![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/17585336\/8\/constantin-stroe-mediafax-foto-mihai-dascalescu.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n\nPrimele autoturisme produse pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei au fost asamblate la uzina Marta din Arad \u00een toamna anului 1905, ora\u015f care la acea vreme f\u0103cea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar acestea erau realizate sub o licen\u0163\u0103 a americanilor de la Westinghouse, potrivit c\u0103r\u0163ii \u201eScurt\u0103 istorie a fabrica\u0163iei de autoturisme \u00een Rom\u00e2nia\u201c. <\/p>\n
\nAv\u00e2nd \u00een vedere av\u00e2ntul economic din anii \u201930, tot o companie american\u0103, Ford, a decis s\u0103 construiasc\u0103 \u00een 1935 hala de produc\u0163ie de pe calea Floreasca, iar anul urm\u0103tor a fost inaugurat\u0103 produc\u0163ia modelului Ford V8. Totul \u00eencepe \u00eens\u0103 \u00een 1931, c\u00e2nd Ford deschide o reprezentan\u0163\u0103 de v\u00e2nz\u0103ri \u00een Rom\u00e2nia, iar ulterior guvernul de la Bucure\u015fti \u00eenainteaz\u0103 o ofert\u0103 pentru construc\u0163ia unei uzine. Produc\u0163ia era de circa 2.500 de automobile \u015fi camioane V8 anual \u015fi era cea mai modern\u0103 din partea aceasta a Europei.<\/p>\n
\nAmericanii au produs ma\u015fini p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd, odat\u0103 cu intrarea \u00een r\u0103zboi a Rom\u00e2niei al\u0103turi de Germania nazist\u0103 importurile din SUA au \u00eencetat, iar \u00een 1948 compania a fost na\u0163ionalizat\u0103. Ulterior, cei de la Ford au \u00eencercat o reluare a discu\u0163iilor, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 niciun rezultat. Ford a revenit \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cu produc\u0163ie \u00een martie 2008, odat\u0103 cu preluarea uzinei de la Craiova, unde \u00een prezent produce SUV-ul EcoSport, devenind primul constructor care asambleaz\u0103 peste 100.000 de ma\u015fini anual.<\/p>\n
\n\u00cen 1945, la Re\u015fi\u0163a, \u00een Rom\u00e2nia a fost proiectat \u015fi produs automobilul Malaxa.<\/p>\n
\nAcesta era totodat\u0103 \u015fi primul automobil proiectat de ingineri rom\u00e2ni. Aceasta avea un motor cu trei cilindri \u015fi dezvolta 30 CP. Avantajul s\u0103u era legat de consumul sc\u0103zut, de numai 10 litri\/100 km, de aproape trei ori mai pu\u0163in dec\u00e2t multe dintre automobilele de la acea vreme. Produc\u0163ia a fost oprit\u0103 dup\u0103 ce linia de asamblare a fost mutat\u0103 \u00een URSS.<\/p>\n
\n Dar din URSS a venit \u015fi \u201einspira\u0163ia\u201c pentru vehiculele IMS, transformate ulterior \u00een ARO, \u015fi camioanele Steagul Ro\u015fu Bucegi \u015fi Carpa\u0163i. Din vest au venit autoturismele, momentul cel mai important fiind anul 1965, c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti au lansat o cerere interna\u0163ional\u0103 pentru achizi\u0163ia unei licen\u0163e de autoturism.<\/p>\n
\n La jum\u0103tatea anilor \u201960 parcul auto rom\u00e2nesc num\u0103ra numai 50.000 de ma\u015fini, potrivit c\u0103r\u0163ii \u201eScurt\u0103 istorie a fabrica\u0163iei de autoturisme \u00een Rom\u00e2nia\u201c. \u00cen anii \u201950 \u015fi \u201960 \u00eenc\u0103 circulau multe dintre ma\u015finile din perioada interbelic\u0103, \u00eens\u0103 o parte dintre acestea au fost v\u00e2ndute la export. Cele care au r\u0103mas au fost puternic modificate din cauza lipsei pieselor originale. Din acest motiv nu mai exist\u0103 niciun Ford V8 produs \u00een Rom\u00e2nia care s\u0103 poat\u0103 fi restaurat.<\/p>\n
