\nAstfel, concepte precum \u201elocuin\u0163a verde\u201d, \u201elocuin\u0163a net zero\u201d sau \u201elocuin\u0163\u0103 pasiv\u0103\u201d sunt termeni care vor defini \u00een cur\u00e2nd activitatea multor dezvoltatori reziden\u0163iali, dar \u015fi a\u015ftept\u0103rile viitorilor clien\u0163i. C\u00e2t de \u201everzi\u201d sunt locuin\u0163ele din Rom\u00e2nia \u00een prezent \u015fi cum va evolua aceast\u0103 pia\u0163\u0103 \u00een continuare?<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, \u00eens\u0103 trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc s\u0103 se diferen\u0163ieze pe pia\u0163\u0103 iar cump\u0103ratorii de locuin\u0163e sunt din ce \u00een ce mai informa\u0163i \u015fi mai exigen\u0163i, pe m\u0103sur\u0103 ce con\u015ftientizeaz\u0103 beneficiile unei locuin\u0163e verzi\u201d, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, pozi\u0163ionarea actual\u0103 a pie\u0163ei reziden\u0163iale locale \u00een ceea ce prive\u015fte sustenabilitatea. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asocia\u0163ie format\u0103 din companii \u015fi organiza\u0163ii care are rolul de a sprijini tranzi\u0163ia industriei de construc\u0163ii \u015fi a sectorului imobiliar c\u0103tre performan\u0163\u0103 bazat\u0103 pe principii de sustenabilitate.<\/p>\n
\nPotrivit datelor RoGBC, aproximativ 10% din proiectele reziden\u0163iale noi iau \u00een calcul eficien\u0163a energetic\u0103 ridicat\u0103 \u015fi respect\u0103 anumite criterii de sustenabilitate. \u00cen programul de certificare Green Homes by Romania Green Building Council sunt 21 de cl\u0103diri reziden\u0163iale, care totalizeaz\u0103 peste 6.000 de unit\u0103\u0163i imobiliare (case individuale sau apartamente).
\nMonica Ardeleanu observ\u0103 evolu\u0163ia conceptului de cl\u0103dire verde \u00een Rom\u00e2nia prin prisma activit\u0103\u0163ilor asocia\u0163iei: dac\u0103 \u00een 2008, acesta era cu totul nou, fiind pionieri nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci chiar \u00een Europa, ai promov\u0103rii sustenabilit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de mediu \u00een sectorul construc\u0163iilor, pe parcursul acestor 10 ani de activitate, cl\u0103dirile verzi au devenit realitate. Un argument \u00een acest sens este dat, de pild\u0103, de sistemul de certificare a proiectelor reziden\u0163iale, Green Homes, dezvoltat \u00een Rom\u00e2nia de RoGBC.
\n\u201eUn nivel de excelen\u0163\u0103 a fost atins \u00eens\u0103 de pu\u0163ine proiecte de pe pia\u0163a imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia. A fi cu adev\u0103rat verde \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t eficien\u0163a energetic\u0103 sau producerea de energie regenerabil\u0103\u201d, remarc\u0103 reprezentanta RoGBC.<\/p>\n
\nDar ce este,
\nde fapt, o locuin\u0163\u0103 verde?
\nO locuin\u0163\u0103 cu un design prietenos cu mediul, sustenabil\u0103, cu o folosire eficient\u0103 a energiei, apei \u015fi a materialelor de construc\u0163ie – sunt c\u00e2teva dintre elementele care caracterizeaz\u0103 o locuin\u0163\u0103 verde, potrivit celor mai populare defini\u0163ii. Un reper important adus de o astfel de cas\u0103 mediului este amprenta de carbon – cauzat\u0103 de arderea combustibililor fosili \u00een scopul \u00eenc\u0103lzirii locuin\u0163elor, dar \u015fi prin arderea acestui tip de combustibili \u00een centralele nucleare pentru generarea electricit\u0103\u0163ii de care are nevoie o locuin\u0163\u0103. Astfel, o \u201elocuin\u0163\u0103 verde\u201d, o \u201elocuin\u0163\u0103 net zero\u201d sau o \u201elocuin\u0163\u0103 pasiv\u0103\u201d sunt termeni care definesc practic acela\u015fi lucru: – o cas\u0103 care folose\u015fte at\u00e2t de pu\u0163in\u0103 energie pentru \u00eenc\u0103lzire \u015fi electricitate, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 aceasta este generat\u0103 de locuin\u0163\u0103 – prin panouri solare sau fotovoltaice de pild\u0103.
