\nVinul ro\u015fu de Bordeaux \u015fi \u015fampania sunt perlele coroanei \u00een ceea ce prive\u015fte licoarea lui Bacchus, dar nici vinurile din Toscana sau Rioja nu se las\u0103 mai prejos, iar un riesling de Rin sau un vin de Porto pot oric\u00e2nd s\u0103 stea la mas\u0103 cu toate cele de mai sus, \u00een orice col\u0163 al lumii.
\n\u00centre aceste nume mari \u00ee\u015fi fac loc \u015fi Feteasca Neagr\u0103 sau Alb\u0103, soiuri rom\u00e2ne\u015fti care local \u0163in capul de afi\u015f, dar care la nivel interna\u0163ional sunt \u00eenc\u0103 necunoscute.<\/p>\n
\nDe altfel, Rom\u00e2nia este invizibil\u0103 pe pie\u0163ele externe, de\u015fi este un produc\u0103tor de calibru mondial. Ast\u0103zi, mai pu\u0163in de 5% din totalul celor 5,2 milioane de hectolitri de vin \u201emade in Romania\u201d ajung pe pie\u0163ele externe, pondere ce pozi\u0163ioneaz\u0103 statul pe ultimele locuri \u00een UE (\u00eentre \u0163\u0103rile care produc vin). Prin compara\u0163ie, statisticile europene arat\u0103 c\u0103 marii juc\u0103tori precum Spania, Portugalia sau Italia export\u0103 circa jum\u0103tate din ce produc. \u00cen cazul Fran\u0163ei ponderea este la 30%, arat\u0103 datele biroului de statistic\u0103 european, Eurostat.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este privit\u0103 pe pie\u0163ele din afar\u0103 ca un produc\u0103tor ieftin, de volum. Totu\u015fi, \u00een ultimii ani, produc\u0103torii mici cu vinuri premium au f\u0103cut pa\u015fi la export \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe percep\u0163ia str\u0103inilor asupra vinurilor locale. Este nevoie de timp \u015fi de multe evenimente organizate \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Soiurile rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00eens\u0103 pariul produc\u0103torilor locali c\u00e2nd vine vorba de a cuceri noi orizonturi.<\/p>\n
\n\u201eTrebuie s\u0103 redescoperim soiurile rom\u00e2ne\u015fti de vi\u0163\u0103-de-vie. Rom\u00e2nia are un poten\u0163ial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma \u00eentr-un atu. Dac\u0103 pierdem aceast\u0103 diferen\u0163iere, vom fi u\u015for de \u00eenlocuit ca \u0163ar\u0103 produc\u0103toare de vin\u201c, spunea recent Oliver Bauer, enologul cramei \u015etirbey din Dr\u0103g\u0103\u015fani \u015fi coproprietarul cramei Bauer, fondat\u0103 al\u0103turi de so\u0163ia sa \u00een aceea\u015fi regiune viticol\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, mai pu\u0163in de un sfert din suprafa\u0163a cu vi\u0163\u0103-de-vie este acoperit\u0103 cu soiuri rom\u00e2ne\u015fti, conform datelor Oficiului Na\u0163ional al Viei \u015fi Produselor Vitivinicole (ONVPV) citate pe platforma revino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor care le ofer\u0103 vizitatorilor toate informa\u0163iile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.<\/p>\n
\nSuprafa\u0163a total\u0103 cultivat\u0103 cu vi\u0163\u0103-de-vie pentru produc\u0163ia de vin \u00een Rom\u00e2nia este de circa 183.000 de hectare, pozi\u0163ie ce plaseaz\u0103 pia\u0163a local\u0103 pe locul zece la nivel mondial \u015fi pe pozi\u0163ia a cincea \u00een UE.<\/p>\n
\n\u201eSuprafa\u0163a total\u0103 cultivat\u0103 cu vi\u0163\u0103-de-vie a fost anul trecut de 182.500 de hectare. Viile locale continu\u0103 s\u0103 treac\u0103 printr-un amplu proces de restructurare \u015fi reconversie, ajutate de fondurile UE din programul na\u0163ional de sprijin. An de an, \u00een exerci\u0163iul bugetar 2014-2020, Rom\u00e2nia prime\u015fte 47,5 milioane de euro\u201d, spun oficialii Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor \u015fi Exportatorilor de Vinuri (APEV).<\/p>\n
