\n“To\u0163i indicatorii arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii tr\u0103iesc mai pu\u0163in \u015fi \u00een condi\u0163ii mai proaste dec\u00e2t ceilal\u0163i europeni\u201d, spune Serge Nicollerat, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a Produc\u0103torilor Interna\u0163ionali de Medicamente (ARPIM) \u015fi manager general la Servier Rom\u00e2nia (subsidiara local\u0103 a celui mai important grup farmaceutic francez independent).<\/p>\n
\n\u201ePopula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte rapid \u015fi trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 alegerea unei terapii corecte sau accesul la doctor nu reprezint\u0103 un lux. S\u0103n\u0103tatea este un drept esen\u0163ial al oamenilor \u015fi o condi\u0163ie de baz\u0103 pentru a reduce decalajul dintre Rom\u00e2nia \u015fi celelalte state din Uniunea European\u0103.\u201d <\/p>\n
\nDin acest punct de vedere, explic\u0103 Nicollerat, este esen\u0163ial pentru buna s\u0103n\u0103tate a rom\u00e2nilor s\u0103 avem toate uneltele necesare: spitale, echipamente, doctori, asisten\u0163i, farmaci\u015fti \u015fi medicamente. \u201eAcestea merg doar \u00eempreun\u0103, a\u015fa cum o ma\u015fin\u0103 de top cu un \u015fofer grozav nu se poate deplasa f\u0103r\u0103 combustibil.\u201d<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se plaseaz\u0103 sub media european\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte at\u00e2t cheltuielile cu s\u0103n\u0103tatea, c\u00e2t \u015fi cheltuielile cu medicamentele. \u00cen cazul finan\u0163\u0103rii publice, Rom\u00e2nia aloc\u0103 domeniului s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii aproximativ 4,5% din PIB, iar cheltuielilor cu medicamentele 1% din PIB, arat\u0103 studiul \u201eImpactul industriei produc\u0103toare de medicamente\u201c, realizat de PwC pentru ARPIM.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se situa \u00een 2014 peste media european\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte penetrarea medicamentelor generice \u015fi f\u0103r\u0103 prescrip\u0163ie OTC (over-the-counter), cu 76% din volumul total al medicamentelor consumate, fa\u0163\u0103 de o medie de 64% \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Medicamentele inovatoare erau estimate \u00een anul 2014 la aproximativ 24% ca volum \u015fi 60% ca valoare din totalul consumului de medicamente din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nDup\u0103 datele existente, pia\u0163a farmaceuticelor din Rom\u00e2nia se ridic\u0103 la valoarea de 3,2 miliarde de euro, din care pia\u0163a de medicamente compensate reprezint\u0103 2,5 miliarde de euro. Diferen\u0163a vine de la medicamentele OTC, cele pentru care nu este necesar\u0103 o re\u0163et\u0103 \u015fi unde pre\u0163ul e reglat de pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nPotrivit unui studiu realizat de IQVIA (companie de cercetare de pia\u0163\u0103 pentru industria farmaceutic\u0103) pentru ARPIM, accesul la inova\u0163ie este de sub 20% \u00een Rom\u00e2nia \u2013 cu alte cuvinte, doar 1 din 5 medicamente inovative e disponibil \u00een Rom\u00e2nia. Mai mult, perioada de rambursare pentru aceste medicamente este mai lung\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een compara\u0163ie cu alte state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n
\nMedicamentele inovative au contribuit cu 73% la cre\u015fterea speran\u0163ei de via\u0163\u0103 \u00een perioada 2000-2009, spune Christian Rodseth, vicepre\u015fedintele ARPIM, managing director la Janssen \u015fi administrator al Johnson & Johnson Rom\u00e2nia, amintind de un studiu realizat de cercet\u0103rorii francezi, potrivit c\u0103ruia medicamentele nou introduse \u00een perioada 1995-2004 au redus timpul mediu de spitalizare cu aproximativ 11%.<\/p>\n
