment unic, \u00een loc s\u0103 avem 11% pe secol, avem 11% pe deceniu, sau chiar pe an \u00een cazul Chinei\u201d, spune Wooldridge.
\nMomentul zero al capitalismului a fost rezultatul a dou\u0103 revolu\u0163ii, \u015fi anume revolu\u0163ia intelectual\u0103 \u015fi revolu\u0163ia organiza\u0163ional\u0103. Cea intelectual\u0103, care a permis dezvoltarea filosofiilor de pia\u0163\u0103, a fost propov\u0103duit\u0103 de celebrul economist al secolului XVIII, Adam Smith, prin cartea \u201eAvu\u0163ia na\u0163iunilor\u201d.
\n\u201eP\u00e2n\u0103 la cartea lui Smith, toat\u0103 lumea credea c\u0103 l\u0103comia e rea, c\u0103 propriul interes e r\u0103u \u015fi c\u0103 urm\u0103rirea acestuia trebuie condamnat\u0103. Toate marile religii, toate filosofiile condamnau aceste lucruri, deoarece ziceau c\u0103 dac\u0103 oamenii \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 propriul interes, ar fi \u00een detrimentul celorlal\u0163i, \u00een detrimentul societ\u0103\u0163ilor, \u015fi s-ar crea o anarhie unde toat\u0103 lumea se lupt\u0103 cu toat\u0103 lumea\u201d, explic\u0103 editorialistul.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 toat\u0103 lumea a \u00een\u0163eles de la Smith c\u0103 prin urm\u0103rirea propriului interes po\u0163i, prin mecanismul pie\u0163ei, s\u0103 creezi un beneficiu colectiv. Prin \u00eencercarea de a fi om de afaceri, prin \u00eencercarea de a fi prosper, prin a \u00eencerca s\u0103 vinzi produse \u00een pia\u0163\u0103, prin toate aceste lucruri tu aju\u0163i societatea.
\nDup\u0103 revolu\u0163ia intelectual\u0103 a urmat o revolu\u0163ie organiza\u0163ional\u0103, care a adus un concept nou, companii cu r\u0103spundere limitat\u0103 \u015fi mai mul\u0163i ac\u0163ionari. P\u00e2n\u0103 \u00een acel moment singurele forme de organizare \u00een mediul de afaceri erau companiile cu r\u0103spundere limitat\u0103 clasice \u015fi parteneriatele de business.
\n\u00cen primul caz, un om de afaceri nu ar fi putut s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o companie cu r\u0103spundere limitat\u0103 dec\u00e2t cu aprobarea statului, iar statul oferea dreptul doar \u00een cazul \u00een care respectiva companie avea proiecte pentru stat. A doua variant\u0103, cea a parteneriatelor de business, era utilizat\u0103 doar \u00een cercuri restr\u00e2nse bazate pe \u00eencredere, fiind afaceri de familie sau afaceri construite \u00een interiorul unor comunit\u0103\u0163i religioase. Acestea din urm\u0103 nefiind companii cu r\u0103spundere limitat\u0103, cei care investeau \u00ee\u015fi puteau pierde toat\u0103 averea.
\n\u201eNoi lu\u0103m companiile cu r\u0103spundere limitat\u0103 de bune, credem c\u0103 fac parte din lumea natural\u0103, dar sunt de fapt crea\u0163ia unui anumit moment din istorie \u015fi arat\u0103 un efort impresionant de a pune la comun bani, cuno\u015ftin\u0163e \u015fi activit\u0103\u0163i pentru un scop comun.\u201d
\nMomentul-cheie a venit odat\u0103 cu democratizarea companiilor cu r\u0103spundere limitat\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een SUA \u015fi apoi \u00een Marea Britanie. \u201eAtunci s-a stabilit c\u0103 nu \u00ee\u0163i trebuie permisiunea explicit\u0103 a statului pentru a \u00eenfiin\u0163a astfel de companii, ci o faci automat. Nu trebuie s\u0103 te duci la stat, s\u0103 ai contracte cu ei sau s\u0103 dai \u015fp\u0103gi, ci o po\u0163i face pe cont propriu. \u015ei deodat\u0103 oamenii au \u00eenceput s\u0103 investeasc\u0103 pentru c\u0103 nu erau expu\u015fi mai mult dec\u00e2t \u00ee\u015fi doreau, mai mult dec\u00e2t investeau. Aceste companii au fost \u00een inima revolu\u0163iei feroviare, \u00een inima revolu\u0163iei o\u0163elului sau \u00een inima revolu\u0163iei retailului. Acest sistem a schimbat foarte mult capitalismul\u201d, spune Wooldridge.<\/p>\n
\nDistrugerea creativ\u0103
\nPentru a demonstra cu adev\u0103rat esen\u0163a capitalismului, Wooldridge aminte\u015fte de economistul austriac Joseph Schumpeter \u015fi de teoria sa cu privire la \u201edistrugerea creativ\u0103\u201d.
