{"id":162325,"date":"2018-07-13T18:15:52","date_gmt":"2018-07-13T18:15:52","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=162325"},"modified":"2018-07-13T18:15:52","modified_gmt":"2018-07-13T18:15:52","slug":"bogatia-uriasa-pe-care-nu-o-bagam-in-seama-una-dintre-cele-mai-pretioase-resurse-naturale-ale-romaniei-nu-este-aur-petrol-sau-gaze-avem-60-din-rezerva-totala-din-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=162325","title":{"rendered":"Boga\u0163ia uria\u015f\u0103 pe care nu o b\u0103g\u0103m \u00een seam\u0103: Una dintre cele mai pre\u0163ioase resurse naturale ale Rom\u00e2niei. Nu este aur, petrol sau gaze. Avem 60% din rezerva total\u0103 din Europa"},"content":{"rendered":"

\nCirca un milion de oameni mor, anual, din cauza utiliz\u0103rii apei infestate sau a lipsei acesteia \u015fi 844 de milioane de persoane nu au acces la ap\u0103 potabil\u0103, de\u015fi 70% din suprafa\u0163a Planetei Albastre este acoperit\u0103 de ap\u0103. Problemele legate de penuria de ap\u0103 la nivel global nu mai reprezint\u0103 o chestiune ipotetic\u0103, ci o realitate concret\u0103. <\/p>\n

\nCu 2.500 de izvoare \u015fi 60% din apele minerale din Europa, Rom\u00e2nia este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de ap\u0103. Chiar \u015fi a\u015fa, nu este total ferit\u0103 de pericolul unei crize la nivel hidrologic. Care sunt efectele lipsei de ap\u0103 pe plan global, ce impact are aceasta asupra Rom\u00e2niei \u015fi care sunt riscurile ca, \u00eentr-o bun\u0103 zi, acest element indispensabil vie\u0163ii s\u0103 fie complet epuizat?<\/p>\n

\nArogan\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 limite: “37 de milioane de lire reprezint\u0103 prea pu\u0163in pentru stilul de via\u0163\u0103 cu care m-a obi\u015fnuit” – GALERIE FOTO<\/span><\/a> <\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nO t\u00e2n\u0103r\u0103 de 23 de ani din Moscova a ajuns “spaima \u015foferilor”: conduce ma\u015fini de sute de mii de euro \u015fi arde teancuri de bani pe aragaz – GALERIE FOTO<\/span><\/a> <\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nLacul din Rom\u00e2nia care de\u0163ine 3 recorduri mondiale. Apa lacului de\u0163ine propriet\u0103\u0163i unice \u00een intreaga Europ\u0103 – GALERIE FOTO<\/span><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n <\/div>\n

\n4 milioane de oameni afla\u0163i \u00een pericol iminent de a r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ap\u0103, dup\u0103 ce, \u00een urma unei periode de secet\u0103 de trei ani, resursele de ap\u0103 stocate \u00een rezervorul ora\u015fului au fost aproape complet epuizate. Nu este un scenariu de film SF, ci s-a \u00eent\u00e2mplat deja, \u00een octombrie anul trecut, \u00een cel mai mare ora\u015f din Africa de Sud, Cape Town. Primarul Patricia De Lille anun\u0163a adoptarea unor m\u0103suri drastice menite s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 situa\u0163iei f\u0103r\u0103 precedent \u00een care se afla metropola african\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen fa\u0163a acestui scenariu care putea deveni, \u00een doar c\u00e2teva luni, unul morbid, autorit\u0103\u0163ile au \u00een\u0163eles c\u0103 singura metod\u0103 de supravie\u0163uire este adoptarea unor m\u0103suri extreme. A\u015fa c\u0103 au redus treptat cantitatea de ap\u0103 pe cap de locuitor, p\u00e2n\u0103 la aproape o \u015fesime din consumul mediu al Statelor Unite. Astfel, fiecare persoan\u0103 a avut dreptul de a folosi zilnic maximum 50 de litri de ap\u0103. Cu toate acestea, \u00een urma calculelor s-a constatat c\u0103 rezervorul ora\u015fului nu poate suplini nevoia celor patru milioane de locuitori dec\u00e2t pentru o perioad\u0103 limitat\u0103 de timp, iar data limit\u0103 p\u00e2n\u0103 la care consumul urma s\u0103 fie acoperit a fost numit\u0103, cu o conota\u0163ie apocaliptic\u0103, Ziua Zero. Pe cititorii presei interna\u0163ionale, Ziua Zero poate, cel mult, s\u0103 \u00eei duc\u0103 cu g\u00e2ndul la un peisaj apocaliptic sau la o scen\u0103 de film. \u00cens\u0103, pentru patru milioane de oameni, Ziua Zero este o realitate concret\u0103, sumbr\u0103, cu care este posibil s\u0103 se confrunte cur\u00e2nd.<\/p>\n

