\n“Pentru prima oar\u0103 chiar nu \u015ftiu ce s\u0103 spun, pentru c\u0103 datele de consum nu justific\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie\u201c, spune Petre Stroe, directorul general al MET Rom\u00e2nia Energy, unul dintre cei mai conoscu\u0163i speciali\u015fti din domeniul energetic. Compania pe care o conduce acum, activ\u0103 \u00een domeniul furniz\u0103rii de energie, de\u0163ine peste 4% din pia\u0163a consumatorilor concuren\u0163iali, dar Stroe spune c\u0103 are achizi\u0163iile securizate.<\/p>\n
\n\u201eDe c\u00e2nd semnez un contract, nu stau mai mult de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 deschis f\u0103r\u0103 energia asigurat\u0103. Am avut \u00eens\u0103 clien\u0163i pe care i-am sf\u0103tuit \u00een var\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi prelungeasc\u0103 contractele \u015fi nu au f\u0103cut-o. Acum consumatorii f\u0103r\u0103 energia asigurat\u0103 sunt \u00eengrozi\u0163i\u201c, mai spune Stroe.<\/p>\n
\nDeclara\u0163iile lui Stroe vin \u00een contextul \u00een care de la o medie de 156 lei\/MWh, energia spot a ajuns s\u0103 fie tranzac\u0163ionat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la uluitorul prag de 500 lei\/MWh, chiar pe v\u00e2rful de consum. Cre\u015fterea s-a petrecut treptat, \u00eencep\u00e2nd cu luna august, dar condi\u0163iile \u00een care a avut loc sunt un mister. De ce?<\/p>\n
\nCererea nu justific\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a pre\u0163ului. Mai mult, Hidroelectrica, cel mai mare produc\u0103tor local de energie, are un an de vis dup\u0103 ce a terminat primele \u015fase luni cu o produc\u0163ie \u00een cre\u015ftere cu 20% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, pe fondul condi\u0163iilor meteo favorabile. Lacurile de acumulare sunt \u015fi ele pline. Faptul c\u0103 lucrurile stau bine se v\u0103d \u015fi \u00een rezultatele companiei. Hidroelectrica a terminat S1\/2018 cu o cifr\u0103 de afaceri de 1,9 mld. lei, cu 17% mai mare fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, \u015fi cu un profit net de 962 mil. lei, \u00een cre\u015ftere cu 34%. \u00cen iulie anul acesta, Hidroelectrica a distribuit 90% din profitul istoric ob\u0163inut \u00een 2017 sub form\u0103 de dividende. Valoarea total\u0103 a dividendelor a fost de 1,134 miliarde de lei, din care 0,908 miliarde de lei au mers la statul rom\u00e2n, restul intr\u00e2nd \u00een conturile Fondului Proprietatea, ac\u0163ionarul minoritar al companiei. Statul \u00eencearc\u0103 de altfel s\u0103 scoat\u0103 Fondul Proprietatea din ac\u0163ionariatul Hidroelectrica pentru a-\u015fi securiza controlul unic asupra uneia dintre cele mai profitabile companii din Rom\u00e2nia, anun\u0163ul fiind f\u0103cut chiar \u00een plin\u0103 cre\u015ftere a pre\u0163urilor la energie.<\/p>\n
\nSitua\u0163ia a devenit at\u00e2t de grav\u0103, \u00eenc\u00e2t Consiliul Concuren\u0163ei a demarat o serie de controale inopinate la sediul Hidroelectrica, suspect\u00e2nd compania de abuz de pozi\u0163ie dominant\u0103. Interesant este c\u0103 nici m\u0103car interven\u0163ia Consiliului Concuren\u0163ei nu a r\u0103cit pia\u0163a. Situa\u0163ia din ultimele zile aminte\u015fte de drama prin care a trecut pia\u0163a energiei la \u00eenceputul lui 2017. Atunci, pre\u0163urile pur \u015fi simplu s\u0103reau de la o zi la alta, spre agonia furnizorilor \u015fi a consumatorilor, dar spre extazul produc\u0103torilor, fiind atinse maxime orare de circa 680 lei\/MWh, nivel record.<\/p>\n