\nSpeciali\u015ftii intervieva\u0163i de Business MAGAZIN spun \u00eens\u0103 c\u0103 avantajele aduse de o locuin\u0163\u0103 verde merg dincolo de protejarea mediului \u00eenconjur\u0103tor: \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc s\u0103n\u0103tatea locatarilor asigur\u00e2nd o calitate bun\u0103 a aerului interior printr-o ventilare corect\u0103 – care asigur\u0103 un nivel de umiditate optim, p\u0103trunderea aerului proasp\u0103t \u015fi \u00eempiedic\u0103 formarea mucegaiului \u2013 \u015fi prin folosirea de finisaje care nu eman\u0103 substan\u0163e toxice (COV).
\n\u00cen acela\u015fi timp, locuin\u0163ele verzi ar trebui s\u0103 asigure acces c\u00e2t mai bun la lumina natural\u0103 \u015fi la elemente naturale verzi \u2013 \u00een\u0103untrul \u015fi \u00een preajma locuin\u0163ei \u2013 iar ansamblurile de locuin\u0163e verzi atrag locuitori cu valori comune, preocupa\u0163i de o via\u0163\u0103 echilibrat\u0103 \u201eeco\u201d \u015fi de producerea unui impact pozitiv \u00een societatea \u00een care tr\u0103iesc.
\nToate aceste defini\u0163ii \u2013 care necesit\u0103 deocamdat\u0103 o u\u015foar\u0103 documentare, \u00een contextul \u00een care rareori ne lovim de ele \u00een prezent – vor deveni \u00een cur\u00e2nd familiare nu doar tuturor dezvoltatorilor, dar \u015fi clien\u0163ilor care vor s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere o locuin\u0163\u0103 nou\u0103 din 2020 \u00eencolo.<\/p>\n
\nViitorul locuin\u0163elor \u2013 trasat de UE
\nPia\u0163a local\u0103 a reziden\u0163ialelor \u2013 ca de altfel \u00eentreg spa\u0163iul UE \u2013 va fi mai aproape de standardele de sustenabilitate dup\u0103 2020, c\u00e2nd nu vor mai primi avize de construc\u0163ie dec\u00e2t cl\u0103dirile cu consum energetic aproape egal cu zero. O directiv\u0103 din 2010 a Parlamentului European privind performan\u0163a energetic\u0103 a cl\u0103dirilor prevede c\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2020 \ueb6b iar dup\u0103 acest an, toate cl\u0103dirile noi ocupate \u015fi de\u0163inute de autorit\u0103\u0163ile publice \ueb6b sunt cl\u0103diri al c\u0103ror consum de energie este aproape egal cu zero. Legisla\u0163ia a fost deja transpus\u0103 \u00een legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103.
\n\u201eDezvoltatorii serio\u015fi care investesc \u00een calitate nu vor avea probleme s\u0103 se adapteze noilor cerin\u0163e. O cl\u0103dire de calitate are deja o eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 ridicat\u0103. Exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cl\u0103diri care respect\u0103 \u00eenc\u0103 de acum cerin\u0163ele prev\u0103zute pentru sf\u00e2r\u015fitul anului 2020. \u015ei nu vorbim numai de case, ci \u015fi de apartamente, unele \u00eencadr\u00e2ndu-se chiar \u015fi \u00een categoria Prima Cas\u0103\u201d, descrie Monica Ardeleanu posibilitatea adaptabilit\u0103\u0163ii dezvoltatorilor la aceste cerin\u0163e.
