\nCine sunt oamenii care au pus um\u0103rul la construirea sistemului bancar rom\u00e2nesc, prin ce schimb\u0103ri a trecut acesta de-a lungul anilor \u015fi ce va urma pentru b\u0103ncile din Rom\u00e2nia?<\/p>\n
\nMomentul cheie pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc a fost sf\u00e2r\u015fitul anului 1990, c\u00e2nd s-au pus bazele unei legisla\u0163ii care s\u0103 permit\u0103 dezvoltarea unui sistem bancar modern dup\u0103 modelul occidental. Concret, acest lucru a \u00eensemnat o separare bine definit\u0103 \u00eentre rolul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR) \u015fi rolul b\u0103ncilor comerciale. BNR, care p\u00e2n\u0103 la momentul respectiv era \u015fi un juc\u0103tor comercial, a fost reorganizat\u0103, fiindu-i atribuit\u0103 exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetar\u0103 a \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, mai exact \u00een 1991, \u00eencepe \u015fi istoria BCR, care este de peste dou\u0103 decenii cea mai mare banc\u0103 comercial\u0103 din Rom\u00e2nia. Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1991 tocmai pentru a prelua opera\u0163iunile comerciale ale BNR, respectiv portofoliul de credite pentru industrie \u015fi active cu o valoare total\u0103 de 273 de miliarde de lei. \u00cen primii ani, BCR a func\u0163ionat mai mult ca o institu\u0163ie de credit orientat\u0103 c\u0103tre companii, opera\u0163iunile de retail \u00eencep\u00e2nd s\u0103 fie dezvoltate abia spre sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201990.<\/p>\n
\nDup\u0103 reorganizarea b\u0103ncii centrale a urmat reorganizarea b\u0103ncilor specializate, care au fost convertite \u00een b\u0103nci comerciale universale, iar pasul urm\u0103tor a fost \u00eenfiin\u0163area b\u0103ncilor cu capital local \u015fi str\u0103in, precum \u015fi atragerea primelor b\u0103nci str\u0103ine. Primele grupuri str\u0103ine care au mizat pe Rom\u00e2nia au fost \u00een principal cu capital turcesc \u015fi grecesc. Tot \u00een aceast\u0103 etap\u0103, mai exact \u00een 1993, la Cluj, un grup de 46 de persoane fizice \u015fi companii au fondat cu 4 milioane de dolari Banca Transilvania, cu scopul de a crea o institu\u0163ie de credit care s\u0103 deserveasc\u0103 zona Transilvaniei. Ambi\u0163iile lor s-au dovedit a fi prea mici \u00een compara\u0163ie cu ce este acum Banca Transilvania \u2013 respectiv al doilea juc\u0103tor ca m\u0103rime din sistemul bancar rom\u00e2nesc \u015fi cel mai de temut rival al BCR.<\/p>\n
\nPariurile str\u0103inilor \u015fi celebrele privatiz\u0103ri<\/p>\n
\nUn alt momentul crucial pentru sistemul banacar rom\u00e2nesc \u015fi care a dat configura\u0163ia actual\u0103 a clasamentului bancar a fost absorbirea activelor s\u0103n\u0103toase ale b\u0103ncii falimentare Bancorex de c\u0103tre BCR, proces care a avut loc la finele anului 1999.<\/p>\n
\nAnii 2000 nu au fost mai prejos dec\u00e2t preceden\u0163ii, perioada fiind marcat\u0103 de un val de privatiz\u0103ri ale b\u0103ncilor mari. De departe cea mai cunoscut\u0103 privatizare din Rom\u00e2nia, dar \u015fi cea mai scump\u0103 a fost privatizarea BCR. Procesul de v\u00e2nzare a BCR a \u00eenceput abia \u00een 2003, c\u00e2nd statul a v\u00e2ndut 25% din ac\u0163iunile BCR institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale BERD \u015fi IFC, pentru aproximativ 210 de milioane de euro, pachet pe care l-au v\u00e2ndut dup\u0103 numai trei ani, de \u015fapte ori mai scump, grupului austriac Erste. Prin bancherul Andreas Treichl austriecii au semnat \u00een 2005 un cec de 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de 62% din ac\u0163iunile BCR.<\/p>\n
\nPariul enorm f\u0103cut de Treichl pe BCR \u015fi, implicit, pe Rom\u00e2nia a f\u0103cut din v\u00e2nzarea BCR cea mai mare privatizare din istoria Rom\u00e2niei, dar \u015fi a Europei Centrale. Achizi\u0163ia BCR a asigurat grupului Erste controlul unei treimi din activele bancare locale, iar dup\u0103 aceast\u0103 mi\u015fcare ponderea capitalului str\u0103in \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc a ajuns la 90%.<\/p>\n
\nDe altfel, \u015fi \u00een prezent statul rom\u00e2n controleaz\u0103 mai pu\u0163in de 9% din activele bancare prin intermediul a dou\u0103 b\u0103nci: CEC, cea mai veche institu\u0163ie de credit din Rom\u00e2nia, \u015fi mai t\u00e2nara EximBank (Banca de Export-Import a Rom\u00e2niei). \u00cen ultimii 25 de ani statul a tot pierdut teren \u00een pia\u0163a bancar\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu a avut for\u0163a de a sus\u0163ine b\u0103ncile din portofoliu asemenea investitorilor str\u0103ini. Mai mult, CEC, cea mai mare banc\u0103 a statului, nu a mai primit capital de la stat din decembrie 2006 din cauza restric\u0163iilor privind schemele de ajutor impuse de Comisia European\u0103, capitalizarea b\u0103ncii fiind f\u0103cut\u0103 cu o parte din profiturile anuale ob\u0163inute. Rezultatul a fost ie\u015firea CEC din top trei b\u0103nci locale \u015fi alunecarea p\u00e2n\u0103 pe pozi\u0163ia a \u015faptea la finalul anului 2017.<\/p>\n