\nIni\u0163ial, Ziua Zero a fost fixat\u0103 pe pe 22 aprilie 2018, apoi a fost mutat\u0103 pe 11 mai. Dup\u0103 schimb\u0103ri succesive, datorit\u0103 ra\u0163ionaliz\u0103rii extreme la care au recurs autorit\u0103\u0163ile, locuitorii au primit o nou\u0103 am\u00e2nare, p\u00e2n\u0103 anul viitor. M\u0103surile r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, valabile.<\/p>\n

\nEste u\u015for s\u0103 \u00ee\u0163i imaginezi acest scenariu \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Sudul Africii, \u00eens\u0103 pentru popula\u0163ia altor state, penuria de ap\u0103 pare un subiect \u00eendep\u0103rtat. Cu toate acestea, Betsy Otto, directorul programului de ap\u0103 la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale, spune c\u0103 \u201eproblemele cu care se confrunt\u0103 Cape Town ar trebui s\u0103 serveasc\u0103 drept apel de trezire pentru celelalte \u0163\u0103ri, cu privire la realitatea cre\u015fterii stresului cauzat de lipsa apei\u201d. Stresul cauzat de lipsa apei apare atunci c\u00e2nd cererea dep\u0103\u015fe\u015fte oferta disponibil\u0103. Conform exper\u0163ilor, statele din \u00eentreaga lume s-ar putea confrunta la un moment dat cu aceast\u0103 criz\u0103, indiferent de num\u0103rul de izvoare pe care le de\u0163in. Deja, California a trecut printr-o secet\u0103 care a durat mai mul\u0163i ani. La fel, Australia a supravie\u0163uit unei secete de aproape zece ani (2003-2012), considerat\u0103 seceta mileniului, iar \u00een 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criz\u0103 a deficitului de ap\u0103 datorat\u0103 at\u00e2t secetei, c\u00e2t \u015fi infrastructurilor ineficiente. Otto pune criza global\u0103 a penuriei de ap\u0103 pe seama nep\u0103s\u0103rii autorit\u0103\u0163ilor: \u201eAm investit prea pu\u0163in \u00een m\u0103suri \u015fi am l\u0103sat structurile existente s\u0103 se degradeze\u201d, declar\u0103 ea.<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 pare pu\u0163in plauzibil ca apa s\u0103 se termine, \u00een condi\u0163iile \u00een care 70% din suprafa\u0163a Terrei este format\u0103 din ap\u0103, totu\u015fi, procentul apei dulci este de doar 2,5%, o mare parte din aceast\u0103 cantitate fiind stocat\u0103 \u00een ghea\u0163\u0103 \u015fi z\u0103pad\u0103. \u00cen realitate, popula\u0163ia are acces imediat la doar 1% din resursele de ape dulci.<\/p>\n