\nDin punctul de vedere al reprezentantei RoGBC, pia\u0163a este preg\u0103tit\u0103, aspect demonstrat de faptul c\u0103 unii dintre dezvoltatori dezvolt\u0103 deja astfel de locuin\u0163e: \u201eTrendul este lansat \u015fi se va dezvolta din ce \u00een ce mai mult pentru c\u0103 \u015fi cump\u0103r\u0103torul a devenit mai exigent, fiind mai bine informat asupra avantajelor pe care le ofer\u0103 o locuin\u0163\u0103 eficient\u0103 energetic, cu costuri lunare foarte mici\u201d. <\/p>\n
\nPariul verde
\nde 100 de milioane de euro
\nMonica Ardeleanu ofer\u0103 ca exemplu Complexul Amber Gardens dezvoltat de Alesonor \u00een zona Otopeni \u2013 Tunari, primul complex reziden\u0163ial cu vile certificat Green Homes \u00eenc\u0103 din anul 2015, care este \u00een continuare singurul astfel de complex din Bucure\u015fti \u015fi jude\u0163ul Ilfov. Acesta aplic\u0103 standardele energetice ale unei case pasive \u015fi integreaz\u0103 principiile de proiectare bioclimatic\u0103, iar locuin\u0163ele din cadrul complexului reziden\u0163ial consum\u0103 cu 90% mai pu\u0163in\u0103 energie fa\u0163\u0103 de o cas\u0103 conven\u0163ional\u0103 de acelea\u015fi dimensiuni.
\nFondat\u0103 \u00een 2003 de investitorii locali \u015fi interna\u0163ionali Leonidas Anastasopoulos, Alexandros Skouras, Orestis Servetopoulos \u015fi Sony Mordechai, Alesonor a dezvoltat \u015fi v\u00e2ndut de-a lungul timpului proiecte reziden\u0163iale \u00een Bucure\u015fti precum Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence; Amber Gardens fiind primul proiect de locuin\u0163e pasive (complexul cuprinde 50 de vile verzi de lux dintre care mai sunt disponibile opt).
\n\u201eCu Amber Gardens am revolu\u0163ionat modul \u00een care e construit\u0103 o cas\u0103, iar cu noul proiect inten\u0163ion\u0103m s\u0103 revolu\u0163ion\u0103m modul \u00een care e construit\u0103 o comunitate\u201d, descrie Alex Skouras, managing partner al Alesonor, modul \u00een care se raporteaz\u0103 compania la proiectul cel mai recent anun\u0163at. Printr-o investi\u0163ie anun\u0163at\u0103 de 100 de milioane de euro, reprezentan\u0163ii Alesonor \u015fi-au propus s\u0103 construiasc\u0103 \u201eprima comunitate verde din Rom\u00e2nia\u201d. Aceasta se va contura \u00een cadrul unui complex ce va cuprinde peste 400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafa\u0163\u0103 de 31 de hectare, cu o deschidere de aproximativ 1 kilometru la p\u0103durea B\u0103neasa.
\nPotrivit managing partnerului Alesonor, master planul proiectului pune accent pe calitatea vie\u0163ii celor care aleg s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een acest complex \ueb6b va oferi facilit\u0103\u0163i \u015fi va fi dominat de spa\u0163ii verzi \u015fi cl\u0103diri joase care vor ocupa mai pu\u0163in de 15% din toat\u0103 suprafa\u0163a terenului.
\nVilele de aici vor beneficia at\u00e2t de o infrastructur\u0103 complet\u0103, c\u00e2t \u015fi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi afterscool, spa\u0163iu de co-working cu s\u0103li de conferin\u0163e, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante \u015fi cump\u0103r\u0103turi, 5,3 hectare de parc, pist\u0103 de biciclet\u0103 \u015fi alergare de 4 km, precum \u015fi acces direct la p\u0103durea B\u0103neasa; tot ceea ce o familie modern\u0103 are nevoie.
\n\u201ePornind de la filosofia Amber Gardens, \u015fi primind din ce \u00een ce mai multe solicit\u0103ri, am luat ini\u0163iativa de a dezvolta un nou proiect \u00een care, respect\u00e2nd standardele de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 impuse de legisla\u0163ia european\u0103 pentru 2020, precum \u015fi pe cele de design modern \u015fi stil de via\u0163\u0103 \u00een comuniune cu natura \u015fi \u00een comunitate, s\u0103 oferim locuin\u0163e potrivite ca dimensiuni \u015fi buget pentru diferite familii care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc acelea\u015fi valori\u201d, descrie Skouras noul proiect.