\nExplozia pre\u0163urilor a generat situa\u0163ii \u00een care consumatori de talie industrial\u0103 s-au trezit peste noapte cu contractele anulate doar pentru c\u0103 furnizorii \u015fi-au dat seama c\u0103 \u015fi cu plata penaliz\u0103rilor este mai avantajos s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 energia la pre\u0163urile spot din acel moment dec\u00e2t s\u0103 stea \u00een contracte pe termen lung.<\/p>\n
\nIanuarie 2017 a devenit astfel cea mai scump\u0103 lun\u0103 din ultimii zece ani, \u00een anumite intervale orare electricitatea fiind ofertat\u0103 la uluitoarea valoare de 450 de euro pe MWh, fa\u0163\u0103 de o medie de 30-40 de euro pe MWh. Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de pre\u0163 pentru anul trecut pe platforma de tranzac\u0163ionare spot (PZU \u2013 pia\u0163a pentru ziua ur-m\u0103toare), cea mai important\u0103 din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro pe MWh, acesta fiind pre\u0163ul pur al energiei schimbate \u00eentre produc\u0103tori \u015fi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de pre\u0163 din ultimii cinci ani, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi \u00eens\u0103 recordul de pre\u0163 din 2008, de exemplu.<\/p>\n
\nContextul i-a prins pe mul\u0163i juc\u0103tori pe picior gre\u015fit, cu politici de achizi\u0163ii orientate mai ales spre pia\u0163a spot, \u00een contextul \u00een care contractele bilaterale pe termen lung deveniser\u0103 neinteresante pe fondul unor pre\u0163uri mai ridicate. La mai bine de un an distan\u0163\u0103, mul\u0163i dintre furnizorii care au trecut de \u015focul anului 2017 spun c\u0103 din riscofili ai energiei s-au transformat \u00een juc\u0103tori pruden\u0163i, abandon\u00e2nd pariul pe pre\u0163 pentru contracte stabile.<\/p>\n
\nPentru unii \u00eens\u0103, a fost prea t\u00e2rziu, valul de insolven\u0163e \u00een r\u00e2ndul marilor furnizori de energie, printre care se num\u0103r\u0103 businessuri de sute de milioane de lei, precum Arelco Power sau Transenergo COM, fiind un alt atribut al anului trecut. Criza din pia\u0163a energiei din 2017 nu a fost elucidat\u0103 \u015fi la fel risc\u0103 s\u0103 stea lucrurile \u015fi acum, dar c\u00e2teva fenomene interna\u0163ionale pot s\u0103 aduc\u0103 pu\u0163in\u0103 lumin\u0103.<\/p>\n
\nUnul dintre acestea este cre\u015fterea f\u0103r\u0103 precedent a pre\u0163ului certificatelor de emisii de dioxid de carbon, instrumente care penalizeaz\u0103 produc\u0163ia de energie din surse poluante, a\u015fa cum sunt c\u0103rbunii, pentru a determina tranzi\u0163ia spre forme de energie mai curate. Certificatele de emisii de CO2 sunt un fel de supratax\u0103 pe care produc\u0103torii de energie pe baz\u0103 de c\u0103rbuni trebuie s\u0103 o pl\u0103teasc\u0103 \u00een contul tonelor de dioxid de carbon eliminate \u00een atmosfer\u0103 \u00een urma produc\u0163iei de energie. Mai departe, aceste costuri se reg\u0103sesc \u00een pre\u0163ul energiei.<\/p>\n
\nProblema este c\u0103 pre\u0163ul certificatelor de emisii a crescut spectaculos \u00een ultimul an, ating\u00e2nd maximul deceniului. De exemplu, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 un certificat costa 26 de euro, \u00een timp ce \u00een aceea\u015fi zi din 2017 acela\u015fi certificat costa 7 euro. Aceast\u0103 cre\u015ftere accelerat\u0103 a pre\u0163ului vine \u00een contextul \u00een care num\u0103rul de certificate de emisii la nivel european va fi redus \u00een perioada 2019-2023, totul pentru a determina decarbonizarea economiilor \u015fi trecerea c\u0103tre surse de producere a energiei mai pu\u0163in poluante, cum sunt gazul sau energiile regenerabile.