\nRebecca Keller, om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi analist tehnologic la compania de informa\u0163ii Stratfor, spune c\u0103 este extrem de important ca penuria de ap\u0103 s\u0103 fie tratat\u0103 ca o problem\u0103 global\u0103, deoarece ora\u015fele ar trebui s\u0103 lucreze la solu\u0163ii \u00eenc\u0103 de pe acum. \u201ePoate nu ne vom confrunta cu acela\u015fi scenariu ca \u00een Cape Town. Ar putea fi altele: poluarea, seceta, schimb\u0103rile climatice sau suprapopularea\u201d, avertizeaz\u0103 aceasta, exemplific\u00e2nd cu cercet\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice care arat\u0103 c\u0103 desp\u0103duririle masive au schimbat ciclul hidrologic al r\u00e2ului Amazon.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDiferen\u0163a dintre state privind accesul la ap\u0103 potabil\u0103 devine la r\u00e2ndul s\u0103u o problem\u0103. \u00cen timp ce unele \u0163\u0103ri de\u0163in resurse importante de ap\u0103, popula\u0163iile s\u0103race sunt nevoite s\u0103 se descurce prin metode proprii. Aceast\u0103 situa\u0163ie duce deseori la furtul de ap\u0103 – pentru profit, pentru supravie\u0163uire sau pentru ambele. \u201eRecunoa\u015fterea de c\u0103tre Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite a apei ca drept al omului \u00een 2010 a complicat problema furtului de ap\u0103\u201d, a declarat Vanda Felbab-Brown, expert \u00een cadrul Institutului Brookings. \u201eDreptul la ap\u0103 nu este echivalent cu dreptul la ap\u0103 gratuit\u0103. \u00cen acela\u015fi mod \u00een care oamenii trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru hran\u0103, ei ar trebui s\u0103 se a\u015ftepte s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru ap\u0103 potabil\u0103\u201d, a explicat Felbab-Brown.<\/p>\n

\nAceast\u0103 idee nu a oprit \u00eens\u0103 furtul de ap\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een \u0163\u0103ri precum Brazilia, India \u015fi Mexic. \u00centreprinderile \u015fi persoanele fizice intercepteaz\u0103 ilegal conducte \u015fi rezervoare sau g\u0103sesc alte modalit\u0103\u0163i de a evita contoarele de ap\u0103. Cu toate acestea, Felbab-Brown spune c\u0103 nu exist\u0103 o solu\u0163ie unic\u0103 la aceast\u0103 problem\u0103, deoarece contextul furtului de ap\u0103 variaz\u0103 \u00eentre loca\u0163ii, dar crede c\u0103 \u201eo mai bun\u0103 aplicare a legii, monitorizarea apei \u015fi crearea unor baze de date cuprinz\u0103toare sunt puncte bune de plecare pentru guverne. Guvernele trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 nu pot cere doar aplicarea legii f\u0103r\u0103 a oferi alternativ\u0103 legal\u0103\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen momentul \u00een care furtul apei va deveni o problem\u0103 la nivel interna\u0163ional, acest lucru ar putea conduce la un punct de tensiune geopolitic\u0103 \u00eentre \u0163\u0103rile care se confrunt\u0103 cu probleme transfrontaliere de ap\u0103, spune Keller, exemplific\u00e2nd cu construc\u0163ia barajului Marea Rena\u015ftere de pe Nil, un proiect hidroelectric de patru miliarde de dolari, finan\u0163at de Etiopia, care ar pune Egiptul \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi pierde rezervele de ap\u0103 potabil\u0103.<\/p>\n