\nSkouras spune c\u0103 \u00een prezent, din ce \u00een ce mai multe familii \u015fi tineri sunt interesa\u0163i de astfel de proiecte, motiv pentru care cererea pe segmentul caselor verzi este \u00een cre\u015ftere, iar num\u0103rul celor care doresc s\u0103 se mute \u00een afara centrului ora\u015fului a crescut semnificativ \u00een ultimii ani: \u201eSchimbarea major\u0103 provine din faptul c\u0103 sunt din ce \u00een ce mai con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 o cas\u0103 cu o construc\u0163ie de calitate superioar\u0103 \u015fi conceput\u0103 pentru a avea performan\u0163e ridicate ofer\u0103 economii substan\u0163iale la costurile pentru energie \u015fi asigur\u0103 calitate, s\u0103n\u0103tate \u015fi confort ca beneficii suplimentare comparativ cu locuin\u0163ele standard existente pe pia\u0163\u0103\u201d. Construc\u0163ia proiectului urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een prim\u0103vara anului viitor.<\/p>\n
\nC\u00e2t cost\u0103 noile standarde
\n\u00een materie de locuit?
\nDiferen\u0163a de cost \u00eentre o cl\u0103dire clasic\u0103, dar \u201es\u0103n\u0103toas\u0103\u201d, sigur\u0103 \u00een caz de cutremur \u015fi incendiu, construit\u0103 cu materiale de calitate \u015fi o locuin\u0163\u0103 verde este, potrivit reprezentantei RoGBC, de maximum 15% \u201epremium cost\u201d. Potrivit Monic\u0103i Ardeleanu, este important ca locuin\u0163a respectiv\u0103 s\u0103 fie g\u00e2ndit\u0103 \u201egreen” \u00eenc\u0103 din faza de proiectare folosind spre exemplu principii de arhitectur\u0103 bioclimatic\u0103, acest lucru contribuind la sc\u0103derea costurilor pe parcursul construirii \u015fi oper\u0103rii ei. Etapa de proiectare a unui astfel de proiect \u00eencepe, potrivit managing directorului Alesonor, cu alegerea unor materiale de calitate superioar\u0103 \u015fi identificarea celor mai bune tehnici de construc\u0163ie. \u201eInvesti\u0163ia \u00een respectarea tuturor regulilor impuse de standardele unei case eficiente energetic, precum \u015fi investi\u0163ia \u00een materiale de calitate superioar\u0103, reprezint\u0103 costuri mai mari de construc\u0163ie, un compromis pe care nu foarte mul\u0163i dezvoltatori sunt dispu\u015fi s\u0103 \u00eel fac\u0103 \u00eenc\u0103. \u00cens\u0103, \u00een timp, consider\u0103m c\u0103 vom asista la o cre\u015ftere a locuin\u0163elor de \u00eenalt\u0103 calitate.\u201d
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte pre\u0163ul pl\u0103tit de clientul final, reprezentanta RoGBC spune c\u0103 achizi\u0163ia unei locuin\u0163e trebuie g\u00e2ndit\u0103 ca o investi\u0163ie pe termen lung. \u201eDe aceea trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul toate costurile asociate acelei locuin\u0163e\u201d, puncteaz\u0103 Ardeleanu. Ea men\u0163ioneaz\u0103 costul cu energia, care, de pild\u0103, pe perioada iernii sau a verilor din ce \u00een ce mai calde este considerabil. O locuin\u0163\u0103 certificat\u0103 Green Home are costuri la energie cu 70% mai mici dac\u0103 o compar\u0103m spre exemplu cu o locuin\u0163\u0103 obi\u015fnuit\u0103 din clasa energetic\u0103 B. \u201eC\u00e2nd achizi\u0163ion\u0103m o cas\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een primul r\u00e2nd care este costul lunar al acelei locuin\u0163e \u015fi dac\u0103 ni-l putem permite. Ar trebui s\u0103 \u0163inem cont totodat\u0103 c\u0103 la cheltuielile cu energia se adaug\u0103 cheltuielile cu celelalte utilit\u0103\u0163i, cu repara\u0163iile dar \u015fi cheltuielile cu s\u0103n\u0103tatea familiei, care poate fi afectat\u0103 de acea locuin\u0163\u0103\u201d, crede Ardeleanu.