\n\u201eS\u0103n\u0103tatea e un drept constitu\u0163ional pentru pacien\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi ace\u015ftia ar trebui s\u0103 beneficieze de servicii la standardele Uniunii Europene, indiferent c\u0103 vorbim de medicamente, servicii medicale sau echipamente. Acest lucru poate fi realizat doar printr-o actualizare periodic\u0103 a listei de medicamente compensate, \u00een linie cu aprob\u0103rile emise de Agen\u0163ia European\u0103 a Medicamentelor, \u015fi o finan\u0163are eficient\u0103 \u015fi adecvat\u0103 a bugetului pentru s\u0103n\u0103tate astfel \u00eenc\u00e2t toate tratamentele necesare s\u0103 fie acoperite.\u201d<\/p>\n
\nDe\u015fi s-au f\u0103cut progrese, gradul de compensare a medicamentelor \u00een Rom\u00e2nia este printre cele mai reduse din regiune; prin urmare, explic\u0103 Rodseth, costurile care revin pacien\u0163illor sunt foarte mari. Potrivit studiului IQVIA, dintr-o selec\u0163ie de 62 de medicamente inovative, doar 24 sunt sunt compensate \u00een Rom\u00e2nia, mult sub standardele din Europa de Vest. Dureaz\u0103 aproximativ 43 de luni pentru a ob\u0163ine compensare permanent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu 50% mai mult dec\u00e2t \u00een Bulgaria sau Cehia. Mai mult, din 156 de noi medicamente aprobate de Agen\u0163ia European\u0103 a Medicamentelor \u00een perioada 2013-2016, rata de compensare \u00een Rom\u00e2nia era de 13%, adic\u0103 20 de medicamente noi.<\/p>\n
\nPia\u0163a medicamentelor din Rom\u00e2nia<\/span><\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \nPia\u0163a medicamentelor din Rom\u00e2nia a crescut considerabil \u00een ultimii 10 ani \u015fi reprezint\u0103 a doua cheltuial\u0103 ca importan\u0163\u0103 \u00een bugetul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, sus\u0163ine Adrian Pan\u0103, fondator al Center for Health Outcomes and Evaluation. \u201ePe de alt\u0103 parte, politica medicamentului a ajuns una dintre cele mai complexe politici publice de s\u0103n\u0103tate, iar implementarea acesteia necesit\u0103 echipe multidisciplinare (supra) specializate \u00een domenii variate, nu doar in domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, dublate de un suport informa\u0163ional digital adecvat.\u201d P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een Rom\u00e2nia niciuna din aceste condi\u0163ii nu a fost realizat\u0103 la standarde optime, iar rezultatele se pot observa at\u00e2t \u00een temele care domin\u0103 agenda public\u0103 a Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau a Casei Na\u0163ionale de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate, c\u00e2t \u015fi \u00een temele abordate frecvent \u00een pres\u0103, explic\u0103 Pan\u0103.<\/p>\n \nDac\u0103 se p\u0103streaz\u0103 actualul \u201estatu-quo\u201d, cel mai probabil va exista o cre\u015ftere incremental\u0103 a acestei sume pentru a acoperi terapiile inovative care vor fi eligibile pentru rambursare \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103, spune el. Afirma\u0163ia sa se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 anumite molecule inovative vor fi \u00eenlocuite de medicamente generice sau biosimilare, dar \u015fi pe faptul ca taxa clawback \u015fi contractele de rambursare condi\u0163ionat\u0103 (cost-volum raportat la cost volum-rezultat) vor atenua cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a acestei sume. \u201ePe de alt\u0103 parte, introducerea unei analize de impact bugetar explicit ar transparentiza, obiectiva \u015fi crea predictabilitate pentru utilizarea bugetului alocat medicamentelor.\u201d<\/p>\n \n\u201eUn buget adecvat pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate ar trebui s\u0103 acopere rezolvarea echitabil\u0103, eficient\u0103 \u015fi sigur\u0103 a problemelor majore de s\u0103n\u0103tate ale popula\u0163iei\u201d, crede fondatorul Center for Health Outcomes and Evaluation. \u201e\u00cen acest sens, este necesar\u0103 cunoa\u015fterea aprofundat\u0103 a caracteristicilor demografice \u015fi socio-economice ale popula\u0163iei respective, povara bolilor, priorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale referitoare la s\u0103n\u0103tate \u015fi modul \u00een care ele au fost eviden\u0163iate, tehnologiile medicale disponibile \u015fi care \u00eendeplinesc criteriile de rambursare bazate pe dovezi \u015ftiin\u0163ifice solide, c\u00e2t \u015fi preferin\u0163ele pacien\u0163ilor.