\nDiminuarea deficitului de ap\u0103 s-a dovedit a fi un subiect politic dificil deoarece, \u00een multe \u0163\u0103ri, solu\u0163iile de mediu sau de clim\u0103 tind s\u0103 \u00eent\u00e2mpine dificult\u0103\u0163i \u00een a aduna destul sprijin politic pentru a deveni o realitate. De asemenea, este extrem de costisitor s\u0103 se construiasc\u0103 noi surse de ap\u0103, baraje \u015fi instala\u0163ii de desalinizare. \u201ePoliticienii nu se mobilizeaz\u0103 dec\u00e2t \u00een situa\u0163ia unui eveniment acut – o secet\u0103 sever\u0103, de exemplu\u201d, afirm\u0103 Keller. Ideea este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Betsy Otto, care crede c\u0103 \u201emulte guverne au f\u0103cut prea pu\u0163in pentru a-\u015fi ghida cet\u0103\u0163enii \u00een ceea ce prive\u015fte comportamentul eficient din punct de vedere al apei. Otto consider\u0103 c\u0103 \u201eacest lucru poate fi implementat prin controale ale pre\u0163urilor, care reprezint\u0103 \u00eens\u0103 rareori o m\u0103sur\u0103 popular\u0103.\u201d Ea sus\u0163ine c\u0103 ar trebui s\u0103 existe dou\u0103 niveluri de stabilire a pre\u0163urilor: pre\u0163urile de conservare, care s\u0103 taxeze cu tarife minime cantitatea de ap\u0103 suficient\u0103 pentru nevoile de baz\u0103, \u015fi pre\u0163uri mai mari pentru consumul de ap\u0103 la discre\u0163ie.  \u201eLa nivel na\u0163ional, guvernele ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze conversa\u0163ia cu privire la problemele de conservare, deoarece economisirea apei va fi \u00eentotdeauna mai ieftin\u0103 dec\u00e2t construirea sau forarea unor surse noi\u201d, a ad\u0103ugat Otto.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nLa nivel de investi\u0163ii, mesajul transmis de Global Water Fund comunit\u0103\u0163ii globale de investitori este c\u0103 sectorul apei este o industrie de 500 de miliarde de dolari, \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Potrivit acestei organiza\u0163ii, exist\u0103 \u00eenc\u0103 o cre\u015ftere puternic\u0103 a segmentului \u00een China, Australia, Orientul Mijlociu, Africa \u015fi Rusia. Finan\u0163area hidroinfrastructurii nu este obiectul unei investi\u0163ii unice, ci solicit\u0103 cheltuieli imense deopotriv\u0103 din partea mediului privat \u015fi public pentru men\u0163inerea \u015fi operarea activelor. Investi\u0163iile \u00een sectorul apei vor avea succes dac\u0103 vor fi acompaniate de politici guvernamentale, cadre legale puternice \u015fi o stabilire inteligent\u0103 a pre\u0163urilor. Stella Thomas, fondator \u015fi managing director al Global Waterfund, afirm\u0103 c\u0103 \u201eo investi\u0163ie de un dolar \u00een ap\u0103 poate genera profit care s\u0103 varieze \u00eentre opt \u015fi 35 de dolari \u015fi poate s\u0103 creasc\u0103 PIB-ul unei \u0163\u0103ri cu o medie de 3,7%. Apa trebuie s\u0103 fie folosit\u0103 ca o unealt\u0103 pentru progresul economic, social \u015fi politic.\u201d<\/p>\n

\n
\n\u25a0 Un scenariu \u00eendep\u0103rtat<\/p>\n

\nPentru o \u0163ar\u0103 bogat\u0103 \u00een ape, a\u015fa cum este Rom\u00e2nia, un scenariu apocaliptic \u00een care apa ajunge la fel de scump\u0103 ca metalele pre\u0163ioase, a\u015fa cum vedem \u00een filmele SF, pare, dac\u0103 nu improbabil, cel pu\u0163in \u00eendep\u0103rtat. \u015ei, prin urmare, un subiect care nu ne \u00eengrijoreaz\u0103 cu adev\u0103rat. Frecvent apar inform\u0103ri \u015fi imagini despre c\u00e2t de poluate sunt apele de la noi din \u0163ar\u0103 cu reziduuri menajere. \u015ei asta pentru c\u0103 majoritatea popula\u0163iei din mediul rural arunc\u0103, pur \u015fi simplu, gunoaiele \u00een apa din apropiere.<\/p>\n

