\nSupranumit de c\u0103tre Financial Times \u201eSalvatorul O\u0163elului\u201d, Sanjeev Gupta a f\u0103cut o serie rapid\u0103 de achizi\u0163ii, de la topitorii de aluminiu \u00een Sco\u0163ia la o\u0163el\u0103rii \u00een Australia, ce au condus la crearea imaginii sale de salvator al industriei o\u0163elului \u00een \u0163\u0103rile respective. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Gupta a spus \u00een cadrul interviurilor din presa interna\u0163ional\u0103 c\u0103 a ajutat la dezvoltarea comunit\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei \u00een acele \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\nPe numele s\u0103u complet Sanjeev Kumar Gupta, omul de afaceri cu origini indiene este fondatorul \u015fi pre\u015fedintele executiv al companiei Liberty House, care a avut \u00een 2017 o cifr\u0103 de afaceri de aproape 15 miliarde de dolari. Compania Liberty House a fost fondat\u0103 \u00een 1992 de c\u0103tre Sanjeev Gupta, potrivit site-ului Liberty House, \u015fi are sedii \u00een Londra, Singapore, Dubai \u015fi Hong Kong. \u00cen 2017, compania a achizi\u0163ionat divizia companiei Tata Steel Europe de fabricare a o\u0163elului din mai multe zone din Marea Britanie. Tot \u00een 2017, Liberty House cump\u0103ra Arrium, companie australian\u0103 din industria metalurgic\u0103.<\/p>\n
\nGupta conduce \u015fi alian\u0163a mondial\u0103 GFG (Gupta Family Group), care are afaceri \u00een mai multe sectoare, printre care bancar, minier, energetic, metalurgic, dar \u015fi \u00een construc\u0163ii \u015fi imobiliare. Alian\u0163a are peste 14.000 de angaja\u0163i \u00een \u00eentreaga lume.Cel mai recent pariu al s\u0103u \u015fi al companiei Liberty House este achizi\u0163ia combinatului Sidex de la Gala\u0163i.<\/p>\n
\nCum resuscitezi o industrie?<\/p>\n
\nUnul dintre cele mai ambi\u0163ioase planuri ale lui Sanjeev Gupta la Gala\u0163i este s\u0103 produc\u0103 pentru industria auto din Rom\u00e2nia. De\u015fi \u00een Rom\u00e2nia sunt doi mari produc\u0103tori din industria auto, Dacia \u015fi Ford, Sidex nu furnizeaz\u0103 tabl\u0103 de caroserie pentru niciuna din ele dou\u0103 fabrici. \u00cenainte de 1989 Sidex era unicul furnizor de tabl\u0103 pentru caroserie din industria auto rom\u00e2neasc\u0103, dar ast\u0103zi calitatea tablei pe care o produce Sidex a r\u0103mas la fel cu cea dinainte de comunism.<\/p>\n
\n\u201eSunt primele zile pentru noi \u00een Rom\u00e2nia, dar ce pot spune este c\u0103 100% vom explora toate oportunit\u0103\u0163ile din industria auto (fabricile Renault \u015fi Ford \u2013 n.red.), pentru c\u0103 este, de asemenea, o parte cheie a strategiei noastre. \u00cen Marea Britanie suntem un furnizor important pentru industria auto, at\u00e2t de componente de aluminiu, c\u00e2t \u015fi de o\u0163el. Vrem s\u0103 facem \u015fi \u00een Rom\u00e2nia acela\u015fi lucru ca \u015fi \u00een Marea Britanie. Rom\u00e2nia are anumite avantaje cheie \u00een ceea ce prive\u015fte industria auto.<\/p>\n
