{"id":165147,"date":"2018-10-11T13:06:00","date_gmt":"2018-10-11T13:06:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=165147"},"modified":"2018-10-11T13:06:00","modified_gmt":"2018-10-11T13:06:00","slug":"studiu-akcenta-numai-1-din-10-romani-incheie-o-polita-de-asigurare-casco-iar-peste-20-nici-macar-nu-au-rca-indicatorul-financiar-important-ignorat-de-companii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=165147","title":{"rendered":"Studiu Akcenta: Numai 1 din 10 rom\u00e2ni \u00eencheie o poli\u0163\u0103 de asigurare CASCO, iar peste 20% nici m\u0103car nu au RCA. Indicatorul financiar important ignorat de companii"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia are una din cele mai mici valori la nivel European \u00een dreptul cheltuielilor cu asigur\u0103rile, indiferent de natura lor, potrivit unui studiu de specialitate privind apetitul de risc al rom\u00e2nilor \u015fi al mediului de business, realizat de Akcenta<\/a>, companie specializat\u0103 \u00een schimb valutar, pl\u0103\u0163i interna\u0163ionale \u015fi solu\u0163ii de gestionare a riscului valutar.<\/p>\n

\nAstfel, conform datelor ultimului recens\u0103m\u00e2nt, \u00een Rom\u00e2nia sunt 8,72 milioane de locuin\u0163e, \u00eens\u0103 \u00een anul 2017 au fost \u00eencheiate numai 1,8 milioane de asigur\u0103ri obligatorii, ceea ce reprezint\u0103 doar 20% propriet\u0103\u0163i asigurate. Din p\u0103cate, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een fiecare an cu furtuni si inunda\u0163ii din ce in ce mai violente, iar aceste evenimente afecteaz\u0103 zeci de mii de locuin\u0163e anual. C\u00e2t despre num\u0103rul asigur\u0103rilor facultative pentru locuin\u0163e, conform unor estim\u0103ri din industrie, mai pu\u0163in de 15% din locuin\u0163ele din Rom\u00e2nia sunt asigurate la adev\u0103rata lor valoare. Cifrele ar fi fost \u00eensa reduse la mai mult de jum\u0103tate, dac\u0103 \u00een cadrul achizi\u0163ionarii de imobile pe baz\u0103 de credit-ipotecar sau Prima Casa- cump\u0103r\u0103torul nu ar fi fost obligat de banc\u0103 sa \u00eencheie o poli\u0163\u0103 de asigurare.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPotrivit datelor Direc\u0163iei Regim Permise de Conducere si \u00cenmatricularea Vehiculelor, parcul auto na\u0163ional ajunsese la sf\u00e2r\u015fitul anului 2017 la peste 7,6 milioane de unit\u0103\u0163i. Dintre acestea, conform datelor Autorit\u0103\u0163ii de Supraveghere Financiar\u0103, 20% dintre proprietari nu \u00eencheiaser\u0103 nici mac\u0103r poli\u0163a obligatorie de asigurare auto RCA. Dac\u0103 vorbim de asigur\u0103rile de tip CASCO, doar 1 din 10 proprietari are acest tip de asigurare, ceea ce reprezint\u0103 o medie de 10%. Este interesant aici de remarcat c\u0103 num\u0103rul se dubleaza \u00een cazul flotelor de\u0163inute de companii, unde procentul ma\u015finilor asigurate CASCO poate ajunge la 20-25%. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nConform legisla\u0163iei \u00een vigoare, fiecare rom\u00e2n are asigurat \u00een mod gratuit accesul la serviciile publice de s\u0103n\u0103tate. Realitatea \u00eens\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 sistemul medical public din Romania este \u015fubrezit, ceea ce a stimulat apari\u0163ia multiplelor clinici \u015fi spitale private. Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private, \u00een cele mai multe cazuri, sunt mai bine dotate, beneficiaz\u0103 de aparatur\u0103 performant\u0103, personal complet, iar rezultatele investiga\u0163iilor le revin rapid pacien\u0163ilor care solicit\u0103 aceste servicii. De aceea, nu este deloc de mirare c\u0103 dintr-un numar total de circa 4,9 milioane de angaja\u0163i, circa 30%, respetiv 1.4 milioane de salaria\u0163i au abonamente medicale. Iar acestea reprezint\u0103 in realitate o asigurare \u00eempotriva riscului de a folosi serviciile medicale precare oferite de sistemul public. Trebuie s\u0103 \u0163inem cont \u00eens\u0103 c\u0103 aceste cifre se realizeaz\u0103 aproape exclusiv datorit\u0103 companiilor, care folosesc aceste abonamente medicale ca p\u00e2rghii de atragere sau reten\u0163ie a angaja\u0163ilor, \u00een vederea protej\u0103rii \u00eempotriva riscului de fluctua\u0163ie ridicat\u0103 a personalului. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSunt \u015fi c\u00e2teva industrii la polul opus, \u00eens\u0103 mult prea pu\u0163ine. Dup\u0103 c\u00e2teva falimente r\u0103sunatoare peste noapte si c\u00e2teva mii de rom\u00e2ni \u201cpierdu\u0163i\u201d in diverse loca\u0163ii ale lumii, statul a intervenit in segmentul agen\u0163iilor de turism privind asigurarea c\u0103l\u0103torilor. Astfel, \u00een a 2-a jum\u0103tate a anului 2018, conform unui studiu realizat de Consiliul Na\u0163ional al \u00centeprinderilor Private Mici si Mijlocii din Rom\u00e2nia, nu mai pu\u0163in de 88% din agen\u0163iile de turism sunt asigurate acum \u00eempotriva insolvabilita\u0163ii si falimentului.<\/p>\n