\u201d<\/p>\n \n\u00cen prezent, chiar dac\u0103 bugetul pentru s\u0103n\u0103tate a crescut constant \u00een ultimii ani, acesta are o component\u0103 istoric\u0103 important\u0103 \u015fi nu ia \u00een considerare dec\u00e2t par\u0163ial elementele enumerate mai sus, spune Pan\u0103. \u00cen plus, modalitatea de alocare a bugetului pentru s\u0103n\u0103tate pe diferite domenii de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 arat\u0103 o concentrare pe sectorul spitalicesc \u015fi cel al medicamentelor, \u00een detrimentul asisten\u0163ei medicale primare \u015fi ambulatorii, c\u00e2t \u015fi a serviciilor de preven\u0163ie primar\u0103, abordare care este ineficient\u0103 \u015fi nesustenabil\u0103 pe termen lung. \n\u201eConsecin\u0163ele pe termen scurt sunt \u00een principal legate de oferta fragmentat\u0103 de servicii de s\u0103n\u0103tate, timpii de a\u015fteptare inadecva\u0163i pentru tehnologii salvatoare de via\u0163\u0103, lipsa unor tehnologii esen\u0163iale pentru probleme majore de s\u0103n\u0103tate public\u0103, iar cele pe termen mediu \u015fi lung sunt direct legate de rezultate suboptime sau nesatisf\u0103c\u0103toare \u00een starea de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei.\u201d<\/p>\n \nChiar dac\u0103 a avut o evolu\u0163ie oscilant\u0103 la \u00eenceputul perioadei analizate (\u00een principal din cauza crizei financiare), bugetul s\u0103n\u0103ta\u0163ii a avut ulterior o tendin\u0163\u0103 cresc\u0103toare \u00een termeni absolu\u0163i. \u201eCu toate acestea, dac\u0103 ne raport\u0103m la procentajul din Produsul Intern Brut alocat s\u0103n\u0103ta\u0163ii, acesta a oscilat minor \u00een ultimii 10 ani, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la jum\u0103tate din media procentajului din Produsul Intern Brut alocat s\u0103n\u0103ta\u0163ii de \u0163\u0103rile din Uniunea European\u0103.\u201d<\/p>\n \nAdrian Pan\u0103 nu crede c\u0103 identificarea unor \u201epersoane \u015fi institu\u0163ii vinovate per se\u201d va rezolva problema subfinan\u0163\u0103rii \u015fi a aloc\u0103rii ineficiente a sumelor existente pentru s\u0103n\u0103tate \u00een prezent. \u201eEste mai degrab\u0103 vorba pe de o parte de lipsa unui abecedar sau a unui limbaj comun \u00eentre institu\u0163iile statului care au responsabilit\u0103\u0163i \u00een planificarea \u015fi finan\u0163area sistemului de s\u0103n\u0103tate \u015fi pe de alt\u0103 parte de acceptarea de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni \u015fi furnizorii de servicii de s\u0103n\u0103tate a unui statu-quo referitor la calitatea suboptim\u0103 a serviciilor de s\u0103n\u0103tate oferite.\u201d<\/p>\n \nNiciun sistem de rambursare a medicamentelor nu este perfect \u015fi \u00een fiecare evaluare exist\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103tori \u015fi perdan\u0163i, explic\u0103 Adrian Pan\u0103. \u201eCred c\u0103 cel mai important aspect aici este ca procesul de evaluare a tehnologiilor (inclusiv medicamente) s\u0103 fie unul transparent, obiectiv, predictiv \u015fi continuu. Statele dezvoltate \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modele c\u00e2t mai comprehensive de evaluare a beneficiului terapeutic care s\u0103 abordare nevoile, preferin\u0163ele \u015fi priorit\u0103\u0163ile c\u00e2t mai multor actori implica\u0163i \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate. \u00cen \u0163\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est procesul de evaluare a tehnologiilor medicale \u00een vederea ramburs\u0103rii este implementat \u00een propor\u0163ii variabile, \u00een general mai pu\u0163in sistematizat dec\u00e2t \u00een statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene.\u201d<\/p>\n \nAtunci c\u00e2nd discut\u0103m de subfinan\u0163area sistemului de s\u0103n\u0103tate, sunt dou\u0103 aspecte care trebuie luate \u00een considerare: unul cantitativ, legat de valoarea nominal\u0103 a fondurilor de s\u0103n\u0103tate, \u015fi al doilea legat de modul \u00een care sunt cheltuite aceste fonduri, spune C\u0103lin G\u0103l\u0103\u015feanu, pre\u015fedintele ARPIM \u015fi country manager al produc\u0103torului de medicamente Bristol-Myers Squibb. \u201eSunt zone \u00een care statul a investit \u00een ultimii ani relativ spectaculos \u015fi alte zone \u00een care, chiar dac\u0103 a investit, modul \u00een care sunt cheltui\u0163i banii face ca restul juc\u0103torilor din sistem \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pacientul \u2013 s\u0103 simt\u0103 c\u0103 nu sunt suficien\u0163i bani \u00een sistem.