\nPrimul autoturism produs \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 r\u0103zboi a fost IMS 57, pornind de la piesele realizate la \u00centreprinderea Metalurgic\u0103 de Stat din C\u00e2mpulung Muscel, \u00een 1957. Era un automobil de teren, 4×4. \u015easiurile echipate la C\u00e2mpulung erau ulterior transferate la uzina Vasile Tudose la Coliba\u015fi \u2013 actuala Automobile Dacia \u2013 unde erau vopsite.<\/p>\n
\nUlterior, pentru viitorul model, M461, era utilizat un motor derivat din cel al camionului Steagul Ro\u015fu Carpa\u0163i, motor care la r\u00e2ndul lui era derivat din celebrul Ford V8 produs \u00een anii \u201930 pe calea Floreasca. Ulterior, dup\u0103 criza petrolier\u0103 din 1973, ma\u015finile ARO au primit motoare diesel mai economice, livrate de Tractorul Bra\u015fov.<\/p>\n
\nModelul de atunci, M461 cu motor diesel, s-a produs \u00een peste 80.000 de exemplare, dintre care aproape 60% au fost livrate la export. Datorit\u0103 performan\u0163elor sale \u00een teren accidentat, ma\u015fina a parcurs trasee \u00een competi\u0163ii specializate precum cele transafricane sau \u00een mun\u0163ii Himalaya, ma\u015fina concur\u00e2nd de la egal la egal cu celebrele off-roadere de la Land Rover.<\/p>\n
\nUlterior gama ARO a fost extins\u0103, iar exporturile au continuat s\u0103 creasc\u0103, \u00een Rom\u00e2nia numai extrem de pu\u0163ini av\u00e2nd acces la achizi\u0163ia unui ARO. Mai mult, \u015fi \u00een anii \u201990 unii clien\u0163i pl\u0103teau pre\u0163 dublu pentru a avea posibilitatea de a cump\u0103ra un SUV rom\u00e2nesc. Din aceast\u0103 cauz\u0103, al\u0103turi de importurile de second-hand, cererea pentru ARO s-a pr\u0103bu\u015fit ulterior inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, iar toate tentativele de privatizare au e\u015fuat. Dup\u0103 2006 uzina a fost \u201eras\u0103\u201c \u015fi v\u00e2ndut\u0103 la fier vechi. Din cauza utilajelor extrem de vechi, a tehnologiilor uzate, precum \u015fi a fiabilit\u0103\u0163ii sc\u0103zute, ARO a disp\u0103rut. <\/p>\n
\nDin 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2004 la ARO au fost numite nou\u0103 echipe manageriale, cu mandate de 1-2 ani. Dincolo, la Dacia, din 1990, imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2002, uzina a avut un singur director general \u2013 Constantin Stroe \u2013 cu o singur\u0103 strategie \u2013 aceea de a men\u0163ine pe linia de plutire \u015fi a readuce francezii de la Renault la Mioveni. Nicolae Badiu, autorul c\u0103r\u0163ii \u201ePoarta 3, Ma\u015fina cu nume de \u0163ar\u0103 – Dacia\u201c poveste\u015fte cum \u201esecretul succesului\u201c de la Dacia \u00een anii \u201990 a fost faptul c\u0103 Stroe i-a pus \u00een competi\u0163ie pe furnizorii de componente pentru a putea \u0163ine costurile \u00een fr\u00e2u. ARO nu a procedat a\u015fa, iar la C\u00e2mpulung costurile au explodat.<\/p>\n
\n\u00cen anii \u201960, interesa\u0163i de oferta statului rom\u00e2n de preluare a unei licen\u0163e de autoturism au fost cei de la Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo \u015fi Morris. Dintre aceste companii, Peugeot \u015fi Renault au intrat \u00een cursa final\u0103.<\/p>\n
\nUzina de la Coliba\u015fi a fost construit\u0103 \u00een mai pu\u0163in de doi ani, iar pe 3 august 1968 ie\u015fea primul automobil de preserie de pe linia de asamblare. Pe 20 august a demarat efectiv produc\u0163ia de serie a Daciei 1100 \u015fi a fost realizat\u0103 celebra poz\u0103 cu Nicolae Ceau\u015fescu la volan.<\/p>\n
\nProduc\u0163ia de la Mioveni a urcat treptat de la circa 2.000 de unit\u0103\u0163i \u00een 1968 spre un maxim de aproape 95.000 \u00eenainte de Revolu\u0163ie, \u00een 1988.<\/p>\n
\ndat\u0103 cu privatizarea din 1999, uzina a urcat spre o capacitate maxim\u0103 de 350.000 de unit\u0103\u0163i \u015fi afaceri totale de aproape 5 miliarde de euro.