\n\u00cen situa\u0163ia acces\u0103rii unui credit imobiliar, pe l\u00e2ng\u0103 economiile privind costurile la energie se adaug\u0103 \u015fi o rat\u0103 lunar\u0103 mai mic\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 \u015fi dob\u00e2nda oferit\u0103 de b\u0103nci celor care achizi\u0163ioneaz\u0103 astfel de locuin\u0163e verzi certificate de Romania Green Building Council (RoGBC) este mai mic\u0103. Proprietarii acestor locuin\u0163e verzi pot acoperi dou\u0103 rate lunare pe an doar din economiile la energie. Raiffeisen Bank a dezvoltat de pild\u0103 creditul imobiliar Casa Ta Verde, iar Alpha Bank creditul Alpha Green, care ofer\u0103 dob\u00e2nzi mai mici pentru locuin\u0163ele verzi certificate.
\n\u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 sumariz\u0103m totalitatea beneficiilor achizi\u0163ion\u0103rii unui astfel de imobil prin contractarea unui credit imobiliar verde, putem spune c\u0103 este o solu\u0163ie de finan\u0163are simpl\u0103, ce implic\u0103 o reducere semnificativ\u0103 a costului locuirii\u201d, spune Eliza Gheorghe, manager dezvoltare si implementare strategie clien\u0163i persoane fizice, \u00een cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit Elizei Gheorghe, clien\u0163ii care acceseaz\u0103 acest tip de produse au un nivel de sofisticare tot mai ridicat: \u201ePutem observa un interes tot mai crescut al clien\u0163ilor pentru produse \u015fi servicii responsabile, sustenabile, \u015fi nu doar pentru cele din industria financiar-bancar\u0103\u201d.<\/p>\n
\nTunari \u2013 singura localitate verde
\nIni\u0163iative \u00een direc\u0163ia acestor tip de dezvolt\u0103ri se fac \u2013 la nivel incipient \u2013 \u015fi de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile locale. Tunari este \u00een prezent singura localitate de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti care ofer\u0103 reducere la impozitul pe cl\u0103dirile verzi; \u00een 2017, prim\u0103ria localit\u0103\u0163ii a acordat o reducere de 50% a impozitului pentru locuin\u0163e, \u00eencep\u00e2nd cu anul fiscal 2018, pentru fiecare cl\u0103dire reziden\u0163ial\u0103 verde (cas\u0103 verde), \u00eencuraj\u00e2nd astfel construc\u0163iile de calitate, potrivit Monic\u0103i Ardeleanu.
\nMunicipalit\u0103\u0163i precum Cluj-Napoca, Timi\u015foara, Dej \u015fi recent Ia\u015fi, se num\u0103r\u0103 \u00een r\u00e2ndul administra\u0163iilor locale care \u00eencep s\u0103 \u00eencurajeze prin stimulente financiare construc\u0163ia de astfel de locuin\u0163e \u00een comunit\u0103\u0163ile pe care le servesc, potrivit informa\u0163iilor RoGBC. Monica Ardeleanu apreciaz\u0103 c\u0103 tot mai multe localit\u0103\u0163i vor \u00eencuraja dezvoltarea pie\u0163ei imobiliare verzi \u00eentruc\u00e2t beneficiile pentru comunitate sunt importante. \u201eAstfel de proiecte contribuie la atingerea \u0163intelor de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 \u00een vederea combaterii s\u0103r\u0103ciei energetice, dar \u015fi a schimb\u0103rilor climatice, permit \u00eencurajarea transportului alternativ (cu bicicleta sau ma\u015fini electrice), reducerea polu\u0103rii, protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii locuitorilor \u015fi cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.\u201d
\n\u201eMai mult, din punctul nostru de vedere, Tunari este zona cu cel mai mare poten\u0163ial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ \u015fi ca pozi\u0163ionare\u201d, descrie \u015fi reprezentantul Alesonor motivul pentru care au decis ca proiectul de 100 de milioane de euro anun\u0163at s\u0103 fie dezvoltat tot aici.