\u201d<\/p>\n \nEl aminte\u015fte c\u0103 \u00een 2015 a fost creat\u0103 o nou\u0103 categorie de produse compensate, finan\u0163at\u0103 din alte fonduri ale autorit\u0103\u0163ilor \u015fi care anul trecut a totalizat 3,9 miliarde de lei, exist\u00e2nd practic dou\u0103 sisteme de compensare, unul de 6 miliarde de lei \u015fi unul care a atins aproape 4 miliarde.<\/p>\n \n\u201eMedia pe UE 28 se face raportat la PIB-ul fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, pentru c\u0103 \u00een cifre absolute PIB-ul Rom\u00e2niei e mult sub PIB-ul Germaniei. Media pe UE e \u00een jur de 8%, iar \u00een cazul nostru, dac\u0103 nu punem la socoteal\u0103 cele 3,9 miliarde de lei \u2013 care sunt de fapt credite de angajament \u2013, cheltuiala e \u00een jur de 1% din PIB\u201d, spune G\u0103l\u0103\u015feanu. Cheltuielile totale cu s\u0103n\u0103tatea se ridic\u0103 la aproximativ 4,5% din PIB. Diferen\u0163a e \u00eentr-adev\u0103r foarte mare, explic\u0103 G\u0103l\u0103\u015feanu, dar trebuie avut \u00een vedere c\u0103 \u00een statistici intr\u0103 at\u00e2t state ca Fran\u0163a, care cheltuie \u00een jur de 10%, c\u00e2t \u015fi unele ca Rom\u00e2nia sau Bulgaria, care scad mult media.<\/p>\n \nMedicamentele reprezint\u0103 \u00een jur de 20-22% din bugetul total pentru s\u0103n\u0103tate, iar restul de 78% se cheltuie pe salarii, re\u0163eaua primar\u0103 \u015fi alte lucruri. \n\u201eAceasta poate influen\u0163a negativ aplicarea tratamentului potrivit la pacientul potrivit prin mai multe feluri: \u00een cazul medicamentelor foarte ieftine, povara fiscal\u0103 le poate scoate de pe pia\u0163\u0103, iar \u00een cazul celor inovative poate sc\u0103dea interesul produc\u0103torilor de a lansa noi solu\u0163ii. Rom\u00e2nia s-a raliat \u00een 2015, la ultima revizie, celui mai mic pre\u0163 din Uniunea European\u0103. Acest lucru a fost acceptat de to\u0163i juc\u0103torii din sistem, numai c\u0103 vorbim apoi de taxe care fac ca mediul de business s\u0103 nu fie unul predictibil \u015fi nici foarte transparent.\u201d \nTaxa clawback \u00een ecua\u0163ia sistemului de s\u0103n\u0103tate<\/span><\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \nR\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201eCare este impactul taxei clawback asupra pie\u0163ei medicamentelor?\u201d este dependent de perspectiva abordat\u0103, spune Adrian Pan\u0103, fondator al Center for Health Outcomes and Evaluation.<\/p>\n \n\u201eDin perspectiva sistemului public de s\u0103n\u0103tate, taxa clawback este un mecanism esen\u0163ial pentru suplimentarea bugetului la medicamente compensate, iar din perspectiva industriei farmaceutice consider c\u0103 este un instrument primar de partajare a incertitudinii referitoare la valoarea (beneficiul) real\u0103 a unui medicament care este compensat \u015fi modul \u00een care acesta este utilizat \u00een pia\u0163a de servicii de s\u0103n\u0103tate. Impactul nefavorabil al taxei clawback asupra pie\u0163ei medicamentelor este dependent de modul \u00een care este aplicat\u0103 aceast\u0103 tax\u0103.\u201d<\/p>\n \nEl remarc\u0103 faptul c\u0103 at\u00e2t utilitatea taxei clawback c\u00e2t \u015fi algoritmul care st\u0103 la baza calcul\u0103rii acesteia au suscitat discu\u0163ii permanente din partea tuturor actorilor implica\u0163i \u00een sistemul de s\u0103n\u0103tate, f\u0103r\u0103 ca p\u00e2n\u0103 \u00een prezent s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie \u201erezonabil\u0103\u201d pentru toate p\u0103r\u0163ile. \u201e\u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 sc\u0103derea gradului de politizare \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea algoritmului tehnic care guverneaz\u0103 taxa clawback ar putea aduce beneficii at\u00e2t pie\u0163ei de medicamente, c\u00e2t \u015fi sistemului de s\u0103n\u0103tate \u00een general.