{"id":163058,"date":"2018-08-06T08:30:00","date_gmt":"2018-08-06T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=163058"},"modified":"2018-08-06T08:30:00","modified_gmt":"2018-08-06T08:30:00","slug":"capitalismul-ucide-casatoriamuncim-mai-mult-cheltuim-mai-mult-calatorim-mai-mult-iesim-mai-des-in-oras-ne-preocupam-mai-mult-de-propria-imagine-si-da-ajungem-sa-ne-casatorim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=163058","title":{"rendered":"Capitalismul ucide c\u0103s\u0103toria?\u200b\u201eMuncim mai mult, cheltuim mai mult, c\u0103l\u0103torim mai mult, ie\u015fim mai des \u00een ora\u015f, ne preocup\u0103m mai mult de propria imagine, \u015fi, da, ajungem s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim mai t\u00e2rziu. sau deloc.\u201d \u201ePentru firme, pentru capitali\u015fti e bine. C\u0103 au for\u0163\u0103 de munc\u0103 acum.\u201d"},"content":{"rendered":"

\nStatisticile arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul anual al c\u0103s\u0103toriilor a sc\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia cu peste 50.000 \u00een ultimii 30 de ani. \u00cen acela\u015fi interval de timp, v\u00e2rsta medie la care se c\u0103s\u0103toresc tinerii a crescut cu peste \u015fase ani. De ce nu mai vor rom\u00e2nii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u015fi care sunt consecin\u0163ele acestui fenomen? <\/p>\n

\n“C\u0103s\u0103toria nu cred c\u0103 ne-ar aduce nimic \u00een plus. Dup\u0103 13 ani nu cred c\u0103 am nimic de c\u00e2\u015ftigat de pe urma unui act \u015fi niciunul dintre noi nu crede \u00een beneficiile religioase ale c\u0103s\u0103toriei, acesta fiind un posibil argument pentru un cuplu\u201d, spune Cristina, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 31 ani, care tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o rela\u0163ie de concubinaj de mai bine de 10 ani. <\/p>\n

\nCristina spune c\u0103 s-ar c\u0103s\u0103tori \u201edoar dac\u0103 acest lucru ar avea o \u00eensemn\u0103tate\u201d, iar ea nu reprezint\u0103 un caz particular, ci este o manifestare social\u0103 care se contureaz\u0103 din ce \u00een ce mai pregnant. \u00centre birou \u015fi chirie, \u00eentre distrac\u0163iile cotidiene \u015fi distrac\u0163iile erei tehnologice, tinerii din genera\u0163ia actual\u0103 aleg s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 mai pu\u0163in, mai t\u00e2rziu sau deloc.<\/p>\n

\nDatele de la Statistic\u0103 arat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie de c\u0103s\u0103torie a crescut din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent cu peste \u015fase ani, at\u00e2t pentru b\u0103rba\u0163i, c\u00e2t \u015fi pentru femei. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu 28 de ani b\u0103rba\u0163ii alegeau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00een medie la 25 de ani \u015fi femeile la 22 de ani, ast\u0103zi o serie de progrese sociale precum emanciparea femeii \u015fi accesul \u00een mas\u0103 la educa\u0163ie superioar\u0103 reprezint\u0103 c\u00e2\u0163iva dintre factorii principali care determin\u0103 tinerii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 mai t\u00e2rziu, la 31,5 ani \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor, respectiv 28,2 ani \u00een cazul femeilor.<\/p>\n

