Ce se va intampla cu finantarile, fuziunile si achizitiile?<\/p>\n
\nPiata de fuziuni si achizitii nu a murit in 2009, ci doar a scazut
\nla valoarea din 2004, undeva spre doua miliarde de euro. Avocatul
\nDoru Bostina adauga inca un aspect: tranzactiile au imbracat, cu
\nmici exceptii, forma specifica perioadei de criza, devenind mai
\nmici si mai putin spectaculoase. “Tendinta va continua, pe fondul
\nreducerii drastice a pietelor de desfacere, a capitalului de lucru
\nsi al accesului limitat la finantare”, spune Bostina, care vede
\nposibila revenirea capitalurilor speculative, dornice sa-si mai
\nincerce inca o data norocul pe o piata emergenta. In ce priveste
\nfinantarile, obligatorii pentru repornirea motoarelor economiei
\nreale, ele vor fi reluate atunci cand statul nu va mai fi cel mai
\nbun si cel mai sigur client al bancilor. “Cand statul va avea
\nsuficiente fonduri, adica va fi trecut de criza economica, atunci
\nsi bancile vor relua finantarea proiectelor economice.”<\/p>\n
<\/p>\n
Cat de mult vor scadea dobanzile?<\/p>\n
\nDupa ce BNR a inceput anul cu un semnal de relaxare a creditarii in
\nlei, bancherii spun ca vor ieftini imprumuturile, insa doar
\ngradual. Banca centrala a coborat la inceputul lunii dobanda cheie
\nla leu cu jumatate de punct procentual, pana la 7,5% pe an, iar cei
\nmai optimisti dintre analisti considera ca scaderile ar putea
\ncontinua, pana la 6,5%, spre sfarsitul anului. Guvernatorul
\nIsarescu spunea in toamna ca dobanzile percepute de banci la
\ncredite ar trebui sa fie cu cel mult trei puncte peste rata BNR.
\nDoar firmele cu un istoric bun pot obtine insa acum marje de trei
\npuncte peste dobanda de pe piata interbancara, care oricum ramane,
\ncel putin momentan, considerabil mai mare decat rata BNR. La euro
\nperspectivele de scadere a dobanzilor vin in special din reducerea
\nmarjelor de risc pe care bancile locale trebuie sa le plateasca
\npentru a atrage fonduri din afara. In paralel cu ieftinirea
\ncreditelor bancherii vor incerca insa sa reduca si dobanzile
\nplatite la depozite, pentru a-si proteja marjele de castig.<\/p>\n
Va incepe in 2010 vreunul din marile proiecte de productie de
\nenergie (reactoarele 3 si 4, centralele pe gaz din Moldova)?<\/p>\n
Investitiile de mari dimensiuni din piata de energie depind de
\nprogramul de guvernare, dat fiind ca statul este actionar majoritar
\nin aceste proiecte. Adrian Baicusi, directorul Transelectrica,
\nconsidera ca aceste investitii ar putea ajunge la o forma finala de
\nnegociere in 2010, dar nu se va incepe constructia acestora: “Nu va
\nfi usor sa se ajunga la un acord, deoarece interesele sunt foarte
\nmari pentru toti cei implicati, iar la asta se adauga dificultatea
\nfinantarii, mai ales dupa un an in care s-a vazut ca energia nu e
\nimuna la criza”.<\/p>\n
Cititi mai jos cele mai importante dileme si intrebari pentru
\nanul 2010, grupate in mai multe categorii:<\/p>\n
\nVor prelua bancile proiecte imobiliare? Pe ce actiuni sa
\npariem?<\/a><\/p>\n
\nInapoi la creditul cu buletinul? Mai scad preturile
\napartamentelor?<\/a><\/p>\n
\nCat de mult vor taia bancile din costuri? Ajunge piata pensiilor
\nprivate la 1 mld. euro?<\/a><\/p>\n
\nVor intra dealerii auto in faliment? Cui va vinde Dacia?<\/a><\/p>\n
\nDilemele managerilor: Va fi 2010 mai greu? Vom mai vedea salarii de
\n15.000 euro\/luna?<\/a><\/p>\n
\nCat de active vor fi fondurile de investitii? Vor fi incepute
\nmarile proiecte energetice?<\/a><\/p>\n
\nDilemele guvernantilor: Ce inseamna modificarea taxelor? Mai suntem
\nDetroit-ul estului?<\/a><\/p>\n
\nDilemele publicitarilor: Va continua scaderea bugetelor de
\npublicitate?<\/a><\/p>\n
\nDilemele IT-istilor: Ne plimbam intre retele? Mai urmeaza falimente
\nin comertul IT?<\/a><\/p>\n