\n\u201eTopirea z\u0103pezilor \u015fi ploile din aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 au antrenat de\u015feurile aruncate de riverani \u015fi turi\u015fti pe malurile r\u00e2ului Bistri\u0163a \u015fi a afluen\u0163ilor acestora. Hidroelectrica face \u015fi \u00een acest an eforturi pentru ecologizarea lacului \u015fi pentru reducerea cantit\u0103\u0163ilor de de\u015feuri plutitoare al c\u0103ror impact este semnificativ at\u00e2t pentru mediu, c\u00e2t \u015fi pentru randamentul hidroagregatelor\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat transmis recent de Hidroelectrica. Compania estimeaz\u0103 pentru anul 2018 un cost de circa 150.000 de lei numai pentru ecologizarea Lacului Izvorul Muntelui. \u00cen 2017, cantitatea de de\u015feuri colectat\u0103 de Hidroelectrica de pe acest lac a fost de doar o ton\u0103, deoarece regimul precipita\u0163iilor a fost relativ sc\u0103zut, \u00eens\u0103 \u00een 2016 – prin for\u0163e proprii \u015fi prin ac\u0163iuni de voluntariat desf\u0103\u015furate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50,5 tone de de\u015feuri de pe malul lacului Izvorul Muntelui. \u00cen trecut, de\u015feurile astfel recuperate nu au fost acceptate de c\u0103tre colectorii autoriza\u0163i ca fiind reciclabile, astfel c\u0103 Hidroelectrica a suportat \u015fi costurile pentru depozitarea temporar\u0103 \u015fi eliminarea acestora.<\/p>\n

\nPenuria de ap\u0103 la nivel global este, \u00een opinia lui George Ristea, director general Apa Calipso \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor din Industria Apei (APRIA), o problem\u0103 real\u0103 \u015fi urgent\u0103. El spune c\u0103 \u201edeficitul de ap\u0103 va deveni un subiect mai important dec\u00e2t schimb\u0103rile climatice deoarece reprezint\u0103 un pericol mai mare dec\u00e2t \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, fiind o rela\u0163ie de tipul cauz\u0103-efect. Comisia European\u0103 dezvolt\u0103 tot mai multe proiecte \u015fi are ca obiectiv major identificarea de solu\u0163ii practice privind problema deficitului de ap\u0103 \u015fi a fenomenului de secet\u0103 \u00een Europa.\u201d<\/p>\n

\nRadu Dumitru, director general al Societ\u0103\u0163ii Na\u0163ionale a Apelor Minerale (SNAM S.A.), declar\u0103 c\u0103 preocup\u0103rile legate de lipsa apei pot fi subiective, \u015fi c\u0103 opiniile legate de penuria apei difer\u0103 de la caz la caz, \u00een func\u0163ie de persoan\u0103, deoarece vom primi un r\u0103spuns diferit \u201edac\u0103 ne adres\u0103m cu aceast\u0103 \u00eentrebare unui cet\u0103\u0163ean din vestul Europei sau unuia din Kenya. Primul folose\u015fte zilnic \u00een gospod\u0103rie \u00een jur de 2.000 litri de ap\u0103, iar cel din urm\u0103 abia dac\u0103 are un minim pentru consumul necesar la limita supravie\u0163uirii\u201d. El adaug\u0103 c\u0103 \u201eproblema apei se pune \u00een dou\u0103 aspecte, legate oarecum unul de celalalt. Putem vorbi de apa necesar\u0103 \u00een consumul industrial, de exemplu \u00een iriga\u0163ii, \u015fi de apa potabil\u0103. Al doilea aspect este cel cu efecte pe termen foarte scurt, deoarece organismul uman poate rezista, \u00een medie, maxim trei zile f\u0103r\u0103 ap\u0103. Ambele sunt \u00eens\u0103 de actualitate \u015fi r\u0103zboaiele din Orientul Mijlociu \u015fi din Africa de Nord stau m\u0103rturie\u201d.<\/p>\n