\n\u201eCu c\u00e2t avanseaz\u0103 economia \u015fi tehnologia mai mult, oamenii ajung s\u0103 nu mai aib\u0103 rela\u0163ii\u201d, consider\u0103 Cristina, subliniind c\u0103 unul dintre motivele pentru care exist\u0103 \u015fi se accentueaz\u0103 acest fenomen social ar putea fi orientarea oamenilor preoponderent \u00eenspre carier\u0103.
\nFenomenul nu este prezent doar \u00een Rom\u00e2nia. Publica\u0163ia american\u0103 New York Times scria \u00een luna mai c\u0103 sociologii, psihologii \u015fi al\u0163i exper\u0163i care studiaz\u0103 rela\u0163iile sus\u0163in c\u0103 aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare de ideea c\u0103s\u0103toriei a devenit din ce \u00een ce mai mult o norm\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce femeile au intrat mai mult \u00een pia\u0163a muncii \u00een ultimele decenii. Astfel, \u015fi pentru americani media de v\u00e2rst\u0103 la c\u0103s\u0103torie a crescut de la 23 la 29,5 de ani pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi de la 20,8 la 27,4 de ani \u00een cazul femeilor. At\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, c\u00e2t \u015fi femeile tind s\u0103 fie mai interesa\u0163i de avansarea \u00een carier\u0103 \u00eenainte de a se a\u015feza la casa lor, concluziona articolul respectiv.<\/p>\n

\n\u201eSunt c\u00e2teva motive invocate de sociologi \u00een ce prive\u015fte \u00eent\u00e2rzierea c\u0103s\u0103toriei, \u015fi anume nevoia de a termina studiile, de a ob\u0163ine o oarecare stabilitate financiar\u0103, o desprindere relativ\u0103 de familia de origine, tradi\u0163ional\u0103 \u015fi de la normele ei\u201d, observ\u0103 psihologul Bogdan Lucaciu.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 specialistul consider\u0103 c\u0103 parcursul profesional \u201enu e un motiv, ci adesea un pretext de am\u00e2nare a c\u0103s\u0103toriei. Persoanele ambi\u0163ioase hot\u0103r\u00e2te s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o carier\u0103 sunt de obicei preten\u0163ioase privind alegerea partenerului, uneori la pragul workaholismului, sau mul\u0163umindu-se cu rela\u0163iile pasagere ori de convenien\u0163\u0103. Am\u00e2narea c\u0103s\u0103toriei este mai degrab\u0103 o consecin\u0163\u0103 a oscila\u0163iei \u00eentre succesul profesional \u015fi angajarea \u00eentr-o rela\u0163ie. Este cazul tipic al corporati\u015ftilor cu vise de parvenire social\u0103\u201d, consider\u0103 Lucaciu.<\/p>\n

\n
\nO reflexie fidel\u0103 a felului \u00een care s-a dezvoltat societatea<\/strong><\/a>
\nBogdan Badea, CEO al eJobs, sus\u0163ine c\u0103 fenomenul reprezint\u0103 \u201eo reflexie fidel\u0103 a felului \u00een care s-a dezvoltat societatea \u00een ansamblul ei \u015fi a felului \u00een care arat\u0103 ast\u0103zi profilul omului de succes\u201d. \u00cen plus, din punctul lui de vedere, oportunit\u0103\u0163ile de \u00eemplinire, la nivel de individ, au crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t vrem cu to\u0163ii s\u0103 le avem pe toate: \u015fi carier\u0103, \u015fi cas\u0103, \u015fi ma\u015fin\u0103, \u015fi c\u0103l\u0103torii, \u015fi experien\u0163e inedite \u015fi, bine\u00een\u0163eles, o familie. A\u015fa c\u0103, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 ecua\u0163ie foarte complex\u0103, majoritatea \u00eencearc\u0103 s\u0103 le bifeze pe toate \u00eentr-o ordine cronologic\u0103. Iar asta \u00eenseamn\u0103 \u00eemplinirea pe plan profesional, \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi apoi \u00eentemeierea unei familii.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCEO-ul eJobs observ\u0103 \u015fi el c\u0103 \u201etreptat, s-au schimbat \u015fi mentalit\u0103\u0163ile \u015fi dac\u0103 acum 20 de ani tinerii se c\u0103s\u0103toreau mult mai devreme \u015fi se ocupau abia dup\u0103 aceea de achizi\u0163ia unei case sau de consolidarea unei cariere, acum abia \u00een jurul v\u00e2rstei de 30 de ani \u00eencep s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la c\u0103s\u0103torie, la copii\u201d. El \u00eent\u0103re\u015fte ideea c\u0103 aceasta este o tendin\u0163\u0103 care se manifest\u0103 la nivel global \u015fi care \u00een unele state europene a impus chiar politici na\u0163ionale de \u00eencurajare a natalit\u0103\u0163ii la nivel general, de sus\u0163inere a programelor de natalitate pentru cuplurile cu v\u00e2rsta de peste 35-40 de ani, \u00een particular, sau a mamelor singure: \u201ePentru c\u0103 sunt tot mai multe cazuri, chiar mai multe dec\u00e2t la noi, c\u00e2nd discu\u0163ia \u00eentemeierii unei familii apare abia \u00een jurul v\u00e2rstei de 40 de ani\u201d.<\/p>\n