\nAchizi\u0163iile str\u0103inilor \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc au dus implicit la restr\u00e2ngerea num\u0103rului de actori din pia\u0163\u0103. Dac\u0103 \u00een 1998, de exemplu, BNR num\u0103ra 42 de b\u0103nci, \u00een 2017 num\u0103rul juc\u0103torilor bancari a sc\u0103zut la 35, o cifr\u0103 considerat\u0103 de speciali\u015fti \u00eenc\u0103 mare pentru dimensiunea economiei rom\u00e2ne\u015fti. Pu\u0163ine branduri de renume \u00een anii \u201890 au reu\u015fit s\u0103 reziste \u00een pia\u0163\u0103. Din cele 42 de branduri bancare din 1998 doar 10 au r\u0103mas \u00een picioare \u00een 2017, iar acestea sunt \u00een principal str\u0103ine.<\/p>\n
Criza a trecut, r\u0103nile au fost \u00eenchise, iar pe mas\u0103 a ap\u0103rut un nou obiectiv: captarea cre\u015fterii economice<\/p>\n
\nDup\u0103 anii grei din perioada crizei \u00een care businessul principal a fost l\u0103sat deoparte, concentrarea fiind cur\u0103\u0163area bilan\u0163urilor, b\u0103ncile locale se bucur\u0103 \u00een prezent din nou de o perioad\u0103 de cre\u015ftere. Captarea unei cote c\u00e2t mai mari din actuala cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi implicit a profitabilit\u0103\u0163ii bancare reprezint\u0103 principalul obiectiv al tuturor b\u0103ncilor.<\/p>\n
\nCre\u015fterile de salarii au creat optimism \u015fi \u00eencredere \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, iar efectul vizibil de la nivelul sistemului bancar a fost revenirea clien\u0163ilor \u00een sucursale pentru a luat credite de consum, carduri \u015fi mai ales \u00eemprumuturi ipotecare. C\u00e2\u015ftig\u0103torul: sistemul bancar care este premiantul Europei la capitolul profitabilitate, cu o rentabilitate a capitalurilor (ROE \u2013 return on equity) de peste 19%. Spre compara\u0163ie, media european\u0103 este de sub 7%, de aproape trei ori mai redus\u0103.<\/p>\n
\nMai mult for\u0163ate dec\u00e2t de bun\u0103voie, b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti merg \u00eentr-o nou\u0103 direc\u0163ie: digitalizarea<\/p>\n
\n\u00cempinse de cerin\u0163ele noilor genera\u0163ii, toate b\u0103ncile locale s-au v\u0103zut nevoite s\u0103 fac\u0103 din digitalizare o prioritate, de\u015fi bun\u0103 parte din ele \u00eenc\u0103 v\u0103d tehnologia mai degrab\u0103 ca pe o amenin\u0163are, ca pe un rival \u00een lupta pentru clien\u0163i. Digitalizarea este \u00eenc\u0103 \u00een faz\u0103 incipient\u0103, tehnologia fiind prezent\u0103 \u00een sistemul bancar deocamdat\u0103 \u00een principal prin aplica\u0163ii mobile \u015fi c\u00e2teva sucursale self-service. Servicile digitale sunt \u00eens\u0103 din ce \u00een ce mai solicitate, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Circa 7% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei cu v\u00e2rsta cuprinse \u00eentre 16 \u015fi 74 de ani a utilizat anul trecut serviciile de internet banking, un progres fa\u0163\u0103 de 2016, c\u00e2nd doar 5% din popula\u0163ie au intrat \u00een contact cu b\u0103ncile \u00een mediul virtual, potrivit Eurostat. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u0103 iei un credit de la banc\u0103 pentru a cump\u0103ra o cas\u0103 este unul dintre cele mai fire\u015fti lucruri \u00een Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 \u00een urm\u0103 cu numai 16 ani, c\u00e2nd a ap\u0103rut primul credit ipotecar, a lua bani cu \u00eemprumut de la o institu\u0163ie financiar\u0103 era ceva neobi\u015fnuit. \u00cen prezent b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti dau cu \u00eemprumut popula\u0163iei \u015fi companiilor credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lun\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[236,7267,34442,82,5078,185,5453,201,314,7736,8753,485,246,470,20541,11056,183,31847,161,33919,6266,7177,7383,98,4895,8037,32958],"class_list":["post-165480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banca","tag-banci","tag-banci-romanesti","tag-bani","tag-bcr","tag-bnr","tag-casa","tag-companii","tag-construire","tag-credit","tag-credit-ipotecar","tag-credite","tag-crestere","tag-cumparare","tag-drum","tag-financiar","tag-imprumut","tag-institutie","tag-miliarde","tag-neobisnuit","tag-oameni","tag-populatie","tag-prezentare","tag-romania","tag-schimbari","tag-sistem-bancar","tag-trecere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=165480"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165480\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=165480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=165480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=165480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}