\nAceasta este legat\u0103 foarte mult de costuri. S\u0103 fii prezent \u00een Europa \u015fi s\u0103 ai o baz\u0103 de cost bun\u0103 este o oportunitate cheie\u201d, descrie Gupta una dintre liniile de dezvoltare a combinatului. El observ\u0103 c\u0103 alte \u0163\u0103ri din regiune au valorificat deja acest avantaj, \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia nu, \u201edar noi inten\u0163ion\u0103m s\u0103 examin\u0103m acest lucru\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen prim\u0103 faz\u0103, compania vrea s\u0103 m\u0103reasc\u0103 produc\u0163ia de o\u0163el cu 50%, de la 2 milioane de tone de o\u0163el anual la 3 milioane. Planul de investi\u0163ii este pe 3-5 ani \u015fi bugetul este de 330 de milioane de euro.<\/p>\n
\n\u201eInten\u0163ion\u0103m s\u0103 particip\u0103m \u00een Rom\u00e2nia nu doar pe partea de o\u0163el. Putem aduce aici chiar \u015fi partea de aluminiu, energie sau chiar afacerile din domeniul bancar, pentru c\u0103 avem \u015fi b\u0103nci, sau partea de construc\u0163ii \u015fi imobiliare. Vom explora oportunit\u0103\u0163ile de dezvoltare din Rom\u00e2nia. A\u015f spune c\u0103 fiecare problem\u0103 ar putea fi o oportunitate\u201d, spune Sanjeev Gupta.<\/p>\n
\nAcesta ofer\u0103 ca repere \u0163\u0103ri precum Australia \u015fi Marea Britanie, unde au avut probleme cu energia, acolo fiind unele dintre cele mai mari pre\u0163uri din lume.<\/p>\n
\n\u201eNoi folosim cuptoare cu arc electric, care sunt mari consumatori de curent electric, \u015fi cu pre\u0163urile de acolo nu puteam supravie\u0163ui. Am rezolvat problema cre\u00e2ndu-ne propriile parcuri eoliene \u015fi acum divizia de energie este una dintre cele mai importante din grupul nostru. Acesta nu furnizeaz\u0103 curent doar pentru noi, ci \u015fi pentru pia\u0163\u0103\u201c, explic\u0103 omul de afaceri.<\/p>\n
\nEl mai spune c\u0103, \u00een viitor, \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 readuc\u0103 combinatul de la Sidex Gala\u0163i la adev\u0103ratul s\u0103u poten\u0163ial, de a produce chiar \u015fi 6 milioane de tone de o\u0163el anual. Pentru acest lucru, un punct vital este cocseria, care \u00een 2009 a fost \u00eenchis\u0103 de c\u0103tre Mittal, fostul proprietar.
\n\u201eExist\u0103 o posibilitate de a reporni activitatea de producere a cocsului la Gala\u0163i.<\/p>\n
\nEste o posibilitate foarte interesant\u0103, pentru c\u0103 \u00een mod normal nicio unitate mare de produc\u0163ie de o\u0163el nu se poate baza pe cocs adus, ci pe un cocs, dac\u0103 se poate, produs local, pentru c\u0103 sunt multe implica\u0163ii comerciale, dar \u015fi legate de eficien\u0163a energetic\u0103 de a aduce versus a-\u0163i produce cocsul.\u201d<\/p>\n
\nPotrivit explica\u0163iilor indianului, o cocserie este o parte critic\u0103 a unui lan\u0163 de produc\u0163ie \u00een industria o\u0163elului. Din p\u0103cate, cocseria de la Gala\u0163i a fost \u00eenchis\u0103 \u00een timpul crizei financiare din 2008, dar dac\u0103 vor s\u0103 readuc\u0103 produc\u0163ia la nivelul de 6 milioane de tone de o\u0163el anual, au nevoie de o baterie de cocsificare la Gala\u0163i.\u201c<\/p>\n
\nCocseria de la Gala\u0163i ar urma s\u0103 fie aprovizonat\u0103 cu c\u0103rbune cocsificabil de la minele GFG din Australia.