\n\u201ePentru a crea lucruri, trebui s\u0103 distrugi lucruri. Pentru a avea dinamism \u015fi inova\u0163ie trebuie s\u0103 cau\u0163i constant noi moduri de a face lucruri, noi moduri de a eficientiza. P\u00e2n\u0103 s\u0103 vin\u0103 capitalismul, istoria a fost repetitiv\u0103, lucr\u00e2nd la fel, f\u0103c\u00e2nd acelea\u015fi lucruri. \u00cen capitalism, totul se schimb\u0103, iar resursele sunt mutate constant pentru venituri mai bune.\u201d
\n\u00cen teorie, aceast\u0103 explica\u0163ie este brutal\u0103, spune editorialistul. \u201e\u00censeamn\u0103 c\u0103 oamenii vor fi afecta\u0163i pe parcurs, oamenii care au investit, spre exemplu, \u00een vechile tehnologii pierd acum, c\u00e2nd toat\u0103 lumea se mut\u0103 spre cele noi \u2013 \u00eens\u0103 prin acest mecanism de distrugere creativ\u0103 cre\u015fti productivitatea \u015fi cre\u015fti nivelul de avere \u00een societate.\u201d
\nCu toate acestea, schimb\u0103rile nu au loc de la sine, iar mecanismele de pia\u0163\u0103 sunt greoaie \u015fi complexe pentru a putea fi reorientate prin decizii de stat \u2013 decizii ce nu \u00ee\u015fi au locul \u00een democra\u0163ie \u015fi capitalism. Deci, care este de fapt agentul distrugerii creative?
\n\u201eCel mai mare agent al distrugerii creative este antreprenorul, omul de afaceri, care vede viitorul, vede o alt\u0103 lume \u015fi prin aptitudini organiza\u0163ionale, persisten\u0163\u0103 \u015fi dinamism psihologic creeaz\u0103 acea nou\u0103 lume. Am avut \u00een trecut oameni ca Rockefeller, care a v\u0103zut c\u0103 petrolul va fi vital pentru lume \u015fi a construit cea mai mare companie petrolier\u0103 din lume, sau oameni ca \u015fi Carnegie, care a v\u0103zut poten\u0163ialul o\u0163elului, sau Vanderbilt cu trenurile\u201d, explic\u0103 jurnalistul.
\n\u00cens\u0103 procesul distrugerii creative poate fi observat chiar \u015fi \u00een timp real. \u201eAcum Bill Gates a pus bazele unei lumi \u00een care toat\u0103 lumea are un computer pe birou, iar Larry Page, cu Google, a v\u0103zut o lume bazat\u0103 pe organizare, bazat\u0103 pe date \u015fi pe internet. La fel \u015fi Zuckerberg cu Facebook. To\u0163i ace\u015fti oameni vin \u00een lume, v\u0103d viitorul \u015fi \u00eel aduc.\u201d
\n\u00cen mijlocul acestor schimb\u0103ri, antreprenorul r\u0103m\u00e2ne personajul principal. \u201eAntreprenorul este cel care vede un viitor definit de internet, spre exemplu, sau de telefoane mobile, \u015fi atunci ia telefoanele mobile \u2013 care nu au fost disponibile la un moment dat dec\u00e2t pentru un segment select din societate \u2013 \u015fi \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un produs accesibil pentru mase. Pia\u0163a \u00ee\u015fi face treaba \u015fi produsele ajung mai ieftine. Nu guvernele sunt cele care fac produsele accesibile, nu guvernele fac lucrurile ieftine, ci pia\u0163a, competitivitatea din pia\u0163\u0103.\ueb53<\/p>\n
\nPie\u0163ele emergente,
\n\u00een centrul aten\u0163iei
\n\u00cen jurul anului 1600, nimeni nu ar fi crezut c\u0103 America va deveni ast\u0103zi cea mai mare for\u0163\u0103 economic\u0103 din lume, control\u00e2nd peste 25% din PIB-ul global, \u00eens\u0103 acesta a fost de fapt avantajul tinerei na\u0163iuni, crede Wooldridge.
