\nCompaniile rom\u00e2ne\u015fti care o duc bine tr\u0103iesc din comenzile multina\u0163ionalelor, care sunt principalii clien\u0163i \u2013 Aramis Baia Mare, cel mai mare produc\u0103tor de mobil\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi cel mai mare exportator rom\u00e2n, are ca principal \u015fi unic client Ikea; dac\u0103 pic\u0103 acest contract, pic\u0103 exporturi de 250 de milioane de euro \u2013 sau din comer\u0163 \u015fi retail, dac\u0103 au avut \u015fansa s\u0103 se pozi\u0163ioneze bine.
\nDan S\u0103rm\u0103san, pre\u015fedintele consiliului de administra\u0163ie al produc\u0103torului de mezeluri Agra\u2019s din Alba Iulia, a spus la conferin\u0163a ZF \u201eRom\u00e2nia, 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business\u201d: \u201eAcum 18 ani era o avalan\u015f\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00eens\u0103 era o \u015fans\u0103 mic\u0103 de a accesa capital, nu era ofert\u0103 pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat, cu 120% dob\u00e2nd\u0103, a fost \u00een anul 2000. Atunci, la fiecare sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, st\u0103teau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103. Acum avalan\u015fa de capital este uria\u015f\u0103, \u00eentinzi m\u00e2na \u015fi ai luat banii, important e s\u0103 \u015ftii ce s\u0103 faci cu ei, s\u0103 \u015ftii s\u0103-i investe\u015fti \u015fi s\u0103 ai \u00een spate oameni care s\u0103 te sus\u0163in\u0103. F\u0103r\u0103 o echip\u0103 bun\u0103, nu faci fa\u0163\u0103.\u201d
\nCe ironie! \u00cenainte aveai oameni, dar nu aveai capital, deci businessul mergea greu, acum ai capital, dar nu ai oameni. Foarte mul\u0163i antreprenori rom\u00e2ni care au reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 succes cu firma \u015fi brandul lor p\u00e2n\u0103 acum fac pa\u015fi laterali \u015fi \u00ee\u015fi investesc surplusul de capital \u00een businessuri mai simple, de active imobiliare sau financiare. Dan \u015eucu, proprietarul Mobexpert, este investitor \u00een imobiliare, face blocuri al\u0103turi de al\u0163i parteneri.
\nFra\u0163ii Pav\u0103l, cei care au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 din Dedeman un business de 1,2 miliarde de euro pe an, cu un profit de peste 200 de milioane de euro, \u00ee\u015fi investesc banii cump\u0103r\u00e2nd birouri (pe complexul The Bridge din Capital\u0103 au dat \u00een jur de 160 de milioane de euro) sau pe burs\u0103, fiind unii dintre cei mai mari investitori rom\u00e2ni.
\nNiciunul dintre ei, care au linii deschise de credit la orice or\u0103, nu s-a dus peste hotare.
\nFaptul c\u0103 pia\u0163a este plin\u0103 de bani, faptul c\u0103 nu sunt proiecte de investi\u0163ii suficiente se vede \u015fi \u00een raportul dintre creditele bancare \u015fi depozitele bancare, raport care a ajuns undeva la 80%. \u00cen perioada de boom economic, raportul era de 120%, ceea ce ar\u0103ta c\u0103 Rom\u00e2nia atr\u0103gea capital. \u00cen acest moment, prin acest raport subunitar, Rom\u00e2nia are un excedent de economisire, care nu-\u015fi g\u0103se\u015fte contrapartida \u00een business.
\nAfacerile care \u00eencep acum sau cele care sunt mici \u015fi mijlocii tr\u0103iesc din banii ac\u0163ionarilor \u015fi din banii furnizorilor, adic\u0103 din cei mai scumpi bani. Asta arat\u0103 c\u0103 foarte mul\u0163i nu au o idee clar\u0103 de business, c\u0103 nu ar \u015fti ce s\u0103 fac\u0103 cu banii, dac\u0103 i-ar avea.