\nAnterior \u2013 \u015fi \u00een perioada 2007-2013 \u2013 Rom\u00e2nia a beneficiat de fonduri europene nerambursabile \u00een acest scop. Pentru fiecare hectar, antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor ZF. Odat\u0103 cu fondurile de la UE au fost realizate investi\u0163ii importante \u00een domeniu \u015fi au ap\u0103rut \u015fi tot mai mul\u0163i juc\u0103tori de ni\u015f\u0103, specializa\u0163i pe segmentul premium. Acest segment a devenit de altfel printre cele mai efervescente, cu nume precum Catleya sau Rasova care \u015fi-au f\u0103cut loc pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\nPe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, \u00een total, exist\u0103 peste 180 de crame care produc vin \u00eembuteliat, num\u0103rul lor fiind pe o tendin\u0163\u0103 ascendent\u0103 continu\u0103 \u00een ultimul an, arat\u0103 datele portalului de specialitate crameromania.ro. Cele mai multe nume care apar sunt crame butic, ce \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 aten\u0163ia pe produc\u0163ia de vinuri premium.<\/p>\n
\nAceast\u0103 schimbare de paradigm\u0103 vine \u00een contextul \u00een care \u015fi comportamentul de consum s-a schimbat, iar rom\u00e2nii s-au orientat tot mai mult c\u0103tre licoarea lui Bacchus \u015fi tot mai mult c\u0103tre vinuri premium. Mai mult, \u00een ultimii ani, alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentat\u0103, astfel c\u0103 un consumator se uit\u0103 at\u00e2t la cramele produc\u0103toare sau soiurile de struguri, c\u00e2t \u015fi la culoarea vinului \u2013 alb, ros\u00e9 sau ro\u015fu.<\/p>\n
\nDezvoltarea apetitului pentru vin, accesul la informa\u0163ie \u015fi cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare au f\u0103cut ca rom\u00e2nii s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe comportamentul de consum, astfel c\u0103 prefer\u0103 din ce \u00een ce mai mult vinuri seci, \u00een detrimentul celor demiseci. Totodat\u0103, c\u00e2\u015ftig\u0103 teren vinurile ro\u015fii, ros\u00e9 \u015fi spumantele \u00een detrimentul vinurilor albe lini\u015ftite, care au \u0163inut mul\u0163i ani capul de afi\u015f.<\/p>\n
\nAstfel, treptat rom\u00e2nii \u00eencep s\u0103 se asemene tot mai mult cu consumatorii din \u0163\u0103rile dezvoltate precum Fran\u0163a sau Italia, dou\u0103 nume cu tradi\u0163ie \u015fi greutate \u00een lume \u00een domeniul vinului. \u00cen aceste \u0163\u0103ri \u015fi consumul de vin este pe m\u0103sur\u0103, licoarea lui Bacchus fiind consumat\u0103 la mas\u0103, cu ocazia unor evenimente sau \u00een timpul liber.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia cultura vinului nu este la fel de dezvoltat\u0103, ba chiar exist\u0103 o scindare \u00eentre urban \u015fi rural. \u00cen timp ce \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een marile ora\u015fe ale \u0163\u0103rii consumul este pe un trend ascendent, \u00een mediul rural se consum\u0103 alte tipuri de b\u0103uturi alcoolice sau vin produs \u00een cas\u0103. \u00cen Capital\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een ora\u015fe precum Cluj-Napoca \u015fi Timi\u015foara, pe fondul cre\u015fterii puterii de cump\u0103rare, consumatorii ies mai des \u00een ora\u015f \u015fi cheltuie mai mult. Ba chiar se reorienteaz\u0103 de la bere c\u0103tre vin.<\/p>\n
\nUn rom\u00e2n consum\u0103 \u00een medie 20 de litri de vin pe an, la fel de mult ca un grec sau un britanic. Prin compara\u0163ie, marii consumatori ai lumii vin din Portugalia, Fran\u0163a \u015fi Italia, unde consumul mediu este dublu, arat\u0103 calculele BM pe baza datelor OIV \u2013 Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Viei \u015fi Vinului. Cei mai mari consumatori de vin sunt de regul\u0103 \u015fi cei mai mari produc\u0103tori.<\/p>\n
\nCea mai mare parte a vinului \u201emade in Romania\u201d r\u0103m\u00e2ne pe pia\u0163a intern\u0103, fiind destinat consumului local. Ponderea exportului este astfel de nici 5%. \u00cen acest context, o bun\u0103 parte din consumul local de vin provine din produc\u0163ia intern\u0103. Acest lucru este normal pentru o \u0163ar\u0103 care are o produc\u0163ie semnificativ\u0103, cum este cazul Rom\u00e2niei sau al Fran\u0163ei \u015fi Italiei, spunea recent Victor Ciuperc\u0103, vicepre\u015fedintele APEV \u2013 Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor \u015fi Exportatorilor de Vinuri.<\/p>\n