\n\u00cen acest context, speciali\u015ftii din pia\u0163\u0103 nu exclud ca \u00een intervalul men\u0163ionat pre\u0163ul certificatelor de emisii s\u0103 ajung\u0103 la 40 de euro pe MWh.<\/p>\n
\nPentru \u0163\u0103ri precum Rom\u00e2nia sau Polonia, care sunt dependente de produc\u0163ia de energie pe c\u0103rbuni, aceast\u0103 decarbonizare accelerat\u0103 este o problem\u0103 major\u0103. Impactul se vede deja \u00een rezultatele celui mai mare produc\u0103tor de energie din Rom\u00e2nia pe baz\u0103 de c\u0103rbuni, Complexul Energetic Oltenia. Entitatea, care cuprinde cele mai mari termocentrale din Rom\u00e2nia \u015fi minele de lignit din acea zon\u0103, a terminat primele \u015fase luni ale anului cu o cifr\u0103 de afaceri de 1,4 mld. lei, cu 3% mai mic\u0103 fa\u0163\u0103 de cea din perioada similar\u0103 a anului trecut. Dac\u0103 cifra de afaceri a fost relativ stabil\u0103, profitul net al companiei a ajuns la 35 de milioane de lei, \u00een sc\u0103dere dramatic\u0103 fa\u0163\u0103 de rezultatul de 307 de milioane de lei din S1 2017.<\/p>\n
\n\u201eAm \u00eenaintat un memorandum prin care guvernul s\u0103 mandateze Ministerul Energiei (proprietarul CE Oltenia) s\u0103 ini\u0163ieze o serie de discu\u0163ii cu Comisia European\u0103, s\u0103 vedem ce putem face. Nu se pune problema de ajutor de stat, dar \u00eencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii \u015fi nu suntem singuri. Polonia, Germania sunt \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie\u201c, spune Sorinel Boza, directorul general al CE Oltenia. \u00cens\u0103 \u00een timp ce CE Oltenia se \u00eempotmole\u015fte \u00een discu\u0163ii, rivalii europeni au trecut la ac\u0163iune. \u201ePre\u0163urile mai mari la carbon se traduc \u00een costuri mai mari pentru companiile europene de utilit\u0103\u0163i, asta desigur dac\u0103 nu \u015fi-au \u00eencheiat contracte de hedging pentru aceste instrumente\u201d, spune un consultant francez din domeniul energiei, citat de jurnali\u015ftii de la Reuters.<\/p>\n
\nUn astfel de exemplu sunt nem\u0163ii de la RWE. \u201ePozi\u0163ia noastr\u0103 financiar\u0103 pe zona de certificate de emisii de carbon este deja securizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2022 \u015fi am \u00eenceput deja s\u0103 facem demersurile pentru perioada de dup\u0103 2022\u201d, a precizat CFO-ul RWE, Markus Krebber, citat tot de Reuters.<\/p>\n
\nSimplul fapt c\u0103 un colos de talia RWE a pariat pe cre\u015fterea certificatelor de emisii de carbon arat\u0103 c\u0103, cel mai probabil, a\u015fa vor sta lucrurile, ceea ce mai departe nu poate \u00eensemna dec\u00e2t energie mai scump\u0103.<\/p>\n
\n\u201e\u00centreaga Europ\u0103 de Vest se confrunt\u0103 cu cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie, a\u015fa c\u0103 putem vorbi de o anumit\u0103 contaminare\u201c, crede Ion Lungu, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Furnizorilor de Energie Electric\u0103 din Rom\u00e2nia (AFEER). Astfel, volatilitatea prezent\u0103 pe plan local se vede perfect \u015fi \u00een func\u0163ionarea pie\u0163elor mature de energie spot la nivel european. Spre exemplu, pe platforma EEX, una dintre cele mai importante, pre\u0163ul energiei a trecut de la 72 euro\/MWh de la 49 de euro pentru ca apoi s\u0103 revin\u0103 la 65 euro\/MWh \u00een decurs de numai c\u00e2teva zile. \u201e\u00cen plus, c\u0103rbunele este foarte scump \u00een ultima perioad\u0103. La final, avem o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 pe pre\u0163 care vine din zona de combustibil pentru c\u0103 \u015fi gazul a intrat puternic \u00een pia\u0163\u0103 \u00een contextul pre\u0163urilor mari\u201c, a mai spus Lungu.<\/p>\n