\n\u00cen afar\u0103 de reducerea de 50% acordat\u0103 impozitului pentru locuin\u0163e, \u00eencep\u00e2nd cu anul fiscal 2018, pentru fiecare cl\u0103dire reziden\u0163ial\u0103 verde (cas\u0103 verde), aceast\u0103 localitate, observ\u0103 el, se dezvolt\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput dup\u0103 un plan urbanistic foarte bine conceput (asigur\u00e2nd str\u0103zi mai late, cl\u0103diri joase, echilibru estetic \u00een construirea caselor), \u00een compara\u0163ie cu alte zone reziden\u0163iale care s-au extins haotic, f\u0103c\u00e2nd imposibil\u0103 oferirea unui stil de via\u0163\u0103 echilibrat din cauza traficului foarte aglomerat, lipsa spa\u0163iilor verzi, a cl\u0103dirilor foarte apropiate \u015fi multe altele. <\/p>\n
\nNoua geografie a Bucure\u015ftiului
\n\u015ei Mihai P\u0103trulescu, senior associate \u00een cadrul Colliers International este de p\u0103rere c\u0103 exist\u0103 mai multe zone ce prezint\u0103 condi\u0163iile pentru o dezvoltare accelerat\u0103, iar Tunari-Otopeni este una dintre zonele cel mai bine pozi\u0163ionate, av\u00e2nd un acces rapid c\u0103tre DN1, \u015eoseaua Pipera \u015fi viitoarea intrare A3-Petricani. De asemenea, accesul u\u015for la centrele comerciale existente, viitoarea linie de metrou\/ cale ferat\u0103, apropierea de p\u0103dure \u015fi planul urbanistic vor ajuta la accelerarea ritmului de dezvoltare. Zonele de-a lungul viitoarei conexiuni A3, cum ar fi \u015etef\u0103ne\u015ftii de Jos \u015fi Voluntari, sunt de asemenea bine pozi\u0163ionate pentru o viitoare dezvoltare. La acestea se adaug\u0103 \u015fi zona Sise\u015fti cu un acces rapid c\u0103tre DN1.
\nPotrivit lui, zonele din afara Bucure\u015ftiului sunt sub-reprezentate \u00een prezent, chiar dac\u0103 exist\u0103 un spa\u0163iu considerabil de dezvoltare. \u201eCred c\u0103 exist\u0103 patru motive ce stau la baza viitoarei dezvolt\u0103ri a acestor zone: dimensiunea relativ\u0103 a suburbiilor, accesul la ora\u015f, centrele comerciale deja existente \u015fi extinderea schemei de transport public.\u201d
\nP\u0103trulescu observ\u0103 \u015fi c\u0103 \u201eBucure\u015ftiul este \u00een prezent unul dintre cele mai dense ora\u015fe din Europa, 91% din totalul popula\u0163iei metropolitane tr\u0103ind \u00een limitele ora\u015fului \u015fi doar 9% locuind \u00een suburbii\u201c. Prin compara\u0163ie, Budapesta are 41% din popula\u0163ie \u00een suburbii, Var\u015fovia are 43% din popula\u0163ie \u00een suburbiile ora\u015fului, \u00een timp ce Praga de\u0163ine 30% din popula\u0163ie \u00een suburbii.
\n\u201eDin punct de vedere istoric, acest decalaj a fost generat de conexiunile rutiere slabe, \u00eens\u0103 acest lucru se schimb\u0103\u201d, crede specialistul. P\u0103trulescu consider\u0103 c\u0103 un al doilea pilon pentru dezvoltarea zonelor din afara Bucure\u015ftiului este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea accesului la ora\u015f. \u201eDiviziunea Nord-Sud a determinat autorit\u0103\u0163ile publice s\u0103 optimizeze fluxul de trafic de-a lungul acestei axe. Exist\u0103 acum trei artere majore de acces, DN1-Kisselef-Victoriei, Mihalache-Buze\u015fti, Aviatorilor-Magheru, precum \u015fi un viitor punct acces planificat pentru A3-Fabric\u0103 de Glucoz\u0103-Barbu V\u0103c\u0103rescu. \u00cen general, accesul pe cel pu\u0163in una dintre aceste rute va fi crucial pentru un dezvoltator reziden\u0163ial.\u201d Apoi, observ\u0103 specialistul, Bucure\u015ftiul are deja o mas\u0103 critic\u0103 de centre comerciale \u00een partea de nord a ora\u015fului, \u00een special prin B\u0103neasa Shopping City sau Promenada Shopping Center. Per total, prezen\u0163a acestor centre comerciale ajut\u0103 la mutarea centrului de interes al ora\u015fului c\u0103tre nord. Ultimul pilon pentru dezvoltare, crede el, este reprezentat de liniile de tren \u015fi de metrou planificate \u00een zona de nord, acestea f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura dintre ora\u015f \u015fi aeroport. Otopeniul va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei extinderi, linia de metrou asigur\u00e2nd accesul rapid dintre ora\u015f \u015fi zona de birouri Pia\u0163a Presei – Expozi\u0163iei.