\u201d<\/p>\n \n\u201e\u00cen toate statisticile europene, Rom\u00e2nia este pe ultimul loc \u00een ceea ce prive\u015fte finan\u0163area s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Asta duce la o calitate proast\u0103 a serviciilor medicale, perioade lungi de a\u015fteptare \u00een cazul program\u0103rilor pentru anumite servicii medicale, terminarea plafonului pentru analize medicale p\u00e2n\u0103 \u00een data de 10 ale lunii, limitarea accesului la terapii inovatoare \u015fi retragerea medicamentelor ieftine de pe pia\u0163\u0103\u201d, spune Rozalina L\u0103p\u0103datu, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Pacien\u0163ilor cu Afec\u0163iuni Autoimune (APAA).<\/p>\n \nLipsa de medicamente, lipsa de speciali\u015fti, lipsa de servicii medicale, lipsa de servicii suport \u015fi servicii sociale \u2013 acestea sunt cele mai mari dificult\u0103\u0163i cu care se confrunt\u0103 pacien\u0163ii din Rom\u00e2nia. \u201eToate guvernele din ultimii opt ani au declarat doar populist c\u0103 s\u0103n\u0103tatea este o prioritate, dar realitatea ne-a ar\u0103tat c\u0103 lucrurile stau altfel, iar s\u0103n\u0103tatea duce \u00een continuare o mare lips\u0103 de resurse. Nu a\u015f putea s\u0103 identific o persoan\u0103 anume, mai degrab\u0103 este o stare de fapt care se perpetueaz\u0103 de la un guvern la altul.\u201d<\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia bugetul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a r\u0103mas neschimbat \u00eenc\u0103 din anul 2011; \u00een cazul bugetului alocat decont\u0103rii de medicamente, toate dep\u0103\u015firile au fost acoperite din taxa clawback. \u201eCum aceast\u0103 tax\u0103 a dep\u0103\u015fit 25%, este clar c\u0103 doar pentru medicamente bugetul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ar trebui s\u0103 fie mai mare cu 25%. \u015etiu c\u0103 pare mult s\u0103 majorezi bugetul cu 25% dintr-o dat\u0103, dar dac\u0103 s-ar fi aplicat o majorare de 3% \u00een fiecare an, acum am fi avut un buget mult mai aproape de realitate\u201d, explic\u0103 pre\u015fedintele APAA. \u00cen ceea ce prive\u015fte bugetul general, acesta a fost m\u0103rit strict c\u00e2t s\u0103 acopere major\u0103rile salariale, f\u0103r\u0103 aloc\u0103ri suplimentare pentru serviciile medicale, laborator \u015fi medicamente, spune L\u0103p\u0103datu.<\/p>\n \n\u201eMulte medicamente ieftine au fost retrase din Rom\u00e2nia pentru c\u0103 nu sunt profitabile \u00een condi\u0163iile \u00een care li se impune produc\u0103torilor cel mai mic pre\u0163 din Europa \u015fi plata unei taxe clawback care poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 25% din valoarea medicamentului la pre\u0163ul de raft.\u201d Astfel, multe scheme terapeutice sunt incomplete, pacien\u0163ii fiind nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi aduc\u0103 din alte \u0163\u0103ri europene medicamentele la costuri mult mai mari dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 beneficieze de compensare din partea CNAS. Prin urmare, explic\u0103 Rozalina L\u0103p\u0103datu, o m\u0103sur\u0103 care trebuia s\u0103 ajute pacien\u0163ii \u015fi CNAS a devenit de fapt o m\u0103sur\u0103 care s-a \u00eentors \u00eempotriva pacien\u0163ilor. Mai mult, sunt servicii medicale pentru care programarea dureaz\u0103 \u015fi trei luni, cum ar fi radioterapia, RMN, CT.<\/p>\n \n\u201eAvem practic o lips\u0103 de strategie \u015fi viziune \u00een s\u0103n\u0103tate, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen lung. Pentru implementarea unei strategii pe termen lung avem nevoie de stabilitate \u015fi continuitate la conducerea Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Avem nevoie de un ministru care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een func\u0163ie cel pu\u0163in patru ani, indiferent de partidul care este la conducere. S\u0103n\u0103tatea rom\u00e2nilor trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eent\u00e2ietate \u00een fa\u0163a oric\u0103ror interese politice. \u00cen Olanda, de exemplu, ultimul ministru a stat \u00een func\u0163ie \u015fapte ani\u201d, subliniaz\u0103 L\u0103p\u0103datu.