\nSpeciali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 fenomenul este mult mai general \u015fi poate fi privit la scar\u0103 ampl\u0103 \u015fi pe o perspectiv\u0103 mai lung\u0103 de timp. \u201eAcum 100 de ani, fetele se m\u0103ritau la 15-17 ani, logica fiind aceea c\u0103 intri \u00een via\u0163a social\u0103 dup\u0103 ce ai terminat cu \u015fcoala. Prima condi\u0163ie \u00een lumea modern\u0103 a fost aceea a cre\u015fterii v\u00e2rstei de educa\u0163ie. \u00cen societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale b\u0103ie\u0163ii terminau cu 4-5 clase, iar la ei criteriul de trecere la via\u0163a social\u0103 era armata, de aceea ei se c\u0103s\u0103toreau la v\u00e2rste mai \u00eenaintate dec\u00e2t femeile. Acum, femeile se maturizeaz\u0103 mai repede \u00een societate ca urmare a unui moment \u00een care ele nu au fost subiectul educa\u0163iei\u201d, consider\u0103 sociologul Alfred Bulai, conferen\u0163iar \u00een cadrul \u015ecolii Na\u0163ionale de Studii Politice \u015fi Administrative (SNSPA).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSociologul critic\u0103 modul \u00een care a evoluat perspectiva societ\u0103\u0163ii contemporane pentru c\u0103 \u201esugereaz\u0103 femeii c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 un job, o carier\u0103, s\u0103 lucreze, deoarece faptul c\u0103 e femeie \u015fi cre\u015fte copilul nu mai este privit ca ceva neap\u0103rat important, de\u015fi este extrem de complicat s\u0103 cre\u015fti un copil. Acum, ideea de baz\u0103 este ca femeia s\u0103 lucreze \u00een corpora\u0163ie. \u00cen aceste condi\u0163ii se \u00eencearc\u0103 o am\u00e2nare a c\u0103s\u0103toriei, pentru c\u0103 \u00een cazul femeilor aceasta ar permite apari\u0163ia copiilor \u00een scurt timp \u015fi ar fi vorba de o complica\u0163ie fantastic\u0103 a vie\u0163ii\u201d, adaug\u0103 sociologul.<\/p>\n