\nAcum, \u0163\u0103rile dezvoltate se confrunt\u0103 cu o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice, \u00een timp ce economiile emergente \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 suflul \u015fi ar putea prinde vitez\u0103 \u00een anii ce urmeaz\u0103.
\n\u201e\u00cen timp ce Vestul decade, este momentul pie\u0163elor emergente. P\u00e2n\u0103 acum ne g\u00e2ndeam la ele drept pie\u0163ele unde se face munca grea, manual\u0103, \u00eenc\u00e2t pie\u0163ele emergente f\u0103ceau produc\u0163ia. P\u00e2n\u0103 acum ne g\u00e2ndeam c\u0103 SUA, Marea Britanie \u015fi \u0163\u0103rile din vestul Europei sunt cei care g\u00e2ndesc, iar pie\u0163ele emergente sunt doar m\u00e2na de lucru.\u201d
\nAceast\u0103 perspectiv\u0103 nu mai este \u00eens\u0103 valabil\u0103. \u201eMulte pie\u0163e emergente au devenit mari inovatori. Multe \u0163\u0103ri au tehnologie acum \u015fi o dezvolt\u0103 u\u015for, \u0163\u0103rile emergente pot crea unicorni \u015fi pot crea \u015fi livra produse noi de \u00eenalt\u0103 calitate. Pot prelua fr\u00e2iele prosperit\u0103\u0163ii. Nu exist\u0103 nicio siguran\u0163\u0103 cu privire la viitor. Ce ne-a \u00eenv\u0103\u0163at capitalismul este c\u0103 oricine poate veni de oriunde \u015fi poate deveni urm\u0103torul gigant, poate deveni urm\u0103toarea companie care s\u0103 domine pia\u0163a. Problema prin care trece vestul Europei ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i imense pentru pie\u0163ele emergente. Suntem \u00een secolul pie\u0163elor emergente.\u201d
\n\u00cens\u0103 chiar \u015fi \u00een economiile emergente tinerii din genera\u0163ia millennials sunt \u00eenstr\u0103ina\u0163i de valorile democratice \u015fi sunt nemul\u0163umi\u0163i de actualul sistem \u015fi de deficitele acestuia.
\n\u201eDac\u0103 te ui\u0163i la sondajele de opinie, tinerii prefer\u0103 socialismul. Ei sunt foarte critici cu capitalismul \u015fi cred c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 s-au n\u0103scut \u00een capitalism \u015fi \u00eel iau de-a gata, la fel ca iPhone-urile pe care le folosesc. (…) Vedem c\u0103 millennials spun c\u0103 nu le place capitalismul \u015fi ce simt ei este un sentiment de \u00eenstr\u0103inare, dar cred c\u0103 acest sistem este cauzat de faptul c\u0103 este foarte greu s\u0103 cumperi propriet\u0103\u0163i. Pia\u0163a este la un nivel ridicat, iar propriet\u0103\u0163ile sunt foarte scumpe \u015fi nu sunt accesibile pentru tineri.\u201d<\/p>\n
\nCum ar putea intra socialismul \u00een lumea modern\u0103?
\n\u201eEste foarte u\u015for s\u0103 iei cre\u015fterea \u015fi prosperitatea de-a gata, iar cele pe care le-am \u00eenregistrat noi \u00een lumea capitalist\u0103 \u00een ultimul secol \u015fi jum\u0103tate sunt remarcabile. Cred c\u0103 \u00eencerc\u0103rile utopice de a aduce raiul pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi de a pl\u0103nui economia ajung la a crea nemul\u0163umire \u015fi nefericire. Sunt foarte \u00eengrijorat cu privire la Marea Britanie acum. Pe l\u00e2ng\u0103 Brexit, \u00eel avem pe socialistul Jeremy Corbin, care vede Venezuela ca pe un model \u015fi ur\u0103\u015fte capitalismul. Condus\u0103 de el, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 prosper\u0103 ar putea intra foarte u\u015for \u00een declin (…) \u00cen Marea Britanie oamenii vor vota pentru Corbin\u201d, spune Adrian Wooldridge.