<\/p>\n \nEa este de p\u0103rere c\u0103 registrele de pacien\u0163i ar ajuta la realizarea unei analize corecte a num\u0103rului de bolnavi, a bolilor de care sufer\u0103 \u015fi a nevoilor lor. \u201eS\u0103n\u0103tatea duce lips\u0103 de o auditare serioas\u0103 privind alocarea banilor, nevoia de servicii medicale \u015fi eficientizarea proceselor.\u201d<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte modific\u0103rile aduse legisla\u0163iei actuale, Rozalina L\u0103p\u0103datu se refer\u0103 \u00een primul r\u00e2nd la schimbarea statutului Agen\u0163iei Na\u0163ionale a Medicamentului \u015fi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), astfel \u00eenc\u00e2t institu\u0163ia s\u0103 poat\u0103 angaja speciali\u015ftii de care are nevoie \u015fi s\u0103 le ofere salarii motivante.<\/p>\n \nEa spune c\u0103 o solu\u0163ie la retragerea medicamentelor ieftine ar fi producerea acestora \u00een Rom\u00e2nia. \u201eVorbim despre medicamente generice. Institutul Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutic\u0103 (ICCF Bucure\u015fti) poate s\u0103 asigure aprovizionarea cu materie prim\u0103, dar produc\u0103torii locali trebuie s\u0103 produc\u0103 aceste medicamente. Aici apare \u015fi rolul Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, dar \u015fi al guvernului Rom\u00e2niei, \u015fi anume acela de a promova o lege care s\u0103 \u00eencurajeze produc\u0163ia de medicamente cu risc de retragere din Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n \nFactorii de decizie vin din mai multe zone \u2013 Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ca for tutelar pe politica s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi Casa Na\u0163ional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate ca pl\u0103titor al serviciilor \u015fi, respectiv, al medicamentelor, subliniaz\u0103 C\u0103lin G\u0103l\u0103\u015feanu. \u201eUn alt actor important \u2013 poate cel mai important \u2013 e Ministerul Finan\u0163elor Publice, pentru c\u0103 taxa clawback este o surs\u0103 de venit la buget, previzionat\u0103 ca atare. Trebuie spus c\u0103 at\u00e2t Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii c\u00e2t \u015fi CNAS militeaz\u0103 pentru m\u0103rirea fondurilor, ei au realizat c\u0103 acest \u00eenghe\u0163 financiar nu e ceva normal, c\u00e2t \u015fi c\u0103 o cre\u015ftere a taxei clawback poate duce la dispari\u0163ia unor medicamente de pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n \nNici volatilitatea la nivel decizional nu e un lucru care s\u0103 ajute la rezolvarea situa\u0163iei, explic\u0103 G\u0103l\u0103\u015feanu. \u201ePe de alt\u0103 parte, randamentul de colectare a taxei clawback este unul dintre cele mai ridicate din \u0163ar\u0103 \u015fi atunci evident c\u0103 nicio autoritate fiscal\u0103 nu s-ar g\u00e2ndi s\u0103 o schimbe sau s\u0103 o elimine. Ca asocia\u0163ie profesional\u0103 legat\u0103 de industria farma, noi nu am cerut niciodat\u0103 ca de m\u00e2ine taxa clawback s\u0103 dispar\u0103; \u00een\u0163elegem foarte bine priorit\u0103\u0163ile statului. Statul a f\u0103cut \u015fi investi\u0163ii importante, a\u015fa cum a fost cea legat\u0103 de salarii. \u00cen condi\u0163iile \u00een care totu\u015fi statul are cre\u015ftere economic\u0103, acest lucru ar trebui s\u0103 se reflecte \u015fi printr-o partajare a efortului.\u201d El explic\u0103 c\u0103 nu doar industria ar trebui s\u0103 contribuie la sistem, ci \u015fi statul, \u00eentr-o propor\u0163ie care s\u0103 reflecte partea pozitiv\u0103 a economiei.<\/p>\n \n\u201e\u00cen ceea ce ne prive\u015fte, pentru a putea p\u0103stra medicamentele pe pia\u0163\u0103 \u015fi pentru a putea aduce noi solu\u0163ii aliniate la ultimele descoperiri \u015ftiin\u0163ifice trebuie s\u0103 combatem spirala negativ\u0103 a celor mai mici pre\u0163uri din Europa, la care se adaug\u0103 o tax\u0103 clawback necontrolat\u0103\u201d, spune Serge Nicollerat, vicepre\u015fedinte al ARPIM. \u201eRom\u00e2nia merit\u0103 s\u0103 fie pe o pozi\u0163ie mult mai \u00eenalt\u0103 \u00een pia\u0163a european\u0103 de farmaceutice, la fel cum rom\u00e2nii merit\u0103 un sistem de s\u0103n\u0103tate mult mai performant.