\n

\nSau o consecin\u0163\u0103 a exemplului puternic de \u201ea\u015fa nu\u201d<\/strong><\/a>
\nDin alt\u0103 perspectiv\u0103, refuzul sau am\u00e2narea c\u0103s\u0103toriei \u00ee\u015fi poate avea r\u0103d\u0103cinile \u015fi \u00een experien\u0163ele anterioare ale oamenilor \u015fi \u00een modelul pe care l-a reprezentat sau nu familia \u00een care a crescut. Astfel, disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile v\u0103zute \u015fi urm\u0103rite \u00een copil\u0103rie ar putea determina adultul s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 evite conjunctura, crede Roxana, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 35 ani, care se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie de tip parteneriat de aproape patru ani.
\n\u201eSunt mai multe motive. La Revolu\u0163ie, eu aveam 6 ani. A\u015f spune c\u0103 oamenii din genera\u0163ia mea sunt cei care au prins ambele lumi. Pe de o parte este influen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor, a bunicilor, care ne-au crescut \u00eentr-un anumit spirit, cu anumite a\u015ftept\u0103ri, pe de alt\u0103 parte este toat\u0103 noutatea din ultimii aproape 30 de ani. (\u2026) O parte dintre prietenii mei vin din familii tradi\u0163ionale, dar complet nefunc\u0163ionale. \u015etiu oameni care au tr\u0103it drame \u00een copil\u0103rie, drame ne\u015ftiute de nimeni, ascunse sub pre\u015f, s\u0103 nu \u015ftie vecinii, s\u0103 nu afle cineva. Nu d\u0103dea bine. Adul\u0163ii de azi, \u00een care s-au transformat acei copii, nu pot avea sau aspira la familii tradi\u0163ionale, \u00een sensul clasic. Familia \u00een care au crescut nu este aspira\u0163ional\u0103, nu e model. Asta nu \u00eenseamn\u0103 o impoten\u0163\u0103 de a rela\u0163iona, ci o nevoie de a \u0163ine ferestre deschise, de a pre\u0163ui ce ai. Asta poate rezulta \u015fi \u00eentr-o am\u00e2nare a deciziilor, dar nu e o lips\u0103 de curaj. Trebuie s\u0103 fii sigur\u201d, spune Roxana, care lucreaz\u0103 \u00eentr-o companie media.
\nRoxana remarc\u0103 \u015fi evolu\u0163ia comportamentului \u00eentr-o rela\u0163ie, care nu mai este at\u00e2t de legat de \u201ece-ar spune vecinii\u201d \u015fi s-a schimbat odat\u0103 cu genera\u0163iile, concluzion\u00e2nd c\u0103 no\u0163iunea de rela\u0163ie nu va disp\u0103rea, indiferent de ritmul \u00een care aleg sau nu oamenii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103.
\n\u201eRela\u0163iile au ie\u015fit din zona aceea de monogamie for\u0163at\u0103 care oricum ascundea infidelit\u0103\u0163i. Dac\u0103 \u00eencerci destina\u0163ii, \u00eencerci \u015fi oameni. \u015ei asta am\u00e2n\u0103 luarea unei decizii. La final \u00eens\u0103, nevoia de companie, de parteneriat, de construc\u0163ie va fi mereu acolo. Indiferent dac\u0103 este concubinaj, c\u0103s\u0103torie sau orice altceva, cuplul va exista \u00eentre femeie \u015fi b\u0103rbat, b\u0103rbat \u015fi b\u0103rbat, femeie \u015fi femeie \u015fi tot a\u015fa pentru c\u0103 nicio c\u0103l\u0103torie nu are sens de unul singur. Doar c\u0103 acum \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m mai bine seama cum ne este cel mai OK\u201d, crede Roxana.
\nRoxana spune c\u0103 impactul va fi la nivel de natalitate, \u00eens\u0103 aceasta nu ar fi doar o problem\u0103 de cuplu. \u201ePe termen scurt vom avea mai pu\u0163ini copii, dar acest lucru nu se echilibreaz\u0103 doar din rela\u0163ia de cuplu. Societatea are un impact major. Am prieteni care au plecat de aici g\u00e2ndindu-se la copii \u015fi oameni care nu se g\u00e2ndesc s\u0103 fac\u0103 un copil dec\u00e2t dac\u0103 pleac\u0103. C\u00e2nd \u00een anii 2000 s-a v\u00e2ndut toat\u0103 Rom\u00e2nia, genera\u0163ia lor a v\u00e2ndut \u015fi o parte din viitorul meu. Incon\u015ftient, au v\u00e2ndut \u015fi viitorul nepo\u0163ilor lor, care risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nen\u0103scu\u0163i. Acum pl\u00e2ngem to\u0163i pe umerii sporului pozitiv pierdut. Pe termen lung, cred c\u0103 lucrurile se vor a\u015feza, iar copiii n\u0103scu\u0163i din p\u0103rin\u0163i din genera\u0163ia mea vor pleca la drum cu ni\u015fte lec\u0163ii foarte bune pentru c\u0103 noi am prins ambele lumi \u015fi mul\u0163i dintre noi au luat ce e mai bun din ele\u201d.<\/p>\n