\nPe plan local, reprezentan\u0163ii principalilor \u00eembuteliatori de ap\u0103 consider\u0103 c\u0103 nu ne putem raporta la Africa de Sud, deoarece au o clim\u0103 predominant secetoas\u0103 comparativ cu cea din Rom\u00e2nia, unde clima este temperat-continental\u0103 de tranzi\u0163ie, marcat\u0103 de influen\u0163e climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene, cu un regim bogat al cantit\u0103\u0163ilor de precipita\u0163ii. \u201eRom\u00e2nia are \u00een jur de 2.500 de izvoare de ap\u0103 care ar constitui, potrivit unor estim\u0103ri, circa 60% din apele minerale ale Europei. Plus resurse de suprafa\u0163\u0103. Doar \u00een situa\u0163ii extreme (ca s\u0103 nu spunem apocaliptice) am putea ajunge \u00een situa\u0163ia men\u0163ionat\u0103: cataclism, accident nuclear sau ceva similar. Pu\u0163in probabil\u201d, afirm\u0103 Hora\u0163iu Rada, ac\u0163ionar Aur\u2019a.<\/p>\n

\nIdeea este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de George Ristea: \u201eRom\u00e2nia are un sistem de gospod\u0103rire a apelor bun, avem speciali\u015fti \u00een domeniu, iar riscul de a r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103\/menajer\u0103 este minim, \u00eens\u0103 trebuie adoptate politici pentru c\u0103utarea de noi resurse.\u201d De asemenea, Radu Dumitru spune c\u0103 \u201edin fericire, Romania nu are astfel de temeri \u00een acest moment. Suntem \u00een continuare \u0163ara cu cele mai rezerve subterane la nivel european.\u201d El adaug\u0103 c\u0103 \u201enici re\u0163eaua hidrografic\u0103 de r\u00e2uri \u015fi lacuri nu este de neglijat. Cu o bun\u0103 \u015fi diligent\u0103 administrare nu se \u00eentredeve \u00een viitor o astfel de problem\u0103 generalizat\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nTotu\u015fi, ace\u015ftia nu exclud complet repetarea \u00een viitor a unui scenariu asem\u0103n\u0103tor celui din Africa de Sud \u015fi la noi \u00een \u0163ar\u0103. \u201eApa poate deveni un lux \u00een condi\u0163iile schimb\u0103rilor climatice dramatice, \u00een condi\u0163iile \u00een care cre\u015fte nivelul de poluare, sau a unei exploat\u0103ri iresponsabile a resurselor. \u015ei, da, este posibil un asemenea scenariu. Solu\u0163ia, indiferent de termen, este s\u0103 fim precau\u0163i \u00een consum\u201d, afirm\u0103 Rada. El adaug\u0103 c\u0103: \u201eNe-am putea g\u00e2ndi la de\u015fertizarea Rom\u00e2niei, ca scenariu posibil, din cauza schimb\u0103rii climei, a interven\u0163iilor umane haotice, cu defri\u015f\u0103ri masive, poluare \u015fi dezvoltare industrial\u0103 agresiv\u0103\u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, Radu Dumitru sus\u0163ine c\u0103 la repetarea unui astfel de scenariu \u00een Rom\u00e2nia s-ar putea ajunge din \u201elipsa investi\u0163iilor \u00een acest domeniu, \u00een sensul c\u0103 vom fi \u00een situa\u0163ia de a avea \u00eendeajuns de mult\u0103 ap\u0103, dar s\u0103 nu o putem duce unde este nevoie.\u201d<\/p>\n