\u201d El adaug\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u0163ile sunt con\u015ftiente de situa\u0163ie \u015fi arat\u0103 semne \u00eencurajatoare pentru g\u0103sirea unei solu\u0163ii care s\u0103 ofere sustenabilitate \u015fi predictibilitate.<\/p>\n \nDin estim\u0103rile sale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 bugetul destinat medicamentelor nu a mai fost modificat de mai bine de \u015fase ani, ar fi nevoie de 1 miliard de lei pentru a acoperi lipsurile existente. \u201eTrebuie s\u0103 privim aceast\u0103 cifr\u0103 \u015fi din perspectiva contribu\u0163iei pe care industria a avut-o la bugetul de stat, care se ridic\u0103 la aproximativ 8,4 miliarde de lei \u00een ultimii \u015fase ani.\u201d Dup\u0103 corectarea bugetului, exist\u0103 mai multe mecanisme prin care acesta s\u0103 fie corelat cu nevoile de medicamente ale pacien\u0163ilor, respectiv o cre\u015ftere anual\u0103 de 5% a consumului, remarc\u0103 Serge Nicollerat.<\/p>\n \nCristian Rodseth, managing director al Janssen, subliniaz\u0103 c\u0103 taxa clawback e \u00een prezent cu 60% mai mare dec\u00e2t valoarea \u00eenregistrat\u0103 \u00een primul semestru din 2016. \u201eValoarea de 24,1% indicat\u0103 pentru prima jum\u0103tate a anului 2018 subliniaz\u0103 lipsa de transparen\u0163\u0103 \u015fi predictibilitate a taxei, l\u0103s\u00e2nd companiile farmaceutice \u00eentr-o pozi\u0163ie dificil\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte planificarea. Taxa a ajuns la valori nesustenabile \u015fi evolu\u0163ia sa e \u00eengrijor\u0103toare.\u201d<\/p>\n \n\u00cen prezent, spune Rodseth, opinia public\u0103 se concentreaz\u0103 asupra costurilor de achizi\u0163ie a medicamentelor \u015fi nu asupra costurilor totale induse de tratarea unei boli \u2013 inclusiv diagnosticare, tratament, monitorizare, spitalizare \u015fi alte forme de \u00eengrijire. Discu\u0163iile ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere mai mul\u0163i factori, dincolo de costul care trebuie pl\u0103tit la momentul achizi\u0163iei. \nSolu\u0163ii pentru un sistem performant de s\u0103n\u0103tate<\/span><\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \n \nSunt c\u00e2teva capitole pe care cei de la ARPIM sper\u0103 s\u0103 le rezolve \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt: exist\u0103 un grup de lucru la nivel ministerial cu reprezentan\u0163ii tuturor asocia\u0163iilor de profil, a\u015fa cum este \u015fi ARPIM, vizavi de noi modalit\u0103\u0163i de calcul \u015fi implementare a taxei clawback; \u00een acest proiect este luat \u00een calcul \u015fi scenariul \u00een care Ministerul Finan\u0163elor Publice se implic\u0103 activ, sporind fondurile. Proiectul ar putea fi gata \u00een luna octombrie, spune pre\u015fedintele ARPIM, implementarea urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 loc \u00een trimestrul I din 2019.<\/p>\n \nMai exist\u0103 un proiect care ar putea produce un efect pozitiv, \u015fi anume independen\u0163a financiar\u0103 a Agen\u0163iei Na\u0163ionale a Medicamentului \u015fi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). \u201eAgen\u0163ia colecteaz\u0103 foarte multe taxe pentru statul rom\u00e2n, iar noi am militat ani de zile pentru autofinan\u0163area institu\u0163iei. Dac\u0103 toate aceste taxe le-ar r\u0103m\u00e2ne lor, \u015fi-ar permite s\u0103 angajeze personal, s\u0103 trimit\u0103 oameni la cursuri de calificare \u015fi lucrurile ar merge foarte bine.