\n

\n
\nCare este pre\u0163ul?<\/strong><\/a>
\n\u00cen Rom\u00e2nia ultimilor 30 de ani, num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a sc\u0103zut dramatic. Potrivit datelor INS, \u00een 2017 num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a fost de 142.613, \u00een compara\u0163ie cu 192.652 \u00een 1990. Ce impact are acest fenomen asupra aspectelor demografice, economice \u015fi sociale ale unei \u0163\u0103ri?
\n\u201eTabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, c\u0103l\u0103torim mai mult, ie\u015fim mai des \u00een ora\u015f, ne preocup\u0103m mai mult de propria imagine, investim \u015fi, da, ajungem s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim \u015fi s\u0103 facem copii mai t\u00e2rziu. Pentru c\u0103 munca nu mai este doar un instrument cu ajutorul c\u0103ruia c\u00e2\u015ftig\u0103m bani ca s\u0103 supravie\u0163uim, ci este \u015fi o component\u0103 foarte important\u0103 a dezvolt\u0103rii noastre ca indivizi. Avem nevoie de carier\u0103 ca s\u0103 ne valid\u0103m nu doar \u00een ochii celor din jur, ci \u015fi \u00een propriii no\u015ftri ochi\u201d, explic\u0103 Bogdan Badea.<\/p>\n

\nDirectorul celui mai mare site de joburi din Rom\u00e2nia sus\u0163ine c\u0103 \u201etoate aceste schimb\u0103ri s-au v\u0103zut \u015fi \u00een cifre \u2013 de la explozia consumului p\u00e2n\u0103 la sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii\u201d. Avem, observ\u0103 el, la nivel de familie, mai multe case, mai multe ma\u015fini, mai multe bunuri, \u00een general, dar mai pu\u0163ini copii, spre exemplu, dec\u00e2t acum 20 de ani. \u201e\u00centr-o m\u0103sur\u0103 destul de mare, la acest switch a contribuit \u015fi social media, care ne permite tuturor s\u0103 proiect\u0103m (\u015fi s\u0103 vedem la al\u0163ii) profilul vie\u0163ii ideale, a omului renascentist varianta 2000+, care le are pe toate: jobul perfect, c\u0103l\u0103torii, experien\u0163e, casa perfect\u0103, curtea perfect\u0103, prietenii perfec\u0163i, familia perfect\u0103.<\/p>\n

\nCu c\u00e2t le vedem mai des, cu at\u00e2t c\u0103dem prad\u0103 acestei iluzii, avem senza\u0163ia c\u0103 exprim\u0103 realitatea \u015fi ne dorim cu orice pre\u0163 s\u0103 avem \u015fi noi tot ceea ce al\u0163ii par s\u0103 fi ob\u0163inut at\u00e2t de repede \u015fi de u\u015for.\u201d<\/p>\n

\nSociologul Alfred Bulai abordeaz\u0103 direct problema dureroas\u0103 a natalit\u0103\u0163ii, ca efect direct al acestui fenomen social. \u201ePentru firme, pentru capitali\u015fti, e bine. C\u0103 au for\u0163\u0103 de munc\u0103 acum. De altfel, o femeie care na\u015fte ar avea o perioad\u0103 lung\u0103 de timp \u00een care nu lucreaz\u0103 sau lucreaz\u0103 mai pu\u0163in, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd ai copii nu po\u0163i sta nici 8 ore la munc\u0103. Pe de alt\u0103 parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru c\u0103 ai natalitate mai mic\u0103.\u201d<\/p>\n

\nDac\u0103 la natalitatea redus\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi migra\u0163ia ridicat\u0103, Bulai observ\u0103 c\u0103, pe termen lung, deficitul for\u0163ei de munc\u0103 se va ad\u00e2nci. \u201ePer ansamblu, din cauza deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 nu putem profita de \u015fansele \u0163\u0103rii \u015fi r\u0103m\u00e2nem cu o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, inactiv\u0103, cu mul\u0163i pensionari \u015fi asista\u0163i social.\u201d<\/p>\n