\nReferitor la propria-i \u0163ar\u0103, Wooldridge con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 \u00een Marea Britanie \u201ecriza financiar\u0103 a distrus total \u00eencrederea oamenilor pentru c\u0103 bancherii p\u0103reau s\u0103 \u00ee\u015fi asume toate riscurile dar nu \u00ee\u015fi asum\u0103 r\u0103spunderea \u015fi pentru consecin\u0163e, iar toat\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie a dus la Brexit, care a rupt \u00een dou\u0103 partidul conservator.\ueb53
\n\u00cen secolul XXI \u00eens\u0103, socialismul sau concepte precum na\u0163ionalizarea au evoluat \u00een diverse hibride \u015fi nu mai sunt g\u00e2ndite \u015fi aplicate cu aceea\u015fi brutalitate ca \u00een trecut. \u201eEste foarte posibil s\u0103 ajungem la un guvern socialist condus de Corbin. Asta ar \u00eensemna, spre exemplu, na\u0163ionaliz\u0103ri. Corbin a zis c\u0103 vrea s\u0103 na\u0163ionalizeze majoritatea industriilor principale din \u0163ar\u0103, precum cea feroviar\u0103 \u015fi cele de utilit\u0103\u0163i, vrea s\u0103 dea mai mult\u0103 putere sindicatelor pentru negociere colectiv\u0103 \u015fi vrea ca guvernul s\u0103 controleze 10% din orice companie listat\u0103 \u00een Marea Britanie. Practic, subordon\u00e2nd companiile guvernului, este socialism. Acum \u00eens\u0103 sociali\u015ftii au \u00een\u0163eles c\u0103 prin na\u0163ionalizarea unei participa\u0163ii dintr-o companie ai destul control \u015fi nu ai nevoie de forma clasic\u0103 de na\u0163ionalizare.\u201d <\/p>\n
\nCe spune genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103
\nHoria, 27, angajat \u00een comunicare
\n\u00cen Europa Central\u0103 \u015fi de Est am impresia c\u0103 \u00eenc\u0103 ne juc\u0103m de-a capitalismul. Millenniallii \u015fi cei care vin din spate \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, au oportunit\u0103\u0163i, fac bani, c\u0103l\u0103toresc, cei trecu\u0163i de 40 de ani, mai pu\u0163in, din motive evidente. \u00cen vest, incluz\u00e2nd aici \u015fi \u0163\u0103ri dezvoltate de pe alte continente, oamenii caut\u0103 s\u0103 se reorienteze, fiecare vrea s\u0103 fie pe filmul lui, s\u0103 \u201eliving the dream\u201d, c\u00e2t mai simplu, c\u00e2t mai pe \u201ehappiness\u201d. Cred c\u0103 economia de tip sharing va func\u0163iona mult \u015fi bine p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu vor mai merge suficien\u0163i bani c\u0103tre juc\u0103torii publici \u015fi priva\u0163i. Cred c\u0103 ne vom trezi cu fel \u015fi fel de reglement\u0103ri pentru toate aceste platforme, p\u00e2n\u0103 la nivelul \u00een care va fi eliminat cel mai mare diferen\u0163iator: pre\u0163ul imbatabil (vezi Uber sau Airbnb).
\nCred c\u0103 tinerii din SUA \u015fi Marea Britanie care vor socialism ar trebui s\u0103 fie mai recunosc\u0103tori pentru simplul fapt c\u0103 nici ei, nici p\u0103rin\u0163ii sau bunicii lor nu au gustat din m\u0103rul acru al socialismului. Le-a\u015f propune cinci ani sociali\u015fti de test, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 \u00ee\u015fi schimb\u0103 p\u0103rerea ulterior. Cred c\u0103 habar nu au ce vor \u015fi c\u0103, \u00een lips\u0103 de alte probleme, \u00ee\u015fi fac altele false.
\nMi-ar pl\u0103cea o simbioz\u0103 \u00eentre capitalism \u015fi socialism, pe care cred c\u0103 o g\u0103sim la statele nordice. Ca s\u0103 nu o dau dup\u0103 cire\u015f, cred c\u0103 dezideratul fiec\u0103rei \u0163\u0103ri ar trebui s\u0103 fie crearea acelui social security net, pe care s\u0103 se construiasc\u0103 ceilal\u0163i piloni ai unei societ\u0103\u0163i \u2013 economie, siguran\u0163\u0103, educa\u0163ie etc.<\/p>\n
\nRaluca, 24,
\ncompanie media
\nCapitalismul rom\u00e2nesc \u00een forma \u00een care se afl\u0103 acum creeaz\u0103 de fapt un gol destul de mare \u00eentre clasele sociale pentru c\u0103 la nivel financiar, mai ales, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 foarte mare \u00eentre oamenii care de\u0163in mijloacele de produc\u0163ie \u015fi cei care de\u0163in mai pu\u0163ine sau deloc. Pe m\u0103sur\u0103 ce golul se ad\u00e2nce\u015fte, apar tot mai multe lipsuri \u015fi frustr\u0103ri, iar cei c\u0103rora le va fi cel mai dificil de traversat aceast\u0103 perioad\u0103 vor fi cei care sunt deja pozi\u0163iona\u0163i \u00een clasa de mijloc.