\nPractic, deodat\u0103 scumpirea c\u0103rbunelui a creat loc \u015fi pentru centralele pe gaz, problema fiind c\u0103 \u015fi \u00een cazul acestora combustibilul este tot mai scump. Dar \u00een timp ce c\u0103rbunii abia \u00ee\u015fi acoper\u0103 costurile cu aceast\u0103 cre\u015ftere a pre\u0163ului, iar centralele pe gaze marcheaz\u0103 marje modeste, toate datele din pia\u0163\u0103 arat\u0103 c\u0103 marile acumul\u0103ri de c\u00e2\u015ftiguri vor fi \u00een conturile produc\u0103torilor de energie hidro \u015fi nuclear\u0103, care nu sunt lega\u0163i pe partea de combustibil de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een pia\u0163\u0103, dar care beneficiaz\u0103 din plin de scumpirea energiei. \u201eCre\u015fterea pre\u0163urilor la emisiile de carbon a obligat unele dintre cele mai mari companii de utilit\u0103\u0163i din Europa s\u0103-\u015fi securizeze achizi\u0163iile \u00een avans pentru aceste instrumente, \u00een timp ce produc\u0103torii de energie hidro \u015fi nuclear\u0103 beneficiaz\u0103 de cre\u015fterea pre\u0163ului la energie\u201d, scriu jurnali\u015ftii de la Reuters.<\/p>\n
\nAstfel, pe plan local, Hidroelectrica \u015fi Nuclearelectrica ar putea termina anul cu rezultate record, din nou. Furnizorii iste\u0163i \u015fi-au \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163ia din 2017, a\u015fa c\u0103 mul\u0163i dintre cei de talie mare au achizi\u0163iile de energie securizate.<\/p>\n
\nLa final \u00eens\u0103, cum 90% din profiturile companiilor de stat se \u00eempart sub form\u0103 de dividende, cel pu\u0163in \u00een cazul Rom\u00e2niei \u00eenving\u0103torul cert din aceast\u0103 nou\u0103 criz\u0103 a electricit\u0103\u0163ii este chiar statul, cel mai mare juc\u0103tor din produc\u0163ia local\u0103 a energiei.<\/p>\n
\n\u015eampania \u00een acest caz este \u00eens\u0103 pl\u0103tit\u0103 de o economie \u00eentreag\u0103 prin cre\u015fterea facturilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen mai pu\u0163in de doi ani, pia\u0163a energiei a trecut printr-o schimbare uluitoare, dintr-un domeniu relativ cuminte din punctul de vedere al tranzac\u0163ion\u0103rii transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un segment care poate genera atacuri de panic\u0103. Dup\u0103 criza din iarna lui 2017, pia\u0163a s-a reconfigurat \u00een urma unor insolven\u0163e zgomotoase din tab\u0103ra traderilor, furnizorii au terminat cu rezultatele afectate, iar produc\u0103torii au bifat profituri record. Anul acesta \u00eens\u0103, cine va deschide \u015fampania dup\u0103 cea mai nou\u0103 criz\u0103 a \u201eluminii\u201d?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[238,363,7435,246,182,83,10167,150,7978,441,9008,12806,11057,60,32986,482,340,7147,35425,80,518,98,5087,8327,391,13637,18996,8810,32958,20680],"class_list":["post-164606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-acces","tag-atacuri","tag-contracte","tag-crestere","tag-criza","tag-deschidere","tag-emisii","tag-energie","tag-furnizori","tag-iarna","tag-insolventa","tag-interzicere","tag-panica","tag-piata","tag-piata-energiei","tag-pret","tag-preturi","tag-producatori","tag-profituri-record","tag-refuz","tag-rezultate","tag-romania","tag-sampanie","tag-scadere","tag-schimbare","tag-stroe","tag-tabara","tag-tranzactionare","tag-trecere","tag-vedere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=164606"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164606\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=164606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=164606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=164606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}