\nFenomenul migra\u0163iei a generat \u015fi un alt trend \u00een ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia num\u0103rului c\u0103s\u0103toriilor, unde c\u0103s\u0103toriile \u00een mediul urban au sc\u0103zut cu circa 20.000, \u00een timp ce \u00een mediul rural acestea au sc\u0103zut cu peste 30.000, de la aproximativ 82.000 la 50.000. \u201eAcesta este un efect al migra\u0163iei, generat de cei care au plecat. Majoritatea care au plecat din \u0163ar\u0103 erau din mediul rural \u015fi majoritatea erau tineri la v\u00e2rsta c\u0103s\u0103toriei. Cine s\u0103 se mai c\u0103s\u0103toreasc\u0103?\u201d, spune Bulai.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103, acesta consider\u0103 c\u0103 trendul s-ar putea chiar inversa. \u201eDac\u0103 Rom\u00e2nia \u00eencepe cu adev\u0103rat s\u0103 func\u0163ioneze bine, tendin\u0163a va fi de sc\u0103dere a v\u00e2rstei c\u0103s\u0103toriei. Dac\u0103 ave\u0163i tot ce v\u0103 trebuie, nu ave\u0163i de ce s\u0103 mai str\u00e2nge\u0163i bani, s\u0103 mai am\u00e2na\u0163i.\u201d
\nDatele de la Statistic\u0103 ar putea sus\u0163ine aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een 2010 num\u0103rul c\u0103s\u0103toriilor a fost de circa 115.000, iar din anul 2015 a revenit pe un trend ascendent puternic odat\u0103 cu perspectivele de cre\u015ftere economice ale Rom\u00e2niei, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre 125.000.<\/p>\n

\nFenomenul are impact \u015fi asupra pie\u0163ei muncii, argumenteaz\u0103 Felix Toma, country manager la GI Group, companie ce se ocup\u0103 cu recrutarea for\u0163ei de munc\u0103. \u201eFaptul c\u0103 se c\u0103s\u0103toresc mai t\u00e2rziu poate influen\u0163a un parcurs mai rapid \u00een carier\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 ce angaja\u0163ii intr\u0103 \u00een c\u00e2mpul muncii. Iar faptul c\u0103 se c\u0103s\u0103toresc mai t\u00e2rziu influen\u0163eaz\u0103 disponibilitatea lor de a se deplasa dintr-un ora\u015f \u00een altul sau dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta. Pe de alt\u0103 parte, candida\u0163ii care sunt c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 o familie sunt stabili \u015fi mai pu\u0163in dispu\u015fi s\u0103 se reloce deoarece intervine \u015fi nevoia de a reloca \u00eentreaga familie\u201d, observ\u0103 el.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nToma men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi fenomenul migra\u0163iei s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, adic\u0103 candida\u0163i care au familia \u00eentr-un alt ora\u015f sau alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103toresc doar pe parcursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii pentru job. \ueb51Au existat candida\u0163i care au refuzat s\u0103 se reloce dintr-un ora\u015f \u00een altul sau dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta ca urmare a existen\u0163ei unei familii. Au fost unii care au apelat la migra\u0163ia s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u2013 \u00eentr-o societate global\u0103 ca a noastr\u0103, s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pentru lucru devine ceva normal.\u201d<\/p>\n

\nTot dintr-o perspectiv\u0103 legat\u0103 de pia\u0163a muncii, Marian Popa, head of DB Global Technology, care s-a lansat \u00een misiunea de a repatria talentele plecate peste hotare, sus\u0163ine c\u0103 \u201eeste \u00eentruc\u00e2tva logic ca genera\u0163iile s\u0103-\u015fi schimbe comportamentul. Altfel genera\u0163ia anterioar\u0103 a tr\u0103it degeaba\u201d.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 este o consecin\u0163\u0103 a maturiz\u0103rii \u015fi cre\u015fterii responsabilit\u0103\u0163ii (n.red.: am\u00e2narea c\u0103s\u0103toriei). Cred c\u0103 noua genera\u0163ie realizeaz\u0103 foarte bine c\u0103 intrarea \u00eentr-o rela\u0163ie \u2013 fie ea formalizat\u0103 sau nu, cu toate consecin\u0163ele pe care le poate avea \u2013 este \u00een primul r\u00e2nd un act de responsabilitate \u015fi nu doar un imbold natural \u015fi \u00eel trateaz\u0103 ca atare. Impactul? Cred c\u0103 vom avea genera\u0163ii mai mature, mai responsabile, mai doritoare s\u0103 se implice. Obliga\u0163ii pentru care doresc s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i. De aici \u00eent\u00e2rzierea fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile anterioare\u201d, crede Marian Popa.
\nAstfel, odat\u0103 cu mentalit\u0103\u0163ile se schimb\u0103 \u015fi pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi nevoile economice.<\/p>\n