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" “To\u0163i indicatorii arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii tr\u0103iesc mai pu\u0163in \u015fi \u00een condi\u0163ii mai proaste dec\u00e2t ceilal\u0163i europeni\u201d, spune Serge Nicollerat, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a Produc\u0103torilor Interna\u0163ionali de Medicamente (ARPIM) \u015fi manager general la Servier Rom\u00e2nia (subsidiara local\u0103 a celui mai important grup farmaceutic francez independent). \u201ePopula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte rapid \u015fi trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 alegerea unei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[7284,13378,7909,8584,7931,98,528],"class_list":["post-164214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-cehia","tag-europa-centrala","tag-franta","tag-ministerul-sanatatii","tag-pib","tag-romania","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=164214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/164214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=164214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=164214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=164214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nSubfinan\u0163area sistemului de s\u0103n\u0103tate rom\u00e2nesc \u00eempreun\u0103 cu utilizarea ineficient\u0103 a banilor aloca\u0163i reprezint\u0103 o combina\u0163ie nefast\u0103 pentru viabilitatea sistemului de s\u0103n\u0103tate pe termen lung \u015fi un impediment major \u00een cre\u015fterea speran\u0163ei de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi a bun\u0103st\u0103rii cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni, crede el.<\/p>\n
\n\u201eNoi am militat \u00eentotdeauna pentru principiul \u00abtratamentul potrivit pentru pacientul potrivit\u00bb, iar asta nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu tipul de medica\u0163ie. E vorba de ideea c\u0103 unui pacient trebuie s\u0103 \u00eei fie aplicat\u0103 o terapie potrivit\u0103 pentru el la acel moment, indiferent de unde provine, c\u0103 este un medicament generic sau unul inovativ, din Rom\u00e2nia sau adus din afar\u0103. \u00cen clipa de fa\u0163\u0103, marile boli cronice sunt adresate prin programe na\u0163ionale: de oncologie, de diabet, anti-HIV. Sunt programe care merg foarte bine, dar exist\u0103 elemente care pot ac\u0163iona ca un factor perturbator\u201d, crede pre\u015fedintele ARPIM. El d\u0103 ca exemplu taxa clawback, care exprim\u0103 diferen\u0163a dintre consumul real \u015fi cele 6 miliarde de lei din fondul de compensare \u015fi care a atins \u00een prezent valoarea de 22% (24% \u00een primul semestru).<\/p>\n
\nCare este \u00eens\u0103 suma necesar\u0103 pentru a acoperi nevoile curente ale pacien\u0163ilor, dincolo de bugetul stabilit de autorit\u0103\u0163i? \u201eDac\u0103 cei 6 miliarde sunt banii da\u0163i de stat, probabil c\u0103 vorbim de \u00eenc\u0103 1,2 miliarde de lei p\u00e2n\u0103 la consumul real\u201d, spune G\u0103l\u0103\u015feanu.<\/p>\n
\n\u201eDin punctul de vedere al costurilor, bolile cronice sunt dominante pe pie\u0163ele europene\u201d, spune Christian Rodseth. \u201e75% din costurile anuale la nivel european, adic\u0103 700 de miliarde de euro, merg spre bolile cronice.\u201d Cei mai mul\u0163i pacien\u0163i sunt diagnostica\u0163i cu boli ale inimii sau cancer, urma\u0163i \u00eendeaproape de cei care sufer\u0103 de diabet.
\nExist\u0103 patru zone-cheie identificate \u00een Rom\u00e2nia care nu beneficiaz\u0103 de terapii, \u00een ciuda faptului c\u0103 acestea sunt disponibile la nivel global, iar pentru reducerea decalajului fa\u0163\u0103 de alte state ar fi nevoie de 90 de milioane de dolari.<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 \u015ftiin\u0163a mea, nu exist\u0103 niciun sistem de s\u0103n\u0103tate \u00een lume \u00een care s\u0103 se spun\u0103: \u00abAvem tot ceea ce ne dorim \u015fi avem to\u0163i banii necesari\u00bb\u201d, spune C\u0103lin G\u0103l\u0103\u015feanu, pre\u015fedintele ARPIM \u015fi country manager la Bristol-Myers Squibb, explic\u00e2nd c\u0103 sistemele de s\u0103n\u0103tate sunt mari consumatori de fonduri, de aceea \u015fi modul \u00een care se cheltuie banii este extrem de important, at\u00e2t la nivel de transparen\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi de predictibilitate. \u201eCa efort punctual, ar fi important ca statul s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 corecteze bugetul astfel \u00eenc\u00e2t at\u00e2t medicamentele ieftine c\u00e2t \u015fi cele inovative s\u0103 continue s\u0103 fie la dispozi\u0163ia pacien\u0163ilor.\u201d<\/p>\n