\nDezvoltarea acestor suburbii ale Bucure\u015ftiului poate fi una dintre solu\u0163iile pentru c\u00e2teva dintre problemele Capitalei: faptul c\u0103 aproape 65% din stocul de cl\u0103diri de birouri este situat \u00een Nord, \u00een timp ce zonele din jum\u0103tatea sudic\u0103 reprezint\u0103 aproape 70% din popula\u0163ie, decalaj geografic care creeaz\u0103 o presiune considerabil\u0103 asupra traficului, problem\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u0103 de sistemul de transport public inadecvat. Al\u0103turi de aceste zone, dezvoltatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 spa\u0163iile de birouri mai aproape de zonele reziden\u0163iale: zona Centru-Vest este un prim exemplu, cu aproape 200.000 mp deja dezvolta\u0163i \u015fi al\u0163i 100.000 mp \u00een stadiu avansat. Potrivit estim\u0103rilor Colliers International, zona va g\u0103zdui aproape 40.000 de angaja\u0163i \u00een urm\u0103torii ani. La cap\u0103tul opus al spectrului se afl\u0103 c\u0103utarea dezvoltatorilor reziden\u0163iali de a aduce casele mai aproape de birouri, prin dezvolt\u0103ri \u00een partea de nord a ora\u015fului, traduse \u00een achizi\u0163ii de terenuri \u00een jurul Avia\u0163iei, Floreasca, Str\u0103ule\u015fti, Dimitrie Pomperiu, Expozi\u0163iei, Pipera, Tunari, Otopeni. \u201ePia\u0163a a confirmat aceast\u0103 direc\u0163ie, cu o cerere puternic\u0103 pentru toate proiectele din aceste zone\u201d, observ\u0103 Mihai P\u0103trulescu.<\/p>\n
\nCele mai verzi ora\u015fe ale Europei
\n\u00cen timp ce pe plan local, existen\u0163a unui plan urbanistic, precum \u015fi dezvolt\u0103rile reziden\u0163iale sustenabile abia prind contur, ora\u015fe nordice precum Copenhaga, Stockholm, Oslo, Amsterdam, manifest\u0103 un nivelul de con\u015ftientizare ridicat \u00een privin\u0163a acestor m\u0103suri, reflectat \u00een calitatea vie\u0163ii. Calitatea vie\u0163ii din aceste ora\u015fe este m\u0103surat\u0103 \u015fi printr-un Green City Index, care include indicatori precum emisiile de dioxid de carbon \u015fi managementul de\u015feurilor, tipologia transportului, consumul de ap\u0103, calitatea aerului, dar \u015fi eficien\u0163a energetic\u0103 a cl\u0103dirilor.