\nGenera\u0163iile actuale aleg s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 mai t\u00e2rziu, mai pu\u0163in sau deloc, fie pentru c\u0103 nu are nicio \u00eensemn\u0103tate special\u0103, fie pentru c\u0103 prioritizeaz\u0103 cariera. Printre altele, genera\u0163ia actual\u0103 prefer\u0103 s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 \u015fi vrea s\u0103 nu repete gre\u015felile p\u0103rin\u0163ilor. Din multe perspective acest fenomen social este unul normal, \u00eens\u0103 o serie de consecin\u0163e derivate pot ar\u0103ta c\u0103 nu este neap\u0103rat \u015fi o normalitate de succes pentru societate ca \u00eentreg.<\/p>\n

\nFenomenul social al concubinajului are impact asupra unor pie\u0163e, precum cea imobiliar\u0103, \u015fi contureaz\u0103 trenduri noi, ponderea celor care achizi\u0163ioneaz\u0103 locuin\u0163e fiind nec\u0103s\u0103tori\u0163i sau doar \u00eentr-un parteneriat fiind ridicat\u0103. Spre exemplu, \u00een complexul House Residence Bra\u015fov, din totalul de 160 de apartamente, 40% au fost cump\u0103rate de tineri nec\u0103s\u0103tori\u0163i, cupluri sau tineri singuri, preferin\u0163a lor fiind imobilele cu 2 camere, potrivit Ruxandrei Morar, directorul general al complexului Primo Pin-House Residence din Bra\u015fov.<\/p>\n

\n\u201eMedia lor de v\u00e2rst\u0103 este de 29 de ani, iar cei mai tineri prefer\u0103 s\u0103 cumpere un apartament dec\u00e2t s\u0103 stea cu p\u0103rin\u0163ii sau \u00een chirie, au<\/p>\n

\n24-25 de ani. (…) Deocamdat\u0103 tendin\u0163a tinerilor este tot de achizi\u0163ie at\u00e2t timp c\u00e2t rata unui credit ipotecar sau Prima Cas\u0103 nu dep\u0103\u015fe\u015fte chiria lunar\u0103. Majoritatea au acest argument c\u00e2nd achizi\u0163ioneaz\u0103 chiar dac\u0103 sunt sau nu c\u0103s\u0103tori\u0163i\u201d, descrie Ruxandra Morar un comportament observat \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor lor.<\/p>\n

\nPublica\u0163ia american\u0103 Forbes scria despre tinerii din genera\u0163ia Millennials c\u0103 este genera\u0163ia \u00een care 71% dintre persoane ar prefera s\u0103 cumpere o ma\u015fin\u0103 \u00een loc s\u0103 o \u00eenchirieze, \u00een timp ce 59% ar prefera s\u0103 \u00eenchirieze o cas\u0103 \u00een loc s\u0103 o cumpere, acestea fiind trendurile comportamentale mai importante din Statele Unite.<\/p>\n

\nSc\u0103derea num\u0103rului c\u0103s\u0103toriilor \u00een favoarea concubinajului \u015fi a parteneriatelor afecteaz\u0103 \u015fi alte industrii, unele dintre acestea conexe cu nun\u0163ile, de pild\u0103. Tinerii nu mai sunt at\u00e2t de interesa\u0163i s\u0103 cumpere diamante precum genera\u0163iile anterioare, scrie CNBC. Industria diamantelor nu sufer\u0103 la nivel de venituri absolute, ci la nivel de produse v\u00e2ndute, \u00eenc\u00e2t genera\u0163ia actual\u0103 cump\u0103r\u0103 diamante mai scumpe dar mai pu\u0163ine. Unul dintre motive ar putea fi apeten\u0163a pentru inele \u015fi verighete neconven\u0163ionale. \u00cen plus, cuplurile tinere schimb\u0103 trendurile globale de consum dinspre produse spre servicii. \u00cen loc s\u0103 aleag\u0103 ma\u015fini scumpe \u015fi case mari, cuplurile actuale prefer\u0103 vacan\u0163e \u015fi concerte populare, pe care le pot distribui pe social media.<\/p>\n

