\n \u00cen Rom\u00e2nia ultimilor 30 de ani, num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a sc\u0103zut dramatic. Potrivit datelor INS, \u00een 2017 num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a fost de 142.613, \u00een compara\u0163ie cu 192.652 \u00een 1990. Ce impact are acest fenomen asupra aspectelor demografice, economice \u015fi sociale ale unei \u0163\u0103ri?
\n\u201eTabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, c\u0103l\u0103torim mai mult, ie\u015fim mai des \u00een ora\u015f, ne preocup\u0103m mai mult de propria imagine, investim \u015fi, da, ajungem s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim \u015fi s\u0103 facem copii mai t\u00e2rziu. Pentru c\u0103 munca nu mai este doar un instrument cu ajutorul c\u0103ruia c\u00e2\u015ftig\u0103m bani ca s\u0103 supravie\u0163uim, ci este \u015fi o component\u0103 foarte important\u0103 a dezvolt\u0103rii noastre ca indivizi. Avem nevoie de carier\u0103 ca s\u0103 ne valid\u0103m nu doar \u00een ochii celor din jur, ci \u015fi \u00een propriii no\u015ftri ochi\u201d, explic\u0103 Bogdan Badea.<\/p>\n
\nDirectorul celui mai mare site de joburi din Rom\u00e2nia sus\u0163ine c\u0103 \u201etoate aceste schimb\u0103ri s-au v\u0103zut \u015fi \u00een cifre \u2013 de la explozia consumului p\u00e2n\u0103 la sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii\u201d. Avem, observ\u0103 el, la nivel de familie, mai multe case, mai multe ma\u015fini, mai multe bunuri, \u00een general, dar mai pu\u0163ini copii, spre exemplu, dec\u00e2t acum 20 de ani. \u201e\u00centr-o m\u0103sur\u0103 destul de mare, la acest switch a contribuit \u015fi social media, care ne permite tuturor s\u0103 proiect\u0103m (\u015fi s\u0103 vedem la al\u0163ii) profilul vie\u0163ii ideale, a omului renascentist varianta 2000\u0102, care le are pe toate: jobul perfect, c\u0103l\u0103torii, experien\u0163e, casa perfect\u0103, curtea perfect\u0103, prietenii perfec\u0163i, familia perfect\u0103.<\/p>\n
\nCu c\u00e2t le vedem mai des, cu at\u00e2t c\u0103dem prad\u0103 acestei iluzii, avem senza\u0163ia c\u0103 exprim\u0103 realitatea \u015fi ne dorim cu orice pre\u0163 s\u0103 avem \u015fi noi tot ceea ce al\u0163ii par s\u0103 fi ob\u0163inut at\u00e2t de repede \u015fi de u\u015for.\u201d<\/p>\n
\nSociologul Alfred Bulai abordeaz\u0103 direct problema dureroas\u0103 a natalit\u0103\u0163ii, ca efect direct al acestui fenomen social. \u201ePentru firme, pentru capitali\u015fti, e bine. C\u0103 au for\u0163\u0103 de munc\u0103 acum. De altfel, o femeie care na\u015fte ar avea o perioad\u0103 lung\u0103 de timp \u00een care nu lucreaz\u0103 sau lucreaz\u0103 mai pu\u0163in, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd ai copii nu po\u0163i sta nici 8 ore la munc\u0103. Pe de alt\u0103 parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru c\u0103 ai natalitate mai mic\u0103.\u201d<\/p>\n
\nDac\u0103 la natalitatea redus\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi migra\u0163ia ridicat\u0103, Bulai observ\u0103 c\u0103, pe termen lung, deficitul for\u0163ei de munc\u0103 se va ad\u00e2nci. \u201ePer ansamblu, din cauza deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 nu putem profita de \u015fansele \u0163\u0103rii \u015fi r\u0103m\u00e2nem cu o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, inactiv\u0103, cu mul\u0163i pensionari \u015fi asista\u0163i social.\u201d<\/p>\n