\n\u201eAvantajul nostru este c\u0103 avem propriile mine de c\u0103rbune cocsificabil din Australia \u015fi \u00een loc s\u0103 vindem acest c\u0103rbune pe pia\u0163\u0103, a\u015fa cum facem acum, ar avea mai mult sens s\u0103-l integr\u0103m \u00een produc\u0163ia de o\u0163el de la Gala\u0163i. Exist\u0103 o viziune pentru 3 milioane de tone produc\u0163ie anual\u0103, dar \u015fi mai mult de at\u00e2t, lucru care va implica foarte mult\u0103 munc\u0103 \u015fi investi\u0163ii foarte mari. Este nevoie de sprijin, dar \u00een acest proiect exist\u0103 \u015fi o component\u0103 de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 \u015fi de protejare a mediului \u015fi ar trebui s\u0103 ne calific\u0103m pentru sprijinul pe care guvernul ar putea s\u0103 ni-l acorde\u201c, explic\u0103 Sanjeev Gupta. B\u0103ncile au fost reticente \u00een ultimii ani \u00een ceea ce prive\u015fte finan\u0163area investi\u0163iilor din industria metalurgic\u0103, dar Gupta spune c\u0103 nu este \u00eengrijorat \u00een ceea ce prive\u015fte finan\u0163area afacerilor sale.<\/p>\n
\n\u201eEste c\u00e2t se poate de adev\u0103rat c\u0103 industria metalurgic\u0103 \u00een ultima vreme nu a fost una dintre favoritele eforturilor investi\u0163ionale, dar sunt solu\u0163ii. Este, \u00eentr-adev\u0103r, o problem\u0103, dar fiecare problem\u0103 vine cu o solu\u0163ie. Una este parteneriatul cu guvernul \u015fi accesarea fondurilor europene, sprijinul european, pe regulile locale\u201d, spune el. Alte solu\u0163ii includ participarea lor \u00een sectorul de finan\u0163are, cu servicii financiare foarte puternice care vor avea un rol cheie \u00een finan\u0163area proiectelor.<\/p>\n
\nExporturile, parte din strategie<\/p>\n
\nLa \u00eenchiderea cocseriei \u015fi limitarea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie a combinatului din trecut, 5% din exporturile \u0163\u0103rii s-au evaporat; Gupta spune c\u0103 \u015fi-a propus s\u0103 creasc\u0103 exporturile combinatului de la Gala\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eCu siguran\u0163\u0103 vor fi schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte exporturile. Dac\u0103 vom urca de la 2 la 3 milioane de tone de o\u0163el anual \u015fi chiar peste 3 milioane, ne vom concentra mai mult pe exporturi. C\u00e2nd vorbim de exporturi, vorbim de Europa. Ne vom concentra pe pia\u0163a european\u0103, iar exporturile vor cre\u015fte \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Este o parte-cheie a planului nostru.\u201d<\/p>\n
\nAlian\u0163a mondial\u0103 GFG are partea de laminare dezvoltat\u0103 \u00een Macedonia, Italia, Belgia, Luxemburg, unit\u0103\u0163ile recent cump\u0103rate \u015fi unit\u0103\u0163ile din Marea Britanie. Produsele de la Gala\u0163i vor alimenta aceste laminoare: \u201eSigur c\u0103 vom mai avea nevoie de investi\u0163ii pentru a m\u0103ri calitatea produselor, \u00eens\u0103 inten\u0163ia este foarte clar\u0103 \u2013 s\u0103 integr\u0103m aceste unit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 facem un lan\u0163 care ne va da competitivitate \u00een Europa. Avem oportunitatea de a deveni un competitor important \u00een Europa\u201d.<\/p>\n
\nGupta spune c\u0103 Rom\u00e2nia are multe probleme, \u00eens\u0103 el vede fiecare problem\u0103 ca pe o oportunitate, at\u00e2t pentru dezvoltarea Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u015fi pentru dezvoltarea afacerilor.
\n\u201eSunt, \u00eentr-adev\u0103r, probleme de infrastructur\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dun\u0103rea este una dintre probleme, pentru c\u0103 naviga\u0163ia pe Dun\u0103re poate fi limitat\u0103 iarna din cauza \u00eenghe\u0163ului. Conexiunile feroviare \u015fi porturile sunt o problem\u0103, iar partea de autostr\u0103zi este vizibil\u0103. Acestea sunt provoc\u0103rile-cheie \u00een a moderniza Gala\u0163iul\u201d, descrie Sanjeev Gupta c\u00e2teva dintre provoc\u0103rile pe care le vede \u00een atingerea obiectivelor sale de business \u00een Rom\u00e2nia.