\nMulte companii \u015fi mul\u0163i antreprenori \u00eencep s\u0103 simt\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au ajuns la o limit\u0103, c\u0103 pia\u0163a a atins un nivel de unde este mai greu s\u0103 cre\u015fti, iar viitorul \u00eenseamn\u0103 fie stagnare, fie v\u00e2nzarea businessului, fie ie\u015firea pe pie\u0163ele externe, dar unde nu au expertiz\u0103 \u015fi nici dorin\u0163\u0103.
\nPolonezii \u015fi ungurii au ie\u015fit din pia\u0163a proprie \u015fi au venit la noi, reu\u015find astfel s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 ritmul de cre\u015ftere a businessului. Cei care vor s\u0103 ias\u0103 din corpora\u0163ii \u015fi s\u0103 devin\u0103 antreprenori au \u00een fa\u0163a ochilor businessuri mici, ceea ce p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu este r\u0103u, pentru c\u0103 to\u0163i au pornit de undeva, de la un nivel mic. Problema este c\u0103 mul\u0163i nu vor s\u0103 devin\u0103 mari, pentru c\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 b\u0103taie de cap, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te zba\u0163i, s\u0103 g\u0103se\u015fti oameni, s\u0103 g\u0103se\u015fti pie\u0163e, s\u0103-\u0163i asumi riscuri. \u015ei nu toat\u0103 lumea vrea acest calvar.
\nIronia istoriei: atunci c\u00e2nd dob\u00e2nzile erau mari, to\u0163i patronii, to\u0163i antreprenorii rom\u00e2ni voiau s\u0103 fac\u0103 business, voiau s\u0103 creasc\u0103, voiau s\u0103 fie \u00een pia\u0163\u0103; acum, c\u00e2nd dob\u00e2nzile sunt mici \u015fi liniile de finan\u0163are stau la u\u015f\u0103, nimeni nu prea mai are chef s\u0103-\u015fi asume noi riscuri.
\n\u015ei pentru c\u0103 nu ar \u015fti ce s\u0103 fac\u0103 cu banii.
\n\u00centr-un clasament al celor mai profitabile sectoare din Europa de Sud-Est, pe primul loc se afl\u0103 industria chimic\u0103, cu o marj\u0103 de profit de 20%, industria cauciucului cu 13%, industria farma cu 10%, telecomunica\u0163iile cu 7% sau industria de petrol \u015fi gaze naturale cu 6%. Dac\u0103 ne uit\u0103m la acest top, SEE 100, vedem c\u0103 primele cinci domenii, ca marj\u0103 de profit, nu sunt extrem de apetisante pentru marea majoritate a antreprenorilor.
\n\u00cen aceste domenii, \u00ee\u0163i trebuie mult mai mult dec\u00e2t s\u0103 faci pr\u0103jituri sau s\u0103 trimi\u0163i felicit\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Economia rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103ie\u015fte un paradox de mai bine de cinci ani: pe pia\u0163\u0103 sunt bani, b\u0103ncile au lichiditate suficient\u0103, c\u00e2t pentru dou\u0103 Rom\u00e2nii, costul de finan\u0163are este cel mai sc\u0103zut istoric, dar antreprenorilor le este team\u0103 s\u0103 ia bani pentru c\u0103 nu au unde s\u0103-i investeasc\u0103, nu au proiecte suficiente, care s\u0103 le permit\u0103 recuperarea investi\u0163iei \u015fi ob\u0163inerea de profit.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[255,7267,82,235,466,10157,246,32517,472,5616,149,8853,12985,18620,18651,22547,60,4638,77,9001,80,173,98,8327,34896],"class_list":["post-166059","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-antreprenori","tag-banci","tag-bani","tag-business","tag-capital","tag-cost","tag-crestere","tag-economia-romaneasca","tag-finantare","tag-investitie","tag-investitii","tag-istoric","tag-lichiditate","tag-lipsa","tag-obtinere","tag-permisiune","tag-piata","tag-profit","tag-proiecte","tag-recuperare","tag-refuz","tag-romani","tag-romania","tag-scadere","tag-teama"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}