\nCopenhaga, de pild\u0103, vrea s\u0103 devin\u0103 primul ora\u015f f\u0103r\u0103 dioxid de carbon \u00een 2025, iar cl\u0103dirile daneze sunt printre cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie. \u201ePentru a putea replica astfel de modele \u00een Rom\u00e2nia sunt necesare \u0163inte ambi\u0163ioase \u015fi politici la nivel na\u0163ional \u015fi local care s\u0103 sprijine reducerea emisiilor de dioxid de carbon, cre\u015fterea eficien\u0163ei energetice \u00een cl\u0103diri, \u00eempreun\u0103 cu promovarea unui stil de viat\u0103 s\u0103n\u0103tos \u015fi responsabil care s\u0103 contribuie la cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii\u201d, consider Monica Ardeleanu. Iar pentru ca acestea s\u0103 fie implementate eficient, subliniaz\u0103 ea, sunt necesare resurse financiare, mai ales prin atragerea fondurilor private \u015fi cointeresarea p\u0103r\u0163ilor.<\/p>\n
\nDin 2020, doar locuin\u0163e \u201everzi\u201d
\nDirectiva european\u0103 de Eficien\u0163\u0103 Energetic\u0103 a UE pentru 2020, care prevede consum energetic aproape egal cu zero, a fost transpus\u0103 \u00een legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103. Astfel, conform Ordonan\u0163ei nr.13 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 372\/2005 privind performan\u0163a energetic\u0103 a cl\u0103dirilor, \u00eencep\u00e2nd cu 31 decembrie 2018 toate cl\u0103dirile publice vor fi cu consum aproape zero de energie \u201enNZEB\u201d, iar din 31 decembrie 2020 \u015fi cl\u0103dirile private, inclusiv cele reziden\u0163iale, se vor alinia acestei cerin\u0163e. Prin acest\u0103 ordona\u0163\u0103 este stabilit consumul maxim de energie primar\u0103 \u015fi nivelul maxim de CO2 al cl\u0103dirilor de locuit, at\u00e2t individuale c\u00e2t \u015fi colective, \u00een func\u0163ie de zona climatic\u0103 \u00een care sunt situate. Consumul maxim de energie primar\u0103 va fi de 98 kWh\/m2\/an la casele individuale \u015fi respectiv 93 kWh\/m2\/an la blocurile de locuin\u0163e situate \u00een zona climatic\u0103 I. Cl\u0103dirile reziden\u0163iale situate \u00een zona climatic\u0103 II precum Bucure\u015ftiul, vor avea un consum maxim de 100 kWh\/m2\/an (cl\u0103diri de locuit colective) \u015fi 111 kWh\/m2\/an (cl\u0103diri de locuit individuale), \u00een timp ce emisiile de CO2 nu vor putea dep\u0103\u015fi 27 respecitv 30 kg\/m2\/an.
\nSursa: RoGBC<\/p>\n
\nPrimul complex reziden\u0163ial verde
\nComplexul Amber Gardens din zona Otopeni \u2013 Tunari a fost primul complex reziden\u0163ial cu vile certificat Green Homes de catre RoGBC \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 2015, \u015fi este \u00een continuare singurul astfel de complex din Bucure\u015fti \u015fi jude\u0163ul Ilfov. Ca urmare a acestei experien\u0163e, dezvoltatorul imobiliar Alesonor \u015fi-a propus s\u0103 construiasc\u0103, tot \u00een Tunari, \u201eprima suburbie verde\u201c din Rom\u00e2nia, ce va cuprinde peste 400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafa\u0163\u0103 de 31 de hectare; proiectul va include spatii verzi \u015fi cl\u0103diri joase care vor ocupa mai pu\u0163in de 15% din toat\u0103 suprafa\u0163a terenului. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 \u00een trecut locuin\u0163ele verzi erau considerate deseori un capriciu al clientului de lux, acestea se transform\u0103 \u00eentr-o norm\u0103 a locuin\u0163elor viitorului, \u00een contextul \u00een care, din 2020, legisla\u0163ia european\u0103 prevede ca toate construc\u0163iile reziden\u0163iale noi s\u0103 aib\u0103 un consum energetic aproape egal cu zero. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[332,14742,306,16543,5453,7614,4126,23674,7226,9817,534,7442,7539,373,150,8337,7285,9129,7830,4127,60,32670,245,477,77,80,98,241,24193,464,8947],"class_list":["post-164769","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-activitate","tag-asteptari","tag-bucuresti","tag-calitate","tag-casa","tag-cladiri","tag-clienti","tag-complex","tag-constructii","tag-consum","tag-context","tag-dezvoltare","tag-dezvoltatori","tag-eficienta","tag-energie","tag-evolutie","tag-legislatie","tag-locuinta","tag-locuinte","tag-lux","tag-piata","tag-prevedere","tag-prezenta","tag-proiect","tag-proiecte","tag-refuz","tag-romania","tag-transformare","tag-trecut","tag-viitor","tag-vile"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164769","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=164769"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164769\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=164769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=164769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=164769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}