\nCombinatul de la Gala\u0163i are nevoie de investi\u0163ii majore pentru a reveni la gloria de odinioar\u0103, \u00eens\u0103 infrastructura acestuia este o oportunitate pentru Sanjeev Gupta.<\/p>\n
\n\u201eRom\u00e2nia are \u015fi multe dezavantaje, dar \u015fi avantaje. Primul avantaj este c\u0103 acest combinat are o infrastructur\u0103 grozav\u0103. Sigur, unele p\u0103r\u0163i ar trebui modernizate. Avem \u015fi un cost relativ bun \u015fi vom folosi aceste avantaje pentru a moderniza combinatul \u015fi pentru a ne apropia de standardele europene. Este un drum interesant \u015fi suntem entuzia\u015fti.\u201d<\/p>\n
\nDin punctul lui de vedere, aceste provoc\u0103ri ofer\u0103 companiei pe care o reprezint\u0103 posibilitatea s\u0103 participe la dezvoltarea infrastructurii din Rom\u00e2nia.\u201eAm fost foarte \u00eencurajat de \u00eent\u00e2lnirea cu autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, \u00een cadrul c\u0103reia am vorbit specific de un posibil parteneriat public-privat la care noi putem participa pentru dezvoltarea infrastructurii. Suntem aici nu numai s\u0103 sprijinim Gala\u0163iul \u015fi s\u0103-l ridic\u0103m, ci vom sprijini Rom\u00e2nia \u015fi prin divizia noastr\u0103 de infrastructur\u0103.\u201d<\/p>\n
\nGupta spune c\u0103 din ecua\u0163ia dezvolt\u0103rii combinatului face parte \u015fi dezvoltarea comunit\u0103\u0163ii Gala\u0163iului. \u201eAm avut aceea\u015fi ini\u0163iativ\u0103 \u00een Australia, unde este o situa\u0163ie foarte similar\u0103 cu Gala\u0163iul. Este un ora\u015f de o\u0163el, a\u015fa cum \u015fi Gala\u0163iul este, \u015fi cei mai mul\u0163i din comunitate lucreaz\u0103 \u00een combinat. Este un ora\u015f izolat \u015fi g\u0103sim la fel de mult\u0103 pasiune pentru produc\u0163ia de o\u0163el ca \u00een Gala\u0163i.\u201d<\/p>\n
\nCompania pe care o conduce particip\u0103 \u00een Australia la construc\u0163ia unei \u015fcoli cu sprijin guvernamental, precum \u015fi la modernizarea unei universit\u0103\u0163i locale \u015fi a \u015fcolilor tehnice \u015fi profesionale, de unde \u00ee\u015fi ia viitorii angaja\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eCombinatul nostru intr\u0103 \u00een parteneriate cu aceste institu\u0163ii pentru programe intensive de preg\u0103tire a elevilor \u015fi studen\u0163ilor \u015fi pentru a aduce competen\u0163e noi \u00een unit\u0103\u0163ile noastre. Suntem foarte hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 facem acela\u015fi lucru \u00een Gala\u0163i. Vom \u00eencepe discu\u0163iile cu comunitatea chiar \u00eenainte de a face aceast\u0103 tranzac\u0163ie. Vrem s\u0103 vedem cum putem face din Gala\u0163i un ora\u015f cu viitor, cu posibilitate de cre\u015ftere, iar noi s\u0103 avem posibilitatea s\u0103 facem produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u015fi \u00eentr-un final ca oamenii s\u0103 c\u00e2\u015ftige mai mult. Acesta este planul general.\u201d<\/p>\n
\nOmul de afaceri locuie\u015fte \u00een Australia \u00een prezent, \u00eens\u0103 viziunea sa asupra industriei metalurgice se \u00eentinde pe toate continentele.
\n\u201eCererea de o\u0163el \u00een Europa cre\u015fte. Dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2008, c\u00e2nd a fost o sc\u0103dere brusc\u0103 \u015fi important\u0103 a cererii de o\u0163el, acum vedem o cre\u015ftere maxim\u0103 \u00een Europa \u00een privin\u0163a produc\u0163iei. Europa nu este totu\u015fi decuplat\u0103 de restul lumii, iar o \u0163ar\u0103 precum China poate avea o influen\u0163\u0103 major\u0103.<\/p>\n
\nCea mai mare schimbare \u00een industria metalurgic\u0103 chinez\u0103 este c\u0103 devine din ce \u00een ce mai con\u015ftient\u0103 de impactul asupra mediului \u015fi exist\u0103 ini\u0163iative de protec\u0163ie, precum Blue Sky, \u00een cadrul c\u0103reia ei reduc anumite capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie a o\u0163elului pentru a proteja mediul, dar China continu\u0103 s\u0103 exporte o\u0163el\u201d, descrie el principalele tendin\u0163e globale ale industriei metalurgice. Totodat\u0103, observ\u0103 c\u0103 se pune din ce \u00een ce mai mult accentul pe zona de \u201eo\u0163el verde\u201d, pentru c\u0103 reciclarea fierului vechi este o activitate constant\u0103 \u015fi benefic\u0103, at\u00e2t pentru industrie, c\u00e2t \u015fi pentru mediu.<\/p>\n
\nEl este de p\u0103rere c\u0103 lucrurile se pot schimba, iar companiile asemeni celei pe care o conduce el trebuie s\u0103 fie competitive \u015fi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een orice condi\u0163ii. \u201eDac\u0103 e\u015fti un produc\u0103tor care are costuri optimizate, vei putea supravie\u0163ui chiar \u015fi c\u00e2nd vor veni vremurile grele\u201d, a subliniat Gupta.<\/p>\n
\nPovestea pe scurt a combinatului Sidex Gala\u0163i, \u201em\u00e2ndria siderurgiei rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/p>\n
\nCombinatul Siderurgic Sidex Gala\u0163i a fost construit \u00een anii \u201960, acesta fiind unul dintre cele trei combinate europene din genera\u0163ia sa, la vremea respectiv\u0103 fiind proiectat pentru o capacitate de produc\u0163ie anual\u0103 de aproape 9 milioane de tone de o\u0163el.
