\n Hru\u015fciov a sprijinit epur\u0103rile s\u00e2ngeroase declan\u015fate de Stalin \u00een 1934 \u015fi a semnat aprob\u0103rile pentru arestarea multor bol\u015fevici, despre care \u015ftia c\u0103 erau nevinova\u0163i. La izbucnirea Marelui R\u0103zboi pentru Ap\u0103rarea Patriei, pentru a-i controla \u00eendeaproape pe generalii Armatei Ro\u015fii, Hru\u015fciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reu\u015find s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 fizic \u015fi politic pierderii Harkov-ului \u00een fa\u0163a Wehrmacht-ului (Dumitrescu, 2009, Personaje \u015fi personalit\u0103\u0163i ale istoriei, Didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, p. 401). Ulterior, Hru\u015fciov a fost activ pe frontul b\u0103t\u0103liei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor \u015fi interogarea prizonierilor nazi\u015fti.<\/p>\n
\nDup\u0103 \u015fase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hru\u015fciov a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103 prim secretar al partidului, iar \u00een februarie 1955 l-a \u00eenlocuit pe rivalul Malenkov din func\u0163ia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca \u00een 1958 s\u0103 cumuleze \u015fi aceast\u0103 func\u0163ie. A recurs la represiune armat\u0103 pe 4 noiembrie 1956, \u00een Ungaria, pentru zdobirea revolu\u0163iei anticomuniste de la Budapesta ce urm\u0103rea chiar desprinderea \u0163\u0103rii din Pactul de la Var\u015fovia. Hru\u015fciov a retras trupele sovietice sta\u0163ionate \u00een Rom\u00e2nia \u00een mai-iunie 1958 pentru c\u0103 oricum nu mai avea vreo justificare juridic\u0103 pentru men\u0163inerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat \u00eenc\u0103 din 1955) \u015fi \u00een plus \u00eel costau prea mult. \u00cenceputul unei relative destinderi fa\u0163\u0103 de SUA ce a urmat dup\u0103 crima de lezmajestate a condamn\u0103rii lui Stalin \u00een 1956, (Parish, 2002, Enciclopedia R\u0103zboiului Rece, Univers Enciclopedic, p. 140), dar \u015fi datorit\u0103 ne\u00eencuraj\u0103rii programului nuclear chinez de c\u0103tre Kremlin au reprezentat motivele care au determinat r\u0103cirea rela\u0163iilor \u015fi apoi la ostilitatea lui Mao fa\u0163\u0103 de conducerea URSS.<\/p>\n
\nCu toate c\u0103 a decis reducerea for\u0163elor armate sovietice Hru\u015fciov a adoptat pozi\u0163ii interna\u0163ionale dure, reu\u015find s\u0103-l domine pe noul pre\u015fedinte Kennedy (m\u0103cinat de boal\u0103) la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. Hru\u015fciov a crezut c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla acela\u015fi lucru atunci c\u00e2nd a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 \u015fi mai ales \u00een criza rachetelor sovietice amplasate \u00een Cuba (octombrie-noiembrie 1962). \u00cen octombrie 1964, energicul \u015fi combativul Nikita Hru\u015fciov s-a l\u0103sat debarcat de la putere f\u0103r\u0103 a opune rezisten\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a conspira\u0163iei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. P\u00e2n\u0103 la decesul s\u0103u survenit \u00een urma unui atac de cord \u00een 1971, Hru\u015fciov, vinovat de desacralizarea \u015fi demonizarea lui Stalin, dar \u015fi de a fi \u201edezghe\u0163at\u201d URSS-ul stalinist, \u015fi-a continuat via\u0163a \u00eentr-o obscuritate relativ confortabil\u0103, regimul brejnevist \u015fterg\u00e2ndu-i din Enciclopedia Sovietic\u0103 chiar \u015fi contribu\u0163iile din Marele R\u0103zboi pentru Ap\u0103rarea Patriei.<\/p>\n