\nConform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, \u00een intervalul 1 Ianuarie \u2013 31 Iulie 2018, exporturile Rom\u00e2niei au \u00eensumat 39, 8 miliarde Euro, iar importurile au dep\u0103\u015fit valoarea de 47,45 miliarde Euro.  Potrivit acelora\u015fi date, aproximativ 75% din opera\u0163iuni au fost desf\u0103\u015furate la nivel European, restul de 25% fiind \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00eentre partenerii comerciali extra-UE.<\/p>\n

\nConform datelor oferite de Akcenta, o institu\u0163ie financiar\u0103 de pl\u0103\u0163i interna\u0163ionale<\/a> \u015fi schimb valutar pentru companii, mai pu\u0163in de 8% din companiile cu opera\u0163iuni de import-export folosesc solu\u0163ii pentru minimizarea impactului negativ al fluctua\u0163iilor adverse ale cursului de schimb. Riscul valutar este unul dintre cei mai importan\u0163i factori care definesc mediul afacerilor interna\u0163ionale.<\/p>\n

\n \u201cMinimizarea pierderilor financiare cauzate de schimburile valutare \u015fi conservarea marjelor comerciale \u00eentr-un mediu economic extrem de competitiv ar trebui s\u0103 fie indicatorii cei mai importan\u0163i \u00een cadrul companiilor care au opera\u0163iuni de import-export. Din pacate, subevaluarea riscurilor \u015fi supraevaluarea oportunit\u0103\u0163ilor este sport na\u0163ional. V\u0103 invit s\u0103 luam un exemplu simplu: pe fondul r\u0103zboiului comercial dintre SUA \u015fi China, dolarul s-a apreciat in ultimele 6 luni de la 3.72 RON p\u00e2n\u0103 la un nivel de 4,06 RON \u00een Octombrie, ceea ce inseamn\u0103 o cre\u015ftere de 9%. Unde credeti ca se duce acest cost al companiilor? Instinctiv am spune c\u0103 \u00een pre\u0163uri, comerciantul trebuie sa faca business \u015fi s\u0103 \u00eenregistreze profit. \u00cens\u0103 consumatorul final nu va putea suporta o astfel de cre\u015ftere \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103, ceea ce \u00eel face s\u0103 caute alternative. Iar comerciantul, c\u0103ruia \u00eentre timp \u00eei cresc stocurile \u015fi poate \u00eenregistra chiar probleme severe de cash flow, ajunge \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi reduce marja pentru a-\u015fi mentine totu\u015fi angaja\u0163ii \u015fi afacerea \u00een picioare.  Vestea bun\u0103 este ca toate aceste nepl\u0103ceri pot fi evitate u\u015for \u00een era digital\u0103, dac\u0103 se apeleaza la servicii de specialitate\u201d a declarat Claudiu Ghebaru, consultantul de business al companiei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201c\u00centr-o economie \u00een care toate asigur\u0103rile – medicale, RCA, Casco, de c\u0103l\u0103torie, transport, m\u0103rfuri, etc- necesit\u0103 plata unei prime \u00een avans, exportatorii \u015fi imporatorii se pot proteja gratuit \u00eempotriva riscului valutar prin contracte de tip forward (n.r contracte cu decontare la termen). Astfel, ace\u015ftia \u00ee\u015fi pot stabli un curs fix pentru perioade cuprinse \u00eentre 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi 2 ani, ob\u0163in\u00e2nd astfel siguran\u0163a \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103nd orice risc derivat din evolu\u0163ia negativ\u0103 viitoare a cursului de schimb. La nivel de European, remarc\u0103m o cerere \u00een continu\u0103 cre\u015ftere de solu\u0163ii avantajoase de gestionare a riscului<\/a>. Dac\u0103 \u00een anul 2017 am \u00eencheiat contracte la termen \u00een valoare de 150 milioane Euro pentru clien\u0163ii no\u015ftri, pentru anul 2018 ne a\u015ftept\u0103m la circa 220-240 milioane de Euro, respectiv o cre\u015ftere de peste 50%\u201d a declarat \u015fi Theodor Stefanovici, directorul comercial Akcenta.  <\/p>\n

\nArticol cu con\u0163inut publicitar<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articol cu con\u0163inut publicitar<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7467,334],"class_list":["post-165147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-asigurare","tag-incheiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=165147"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/165147\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=165147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=165147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=165147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}