\nPersonal nu consider c\u0103 \u00eentoarcerea la socialism ar fi o solu\u0163ie. Fiecare individ este liber s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u015fa cum \u00ee\u015fi dore\u015fte, \u00een m\u0103sura \u00een care libertatea sa nu interfereaz\u0103 cu libertatea celorlal\u0163i. Da, probabil c\u0103 o \u00eentoarcere la socialism ar presupune satisfacerea unui set mai mare de nevoi individuale, \u00eens\u0103 motiva\u0163ia la nivelul muncii va deveni treptat una de ordin inferior, ceea ce va genera poate un grad mai redus de inova\u0163ie \u015fi de realizare a unor produse \u015fi servicii de calitate.
\nR\u0103zvan, 25, reporter
\nCaptalismul este, momentan, singura form\u0103 de organizare socio-economic\u0103 care a avut rezultate mai bune pentru o parte mai mare din popula\u0163ie, prin compara\u0163ie cu alte forme. Este greu de spus \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103, \u00eens\u0103 un lucru este cert: schimbarea este constant\u0103 \u015fi \u00eentr-o lume \u00een care intr\u0103m din ce \u00een ce mai mult \u00een zona digital\u0103 \u015fi automatizat\u0103, termenul de \u201ecapital\u201d cap\u0103t\u0103 noi defini\u0163ii, dar \u015fi al\u0163i termeni adiacen\u0163i, precum \u201epre\u0163\u201d, vezi cazul Facebookului, care nu cere niciun ban pentru a accesa platforma, dar datele pe care le furniz\u0103m devin un activ foarte valoros pentru companie.
\nNici eu nu am tr\u0103it \u00een socialism, \u00eens\u0103 p\u0103rerea mea este c\u0103 tinerii din SUA \u015fi Marea Britanie intervieva\u0163i nu \u00een\u0163eleg pe deplin ce \u00eenseamn\u0103 socialismul \u00een practic\u0103 versus teorie. Teoria sun\u0103 foarte bine, egalitate pentru toat\u0103 lumea, ceva de vis, dar \u00een practic\u0103 ne putem uita \u00een istorie \u015fi s\u0103 ne d\u0103m r\u0103spunsul singuri. Pe de alt\u0103 parte, sunt de p\u0103rere c\u0103 aderarea la ideologii de genul acesta este consecin\u0163a unor evenimente negative cu impact \u00een mas\u0103, cum ar fi criza financiar\u0103 din 2008.
\nRobert, 23, personal trainer
\nCapitalismul din ziua de azi are o ascensiune foarte mare din punctul meu de vedere deoarece din ce \u00een ce mai multe firme se axeaz\u0103 pe proprietarea privat\u0103 a factorilor de produc\u0163ie \u015fi consider c\u0103 pe viitor tot mai multe firme vor apela la acest lucru, pentru c\u0103 tr\u0103im \u00een secolul vitezei \u015fi totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la foc automat \u015fi continuu.
\nFaptul c\u0103 tinerii americani doresc socialism nu este o noutate pentru mine, deoarece eu consider democra\u0163ia din Statele Unite ca fiind de fa\u0163ad\u0103, pentru c\u0103 oamenii au fost \u00eendrepta\u0163i pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in c\u0103tre socialism f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 realizeze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Adrian Wooldridge, editorialist al celebrei publica\u0163ii britanice The Economist, a vorbit la Gala ZF 20 de ani despre provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 capitalismul. C\u00e2t de mult va mai rezista actualul sistem? C\u00e2t de mare este amenin\u0163area populist\u0103? Cum privesc tinerii sistemul capitalist \u015fi ce vor de la el?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[211,11752,201,32949,30806,246,190,7442,26236,13726,19988,10595,18505,7251,6266,10043,60,19323,13024,7712,4465,80,17071,7287,7134,20271,194,6721],"class_list":["post-166704","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-amenintare","tag-capitalism","tag-companii","tag-confrunta","tag-creare","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-dezvoltare","tag-distrugeri","tag-economist","tag-gala-zf","tag-incredere","tag-limitare","tag-marea-britanie","tag-oameni","tag-pericol","tag-piata","tag-populism","tag-prosperitate","tag-publicatii","tag-raspundere","tag-refuz","tag-revolutie","tag-sistem","tag-statele-unite","tag-the-economist","tag-tineri","tag-zf"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166704"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166704\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}