\nApogeul combinatului Sidex Gala\u0163i a fost atins \u00een 1988, c\u00e2nd a produs aproape 9 milioane de tone de o\u0163el, afl\u00e2ndu-se \u00een primii 10 produc\u0103tori de o\u0163el din Europa. \u00cen 1996 a explodat furnalul 6, cel mai mare din Europa, astfel reduc\u00e2ndu-se capacitatea de produc\u0163ie la 6 milioane de tone de o\u0163el. Lovitura final\u0103 a venit prin \u00eenchiderea cocseriei \u00een 2009, c\u00e2nd capacitatea a sc\u0103zut la 2 milioane de tone de o\u0163el anual, iar redeschiderea cocseriei este imposibil\u0103, \u00eencetarea activt\u0103\u0163ii acesteia duc\u00e2nd inevitabil la demolare.
\n\u00cen 2001, anul privatiz\u0103rii, combinatul de la Gala\u0163i producea 4,5 milioane de tone de o\u0163el anual cu cinci furnale \u015fi ob\u0163inea o cifr\u0103 de afaceri de 800 de milioane de dolari, potrivit lui Petri\u015for Peiu, pre\u015fedintele Sidex Gala\u0163i \u00een 1999-2000. C\u00e2nd grupul Mittal a cump\u0103rat combinatul, acesta avea 27.000 de angaja\u0163i. Dup\u0103 un an de la cump\u0103rare, combinatul, care avea capacit\u0103\u0163i operative de 6 milioane de tone de o\u0163el, a produs 4,5 milioane tone \u015fi a avut un profit de peste 100 mil. euro. Cump\u0103rarea s-a realizat contra sumei de 77 mil. dolari, \u00eens\u0103 speciali\u015ftii din industrie sunt de p\u0103rere c\u0103 de fapt Mittal nu a pl\u0103tit nimic pentru cump\u0103rare.
\nMittal a scos la v\u00e2nzare combinatul \u00een 2018, fiind nevoit s\u0103 satisfac\u0103 rigorile legisla\u0163iei concuren\u0163ei din Uniunea European\u0103, \u00een urma anun\u0163\u0103rii inten\u0163iei de achizi\u0163ie a combinatului Ilva din Italia, cel mai mare din Europa \u015fi din aceea\u015fi genera\u0163ie cu Sidex. Sidexul a r\u0103mas la produc\u0163ie de o\u0163el anual\u0103 \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it\u0103 \u015fi cu numai un singur furnal func\u0163ional din cele cinci pe care le avea la privatizare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o afacere ciclic\u0103, \u00een vremurile bune faci investi\u0163ii, ca atunci c\u00e2nd vin vremurile grele s\u0103 le po\u0163i trece \u2013 crede Sanjeev Gupta, supranumit \u201eSalvatorul O\u0163elului\u201d. va reu\u015fi el s\u0103 salveze \u015fi combinatul gala\u0163i, transform\u00e2ndu-l intr-unul competitiv la nivel european? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[170,1714,8171,16894,15378,272,7226,246,470,7442,258,150,438,560,10275,472,7140,22099,10314,30,303,9794,30950,474,149,7251,26564,25337,60,13028,484,259,80,98,13069],"class_list":["post-166531","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-achizitie","tag-alianta","tag-aluminiu","tag-australia","tag-carbune","tag-companie","tag-constructii","tag-crestere","tag-cumparare","tag-dezvoltare","tag-dubai","tag-energie","tag-europa","tag-exporturi","tag-fabrici","tag-finantare","tag-ford","tag-furnizare","tag-galati","tag-imobiliare","tag-important","tag-inchidere","tag-industria-auto","tag-industrie","tag-investitii","tag-marea-britanie","tag-nevoie","tag-om-de-afaceri","tag-piata","tag-problema","tag-probleme","tag-productie","tag-refuz","tag-romania","tag-sprijin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166531","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166531"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166531\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}