{"id":16468,"date":"2010-01-12T22:00:00","date_gmt":"2010-01-12T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=16468"},"modified":"2026-04-02T15:04:12","modified_gmt":"2026-04-02T15:04:12","slug":"de-ce-bate-vantul-peste-proiecte-de-centrale-eoliene-de-2-mld-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=16468","title":{"rendered":"De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro"},"content":{"rendered":"

Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
\nproject manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
\nFantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
\ndin Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
\nenergie in Romania.<\/p>\n

Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
\nin a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
\nproprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
\npachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
\nGE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
\njumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
\nfunctionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
\nla Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
\nfunctiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
\nCEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
\ncumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
\nWind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
\nlocal, Monssom Alma).<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
\nproiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
\nales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
\ninlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
\nsi nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
\ndin 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
\nMonica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
\navocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
\nanul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
\npe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
\ncare se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
\n2008.<\/p>\n

Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
\nsi ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
\neoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
\nPortugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
\nDobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
\ncare discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
\nTulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
\nconfidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
\nconfruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
\nde pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
\ndosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
\nceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
\nin 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
\nvenit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
\ninvestitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
\naustriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
\nitalieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
\npentru a construi proiecte eoliene.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Luand in calcul numai proiectele serioase insa – acestea putand
\nfi clasificate dupa faptul ca au deja dreptul de proprietate asupra
\nterenului, toate autorizatiile emise, inclusiv cea de constructie,
\ndar si finantarea necesara pentru dezvoltarea proiectului -, piata
\nlocala se caracterizeaza prin proiecte de mari dimensiuni. CEZ,
\nEnergias de Portugal, Iberdrola sau Monssom Alma vorbesc despre
\nproiecte de sute de MW, asta fiind si una dintre explicatiile
\npentru care stadiul proiectelor nu este prea avansat.<\/p>\n

“Constructia unui proiect mai mare de 50 MW este mult mai
\ndificila, atat din punctul de vedere al finantarii, al achizitiei
\nturbinelor, al accesului la retea, cat si al autorizarii”, crede
\nMonica Constantin. Avocatul se refera la faptul ca un proiect de
\nmari dimensiuni (peste 100 MW) necesita cresterea capacitatii
\nsistemului energeticdin zona respectiva, dar intampina si
\ndificultati destul de mari cand vine vorba de finantare – mai ales
\nluand in calcul incertitudinile privind recuperarea investitiei.
\nSistemul de certificate verzi existent in Romania presupune ca
\nfiecare furnizor de energie sa cumpere de pe bursa un certificat
\nverde pentru o cantitate fixa de energie pe care o vinde. Pretul
\ncertificatelor este insa fluctuant, iar valoarea lui poate ajunge
\ndestul de jos, ceea ce face investitiile in energie verde destul de
\nnesigure. “Nu este previzibil ce se va intampla cu pretul
\ncertificatelor”, spune Markus Piuk, care crede ca – daca in 2015 se
\nva trece la un singur certificat – pretul acestora va ajunge atat
\nde jos incat nu va mai acoperi aproape deloc costurile. De aceea,
\nconsidera avocatul, “acest sistem este folosit in tari dezvoltate,
\nunde sistemul merge foarte bine, iar fluctuatiile sunt foarte
\nrare”.<\/p>\n