\n\u201eCererea intern\u0103 foarte mare \u00eei determin\u0103 pe produc\u0103torii rom\u00e2ni s\u0103 \u00ee\u015fi orienteze eforturile c\u0103tre Rom\u00e2nia \u015fi nu c\u0103tre export. Mai mult, pre\u0163ul de export este mai mic dec\u00e2t cel de pe pia\u0163a local\u0103, astfel c\u0103 situa\u0163ia are o explica\u0163ie clar\u0103\u201d, afirma \u015fi Dan Balaban, antreprenorul care de\u0163ine \u00eempreun\u0103 cu oenologul Bogdan Cost\u0103chescu produc\u0103torul de vinuri premium Davino.<\/p>\n
\nProduc\u0163ia local\u0103 este suficient de mare pentru a acoperi consumul intern. Mai exact, 2018 se prefigureaz\u0103 a fi cel mai bun an din ultimul deceniu pentru produc\u0163ia de vin, cu un total de 5,2 milioane de hectolitri. Aceast\u0103 valoare plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 12 la nivel mondial \u015fi 6 european, sufl\u00e2nd \u00een ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume \u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia licorii lui Bacchus. Produc\u0163ia de vin a Rom\u00e2niei a crescut cu peste 20% anul trecut, juc\u0103torii vorbind de un an excep\u0163ional din punct de vedere cantitativ. Calitativ, mai e nevoie de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a se da un verdict.<\/p>\n
\n\u201eA fost un an excep\u0163ional pentru produc\u0163ia de vin \u2013 cantitativ vorbind. Un astfel de an vine cam o dat\u0103 la un deceniu. \u00cens\u0103 este greu s\u0103 corespund\u0103 acest nivel \u015fi cantitativ, \u015fi calitativ, de regul\u0103 ai cantit\u0103\u0163i mici \u015fi calit\u0103\u0163i excep\u0163ionale \u015fi invers\u201d, spunea recent Cristian Podar, administrator al Villa Vinea, produc\u0103tor de vin din zona Transilvaniei.<\/p>\n
\nPe pia\u0163a din Rom\u00e2nia exist\u0103 37 de podgorii care au fost reunite \u00een opt regiuni viticole, dintre care cea mai extins\u0103 este cea a Dealurilor Moldovei, care se \u00eentinde pe aproape 70.000 de hectare. Pe pozi\u0163ia a doua se afl\u0103 Dealurile Munteniei \u015fi Olteniei, cu peste 50.000 de hectare. Podiumul este \u00eencheiat de Podi\u015ful Transilvaniei.<\/p>\n
\nDincolo de cifre \u015fi de businessul din spatele lor, unii zic c\u0103 vinul este un obiect de cult \u015fi o experien\u0163\u0103 cultural\u0103, la fel ca arta. Al\u0163ii spun c\u0103 \u201eiubirile, anii \u015fi paharele de vin nu se num\u0103r\u0103 niciodat\u0103\u201d. Sunt \u015fi \u201epoe\u0163ii\u201d care afirm\u0103 c\u0103 vinul este ca un puzzle pentru c\u0103 fiecare consumator trebuie s\u0103 \u00eei studieze culoarea \u015fi claritatea, trebuie s\u0103 \u00eel respire, iar apoi s\u0103 \u00eel deguste, pentru ca \u00een final s\u0103 se contureze o imagine clar\u0103 \u015fi de ansamblu. Nu degeaba vinul este supranumit \u201eb\u0103utura zeilor\u201d, de\u015fi ast\u0103zi muritorii sunt cei care se bucur\u0103 de el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de vin de la nivel european \u015fi \u00ee\u015fi face loc chiar \u015fi la v\u00e2rful clasamentului mondial, al\u0103turi de state care nu mai au nevoie de nicio prezentare, precum Fran\u0163a, Italia, Spania, Germania sau Portugalia. Aceasta nu este o \u00een\u015firuire a unora dintre cele mai puternice economii ale B\u0103tr\u00e2nului Continent, de\u015fi ar putea fi, ci este vorba de \u201eOrdinul\u201d european al vinului, statele care ofer\u0103 muritorilor de r\u00e2nd un strop din b\u0103utura zeilor. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32546,17610,37,9817,5238,246,7573,260,7909,7921,7507,12752,292,26564,5836,32850,60,18388,17312,7383,297,7147,259,80,173,98,9705,425,528,5626,7702],"class_list":["post-166133","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-batran","tag-bautura","tag-clasament","tag-consum","tag-consumatori","tag-crestere","tag-economii","tag-export","tag-franta","tag-germania","tag-italia","tag-jucatori","tag-mondial","tag-nevoie","tag-nume","tag-ordin","tag-piata","tag-pondere","tag-portugalia","tag-prezentare","tag-producator","tag-producatori","tag-productie","tag-refuz","tag-romani","tag-romania","tag-spania","tag-statistica","tag-uniunea-europeana","tag-vin","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166133"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166133\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}