\nRenault a transformat Dacia \u00een cea mai mare companie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, ce conteaz\u0103 \u015fi mai mult, francezii ofer\u0103 la Mioveni un salariu mediu tipic unor pie\u0163e din Europa Central\u0103 precum Cehia, astfel \u00eenc\u00e2t impactul s\u0103u real asupra economiei este mult mai puternic. Mai mult, la mijlocul anilor \u201990 Constantin Stroe a pus bazele Asocia\u0163iei Constructorilor de Automobile din Rom\u00e2nia, care reune\u015fte produc\u0103torii de componente de pe pia\u0163a local\u0103. Venirea Renault \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1999 a atras imediat investi\u0163ii masive din partea produc\u0103torilor de componente. Acum, la aproape 20 de ani de atunci, aproape 220.000 de oameni lucreaz\u0103 \u00een industria auto local\u0103, ce genereaz\u0103 peste 25 de miliarde de euro anual. \u00cen acest caz, \u201esecretul succesului\u201c a fost ideea automobilului de 5.000 de euro, automobil ce putea fi produs numai \u00eentr-o \u0163ar\u0103 emergent\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 \u2013 Loganul. <\/p>\n
\n\u00cen 2 iunie 2004, la sediul Technocentre, centrul de cercetare al Renault de l\u00e2ng\u0103 Paris, Louis Schweitzer, pre\u015fedintele companiei, prezenta oficial \u201eautomobilul imposibil\u201c \u2013 Logan. \u00cen 2010 francezii lansau SUV-ul Duster, model care \u00een prezent reprezint\u0103 aproape 70% din produc\u0163ia de la Mioveni. Ulterior, gama Logan \u015fi platforma sa au ajuns s\u0103 reprezinte o treime din v\u00e2nz\u0103rile Grupului Renault la nivel mondial. Anul acesta gama va ajunge la un volum de circa 1,6 milioane de unit\u0103\u0163i, iar pentru acestea proiectarea a fost realizat\u0103 de c\u0103tre Renault Technologie Roumanie, la Titu \u015fi \u00een birourile din Bucure\u015fti. <\/p>\n
\n\u00cen prezent, Dacia \u015fi Ford au pus Rom\u00e2nia pe locul 10 \u00een topul celor mai mari produc\u0103tori de autoturisme la nivel european, iar \u00een acest an ambele uzine ar putea ajunge la un total de aproape 500.000 de ma\u015fini. Dintre toate uzinele, Dacia a fost singurul exemplu de succes de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Uzina Tractorul, spre exemplu, cea mai mare din lume la \u00eenceputul anilor \u201990, cu o caden\u0163\u0103 de 50.000 de tractoare anual, a sf\u00e2r\u015fit \u00een 2007 drept proiect imobiliar.<\/p>\n
\nRoman Bra\u015fov, alt\u0103dat\u0103 uzin\u0103-fanion a Rom\u00e2niei, a ajuns s\u0103 produc\u0103 numai c\u00e2teva unit\u0103\u0163i anual dup\u0103 ce a fost cump\u0103rat\u0103 de Ioan Neculaie. ARO a disp\u0103rut complet din peisaj, Sem\u0103n\u0103toarea, fabric\u0103 de combine agricole, de asemenea a disp\u0103rut, la fel ca \u015fi multe alte fabrici mai mici de tractoare sau utilaje agricole. Doar cei de la Reghin, IRUM, au dezvoltat anul acesta primul tractor rom\u00e2nesc construit \u00een ultimii zece ani.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, \u00een locul colo\u015filor comuni\u015fti au ap\u0103rut fabrici construite de gigan\u0163i occidentali. Continental este acum cel mai mare angajator, cu aproape 20.000 de angaja\u0163i, Bosch a investit \u015fi investe\u015fte \u00een cercetare \u015fi dezvoltare, iar Michelin \u015fi Pirelli produc \u00een Rom\u00e2nia unele dintre cele mai avansate anvelope din lume. <\/p>\n
\n<\/p>\n
\nConstantin Stroe<\/p>\n