In tarile unde energia eoliana este la inceput se foloseste mai
\nmult sistemul “feed-in tariff” – sistem care garanteaza preluarea
\nenergiei la un pret fix pana la amortizarea investitiei. Acest
\nsistem a fost implementat in 2008 in Bulgaria – investitorii in
\neolian primesc, prin contract, garantia ca energia pe care o produc
\nva fi cumparata integral timp de 15 ani, la un pret de trei ori mai
\nmare decat in cazul energiei conventionale. Acesta este motivul
\npentru care in Bulgaria sunt in derulare deja doua proiecte a cate
\n100 MW fiecare, iar altele mai mici (intre 30 si 70 MW) sunt de
\nasemenea in curs de constructie. Planurile Bulgariei pentru energie
\neoliana vizeaza instalarea a cate 200-300 MW anual pana in 2020 –
\npentru a atinge potentialul estimat de dezvoltare eoliana, 3.000 MW
\nputere instalata. Acum, Bulgaria are 160 MW putere instalata, fata
\nde mai putin de 50 in Romania. Pentru Romania, potentialul pietei
\neste mai mare, de 14.000 MW, si, chiar in conditiile unei
\nlegislatii mai putin prietenoase, Markus Piuk vorbeste despre
\ninstalarea a 2.000 MW intr-un interval de trei-cinci ani.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Proiectele mai mici instalate in Bulgaria au avantajul ca pot fi
\nplasate oriunde fara a crea dificultati sistemului energetic. “Cel
\nmai mare proiect eolian din Bulgaria are 16 MW, iar la noi cel mai
\nmic are 80 MW”, spune Piuk, care considera ca apetenta oamenilor de
\nafaceri romani pentru proiecte foarte mari incetineste dezvoltarea
\nacestui segment. Proiectele mari despre care se vorbeste in Romania
\nfac autoritatile sa se gandeasca de mai multe ori inainte de a
\naproba instalarea a cativa zeci sau sute de MW intr-un singur
\nareal. Dobrogea a fost anul trecut cea mai vizata zona pentru
\nachizitii si concesiuni de terenuri, zeci de investitori batand
\nperiodic satele din zona pentru a gasi terenuri cu vant bun.
\nPreturile terenurilor au crescut exponential acolo, fiind in
\nspecial vizate terenuri mari: o singura turbina are nevoie de un
\nhectar de teren – fiind incluse aici atat spatiul efectiv de
\nconstructie a bazei turbinei, dar si drumurile de acces sau
\nconstructia statiei. Pana acum, au fost anuntate in Dobrogea
\nproiecte de peste 1.500 MW, dar suprafata cumparata in scopul
\ndezvoltarii de proiecte eoliene este mai mare, dupa cum estimeaza
\nsurse din piata.<\/p>\n

Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, spune ca
\nproiectele eoliene anuntate pentru Dobrogea (care se adauga
\nreactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, dar si proiectelor termo de la
\nBraila si Galati) au dus la un proiect de suplimentare de
\ncapacitate a transportului de energie catre restul tarii. Reteaua
\nelectrica din Dobrogea comunica cu restul tarii printr-o linie de
\n400 KW, care va trebui dublata, dupa cum arata planurile
\nTranselectrica. “Dobrogea e o regiune care va fi foarte
\ncongestionata, care va necesita capacitate dubla de transport fata
\nde cea actuala”, spune Baicusi, care analizeaza periodic noi
\nsolicitari pentru proiecte de energie eoliana. Pana acum,
\nTranselectrica a primit solicitari pentru 22.000 MW, dar doar 3.600
\nau primit avize tehnice.<\/p>\n

Dar Adrian Baicusi se gandeste si la o metoda de a selecta
\ninvestitorii seriosi de ceilalti: “Am propus ANRE un proiect prin
\ncare sa se impuna o taxa de rezervare de putere, asa cum este in
\nGermania: in cazul acesta sigur nu am mai avea solicitari de 22.000
\nMW, iar investitorii nu ar mai veni sa ceara aprobari decat daca
\nvor avea bani sa si faca proiectul”. De asemenea, directorul
\nTranselectrica are in plan sa solicite potentialilor investitori in
\nenergie eoliana un acord de principiu cu un producator de energie
\nconventionala. “Dupa ce se va ajunge la 3-4.000 MW instalati vor
\nincepe problemele si va trebui ca fiecare investitor sa aiba un
\ncontract de backup – in caz ca nu bate vantul, sa se poata deschide
\nun grup hidro sau pe gaz”. Dar e prematur sa ne gandim la asta,
\nadmite Baicusi: “|nca mai sunt doi-trei ani pana vor aparea
\nproblemele”.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Oricum, directorul institutiei nu este prea optimist in privinta
\nzecilor de proiecte eoliene: “Sunt foarte multe proiecte, dar nu
\ntoate vor trece: in primul rand, e o problema de acces la retele,
\nin al doilea rand cei mai multi doritori au probleme in a obtine
\navizele de urbanism si de constructie, iar in al treilea rand legea
\n220 (care reglementeaza regimul certificatelor verzi – n.r.) nu
\neste inca aplicabila”. Dar Baicusi nu se grabeste cu masurile
\nsuplimentare: asteapta sa vada cum se vor comporta in retea primii
\n100 MW instalati, care ar trebui sa fie functionali in toamna lui
\n2010.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

2010 ar fi trebuit sa fie termenul pentru materializarea unor investitii de peste 2 miliarde de euro in energie eoliana. Pana acum, in Romania au fost instalate 50 de turbine. Restul stau inca pe hartie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[10755,9404,150,14703,15053,8018],"class_list":["post-16468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-centrale","tag-cez","tag-energie","tag-eoliene","tag-ondrej-safar","tag-planuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16468"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16468\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36483,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16468\/revisions\/36483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}