\nMai mult, analiza americanilor arat\u0103 c\u0103, \u00een timp ce \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii societatea era una patriarhal\u0103, unde b\u0103rbatul muncea \u015fi lua toate deciziile, inclusiv pe cele legate de achizi\u0163ii, ast\u0103zi modelul este unul bazat pe parteneriat, unde cei doi concubini iau decizii de consum \u00eempreun\u0103. Un studiu realizat de gigantul bancar Goldman Sachs arat\u0103 c\u0103 genera\u0163ia Millennials este una care schimb\u0103 regulile actorilor economici, l\u0103s\u00e2nd loc pentru o pia\u0163\u0103 de sharing cu actori precum Uber \u015fi Airbnb \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd servicii precum Facebook. Astfel, odat\u0103 cu mentalit\u0103\u0163ile se schimb\u0103 \u015fi trendurile de consum, tendin\u0163ele din pia\u0163\u0103 \u015fi nevoile economice.<\/p>\n

\nPsihologul Bogdan Lucaciu consider\u0103 c\u0103 nu se poate vorbi despre avantaje \u015fi dezavantaje din perspectiva impactului acestui fenomen. \u201eEste vorba doar de o schimbare a realit\u0103\u0163ii sociale pornit\u0103 dintr-o evolu\u0163ie a mentalit\u0103\u0163ilor. Coali\u0163ia pentru Familie \u2013 o mi\u015fcare conservatoare \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se opun\u0103 acestei tendin\u0163e, dup\u0103 p\u0103rerea mea f\u0103r\u0103 succes. Cre\u015fterea num\u0103rului familiilor monoparentale, a copiilor din afara c\u0103s\u0103toriei sau a c\u0103s\u0103toriilor mixte sunt fenomenele c\u0103rora societatea se va adapta. Desigur, \u015fi cre\u015fterea demografic\u0103 negativ\u0103 este corelat\u0103 cu aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, dar aceasta este soarta societ\u0103\u0163ilor euratlantice\u201d, consider\u0103 Lucaciu.<\/p>\n

\nA\u015fa c\u0103, \u00een a\u015fteptarea (sau nu) a c\u0103s\u0103toriei, cuplurile aleg s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een concubinaj \u00een timp ce se concentreaz\u0103 pe carier\u0103 \u015fi pe o via\u0163\u0103 c\u00e2t se poate de activ\u0103 \u015fi plin\u0103, a\u015fa cum arat\u0103 trendurile de consum. \u00cen orice caz, \u201emarea \u00eentrebare\u201d, cu inel sau f\u0103r\u0103, ar putea deveni pentru genera\u0163ia actual\u0103: \u201eVrei s\u0103 fii concubina mea?\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Statisticile arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul anual al c\u0103s\u0103toriilor a sc\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia cu peste 50.000 \u00een ultimii 30 de ani. \u00cen acela\u015fi interval de timp, v\u00e2rsta medie la care se c\u0103s\u0103toresc tinerii a crescut cu peste \u015fase ani. De ce nu mai vor rom\u00e2nii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u015fi care sunt consecin\u0163ele acestui fenomen?  “C\u0103s\u0103toria nu cred […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[11752,12777,15894,283,553,246,7981,7367,7943,149,80,173,98,8327,425,19707,194,22400],"class_list":["post-163058","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-capitalism","tag-casatorie","tag-casatorii","tag-cheltuieli","tag-copii","tag-crestere","tag-firme","tag-forta-de-munca","tag-imagine","tag-investitii","tag-refuz","tag-romani","tag-romania","tag-scadere","tag-statistica","tag-timp","tag-tineri","tag-ucidere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/163058","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=163058"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/163058\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=163058"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=163058"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=163058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}