\nNumele lui Constantin Stroe este sinonim cu industria auto local\u0103. El a fost artizanul privatiz\u0103rii uzinei Dacia \u00een 1999 \u015fi este cel care a discutat direct atunci cu Louis Schweitzer, pre\u015fedintele Renault de la acea vreme, ideea unui automobil low-cost. El a fost cel mai longeviv director al Dacia, conduc\u00e2nd uzina \u00eentre 1990 \u015fi 2002, \u015fi a fost singurul rom\u00e2n acceptat de francezi s\u0103 conduc\u0103 uzina cu Renault drept ac\u0163ionar majoritar. De\u015fi a condus-o \u00een cea mai grea perioad\u0103, el a reu\u015fit nu numai s\u0103 o \u0163in\u0103 pe linia de plutire, ci a ob\u0163inut \u015fi profit \u015fi a realizat singura privatizare de succes din istoria Rom\u00e2niei moderne. Mai mult, el a fondat \u00een anii \u201990 \u015fi Asocia\u0163ia Constructorilor de Automobile din Rom\u00e2nia, care reune\u015fte produc\u0103torii de componente auto de pe pia\u0163a local\u0103. De asemenea, el a fost implicat direct \u00een discu\u0163ii cu gigan\u0163ii care au venit pe plan local pentru a produce piese auto. Constantin Stroe a \u00eencetat din via\u0163\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2016.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/17585336\/13\/tractorul-brasov-mediafax-foto-tudor-popa.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nTractorul Bra\u015fov
\n\u00cenainte de 1990, Tractorul Bra\u015fov producea circa 50.000 de tractoare anual \u015fi era cea mai mare companie de profil din lume. Dup\u0103 1990, toate tentativele de privatizare au e\u015fuat, iar \u00een total 22.000 de oameni \u015fi-au pierdut locurile de munc\u0103. Odat\u0103 cu \u00eenchiderea definitiv\u0103 \u00een 2007, vechiul sit de produc\u0163ie a fost transformat \u00een cel mai mare proiect imobiliar din aceast\u0103 parte a Europei, locul halelor fiind luat de birouri, blocuri de locuin\u0163e \u015fi un centru comercial.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/17585336\/11\/ford-084.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nFord Rom\u00e2nia
\nAmericanii au preluat oficial uzina de la Craiova \u00een martie 2008, \u00een 2009 au \u00eenceput asamblarea utilitarei Transit Connect, iar \u00een 2012 pe cea a monovolumului mic B-Max. \u00cen octombrie 2017 B-Max a fost \u00eenlocuit de SUV-ul de clas\u0103 mic\u0103 EcoSport, primul automobil din istoria uzinei care va avea o produc\u0163ie anual\u0103 de peste 130.000 de unit\u0103\u0163i sau poate chiar 150.000 de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/17585336\/10\/dsc09630-01-01.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nIRUM Reghin
\nTagro este primul tractor rom\u00e2nesc produs dup\u0103 10 ani, ce a presupus o investi\u0163ie de peste 4 milioane de euro \u015fi o echip\u0103 de 50 de ingineri rom\u00e2ni. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia avea \u00een perioada interbelic\u0103 singura uzin\u0103 Ford din Europa de Est, iar pilo\u0163ii rom\u00e2ni erau cunoscu\u0163i \u00een competi\u0163iile europene. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial industria auto a fost repornit\u0103 cu ma\u015finile de teren IMS \u015fi ARO, iar pe fosta uzin\u0103 Vasile Tudose din Coliba\u015fi a luat na\u015ftere Dacia. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, sub conducerea lui Constantin Stroe, Dacia a fost singura privatizare de succes realizat\u0103 de statul rom\u00e2n, iar brandul rom\u00e2nesc a fost transformat
\n\u00eentr-unul interna\u0163ional.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[22541,37440,24633,7179,339,4872,11729,10295,471,8337,7140,30950,5255,26214,19981,10310,7152,22127,17071,173,98,33005,13637,10210,8315,241,13304],"class_list":["post-165911","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-al-doilea-razboi-mondial","tag-aro","tag-automobil","tag-brand","tag-conducere","tag-dacia","tag-dacia-duster","tag-europa-de-est","tag-europene","tag-evolutie","tag-ford","tag-industria-auto","tag-masini","tag-nastere","tag-perioada","tag-piloti","tag-privatizare","tag-repornire","tag-revolutie","tag-romani","tag-romania","tag-statul-roman","tag-stroe","tag-succes","tag-teren","tag-transformare","tag-uzina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165911","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=165911"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165911\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=165911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=165911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=165911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}