\nFenomenul migra\u0163iei a generat \u015fi un alt trend \u00een ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia num\u0103rului c\u0103s\u0103toriilor, unde c\u0103s\u0103toriile \u00een mediul urban au sc\u0103zut cu circa 20.000, \u00een timp ce \u00een mediul rural acestea au sc\u0103zut cu peste 30.000, de la aproximativ 82.000 la 50.000. \u201eAcesta este un efect al migra\u0163iei, generat de cei care au plecat. Majoritatea care au plecat din \u0163ar\u0103 erau din mediul rural \u015fi majoritatea erau tineri la v\u00e2rsta c\u0103s\u0103toriei. Cine s\u0103 se mai c\u0103s\u0103toreasc\u0103?\u201d, spune Bulai.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103, \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103, acesta consider\u0103 c\u0103 trendul s-ar putea chiar inversa. \u201eDac\u0103 Rom\u00e2nia \u00eencepe cu adev\u0103rat s\u0103 func\u0163ioneze bine, tendin\u0163a va fi de sc\u0103dere a v\u00e2rstei c\u0103s\u0103toriei. Dac\u0103 ave\u0163i tot ce v\u0103 trebuie, nu ave\u0163i de ce s\u0103 mai str\u00e2nge\u0163i bani, s\u0103 mai am\u00e2na\u0163i.\u201d
\nDatele de la Statistic\u0103 ar putea sus\u0163ine aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een 2010 num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a fost de circa 115.000, iar din anul 2015 a revenit pe un trend ascendent puternic odat\u0103 cu perspectivele de cre\u015ftere economice ale Rom\u00e2niei, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre 125.000.<\/p>\n
\nFenomenul are impact \u015fi asupra pie\u0163ei muncii, argumenteaz\u0103 Felix Toma, country manager la GI Group, companie ce se ocup\u0103 cu recrutarea for\u0163ei de munc\u0103. \u201eFaptul c\u0103 se c\u0103s\u0103toresc mai t\u00e2rziu poate influen\u0163a un parcurs mai rapid \u00een carier\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 ce angaja\u0163ii intr\u0103 \u00een c\u00e2mpul muncii. Iar faptul c\u0103 se c\u0103s\u0103toresc mai t\u00e2rziu influen\u0163eaz\u0103 disponibilitatea lor de a se deplasa dintr-un ora\u015f \u00een altul sau dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta. Pe de alt\u0103 parte, candida\u0163ii care sunt c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 o familie sunt stabili \u015fi mai pu\u0163in dispu\u015fi s\u0103 se reloce deoarece intervine \u015fi nevoia de a reloca \u00eentreaga familie\u201d, observ\u0103 el.<\/p>\n
\nToma men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi fenomenul migra\u0163iei s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, adic\u0103 candida\u0163i care au familia \u00eentr-un alt ora\u015f sau alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103toresc doar pe parcursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii pentru job. \ueb51Au existat candida\u0163i care au refuzat s\u0103 se reloce dintr-un ora\u015f \u00een altul sau dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta ca urmare a existen\u0163ei unei familii. Au fost unii care au apelat la migra\u0163ia s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u2013 \u00eentr-o societate global\u0103 ca a noastr\u0103, s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pentru lucru devine ceva normal.\u201d<\/p>\n
\nTot dintr-o perspectiv\u0103 legat\u0103 de pia\u0163a muncii, Marian Popa, head of DB Global Technology, care s-a lansat \u00een misiunea de a repatria talentele plecate peste hotare, sus\u0163ine c\u0103 \u201eeste \u00eentruc\u00e2tva logic ca genera\u0163iile s\u0103-\u015fi schimbe comportamentul. Altfel genera\u0163ia anterioar\u0103 a tr\u0103it degeaba\u201d.<\/p>\n