\nSitua\u0163ia \u00een care apa ar putea deveni un lux accesibil doar celor cu venituri ridicate nu este, pentru reprezentantul Aur\u2019a, doar o posibilitate, ci o realitate: \u201eApa la nivel mondial este un lux. Produc\u0163ia mondial\u0103 de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103 se situeaz\u0103 la aproape 200 de miliarde de litri anual, o cifr\u0103 care pare semnificativ\u0103 dar care nu atinge nici pe departe necesarul real al planetei. Exist\u0103 \u0163\u0103ri \u00een care apa putem spune c\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte valoarea aurului, \u015fi ne g\u00e2ndim direct la Africa, unde tr\u0103iesc aproape 40% din oamenii de pe planet\u0103 f\u0103r\u0103 acces la ap\u0103 potabil\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen opinia lui George Ristea, probabilitatea unui scenariu \u00een care tariful apei potabile din Romania s\u0103 creasc\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t apa s\u0103 devin\u0103 un lux, accesibil doar celor cu venituri peste medie, ar insemna un dezastru. \u201eUn guvern incapabil s\u0103 rezolve problemele majore ale popula\u0163iei cauzate de secet\u0103 (\u015fi nu numai) ar duce la un declin social \u015fi migrare \u00een mas\u0103. Prin politicile guvernamentale poate fi crescut artificial pre\u0163ul apei, prin introducerea de taxe (nejustificate), situa\u0163ie care poate \u00eengreuna exploatarea resurselor de ap\u0103, ceea ce duce la limitarea accesului la aceast\u0103 resurs\u0103 pentru o larg\u0103 parte a popula\u0163iei. De aceea, va trebui s\u0103 ne adapt\u0103m, adic\u0103 s\u0103 evalu\u0103m punctele vulnerabile \u015fi s\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u00een vederea reducerii riscurilor.\u201d<\/p>\n

\nReprezentantul Apa Calipso afirm\u0103, de asemenea, c\u0103 infrastructura nu a fost \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, aspect care contribuie la pierderi masive de ap\u0103, \u015fi crede c\u0103 o eventual\u0103 secet\u0103 poate fi deosebit de grav\u0103; \u00een consecin\u0163\u0103, ra\u0163ionalizarea apei pe durata anilor de secet\u0103 ar deveni o realitate a vie\u0163ii cotidiene. \u201ePopula\u0163ia cu venituri sub medie nu va avea suficiente resurse \u00eenc\u00e2t s\u0103 plateasc\u0103 scumpirea apei, ceea ce va duce la un alt decalaj social\u201d, adaug\u0103 Ristea. Cu toate acestea, completeaz\u0103 tot el, Romania are un sistem de gospod\u0103rire a apelor bun, cu speciali\u015fti \u00een domeniu, iar riscul de a r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103\/menajer\u0103 este minim.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nO eventual\u0103 criz\u0103 a apei ar avea un impact devastator asupra companiilor produc\u0103toare de b\u0103uturi, dar \u015fi asupra economiei \u00een general \u015fi asupra vie\u0163ii sociale, consider\u0103 George Ristea. \u201eMulte dintre companiile mici \u015fi mijlocii \u015fi-ar \u00eenchide por\u0163ile, iar \u015fomajul ar cre\u015fte semnificativ. Un num\u0103r tot mai mare de companii din \u00eentreaga lume \u00eencearc\u0103 s\u0103 se adapteze la costurile ridicate ale apei \u015fi la rezervele deficitare.<\/p>\n

\nCompaniile sunt nevoite s\u0103 cheltuie sume uria\u015fe pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i sistemele de gestionare, conservare \u015fi colectare a apei\u201d, crede el. Spune c\u0103 a\u015fa i-a venit ideea de a \u00eenfiin\u0163a Asociatia Produc\u0103torilor din Industria Apei (APRIA), pentru a sprijini industria la nivel na\u0163ional prin participarea la programele legislative \u015fi pentru a facilita o mai bun\u0103 comunicare \u00eentre administra\u0163ia public\u0103 \u015fi mediul de afaceri din domeniu, beneficiarul direct fiind popula\u0163ia.
\nHora\u0163iu Rada crede, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 impactul s-ar r\u0103sfr\u00e2nge asupra tuturor, doarece companiile ar pl\u0103ti taxe \u015fi redeven\u0163e mult mai mari iar acestea s-ar reg\u0103si \u00een costul produsului final, fapt care ar conduce, automat, la sc\u0103derea produc\u0163iei \u015fi a consumului.<\/p>\n

\nRistea sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103, la nivel global, au crescut mult \u00een ultimii ani, iar acest trend s-a resim\u0163it \u015fi \u00een Romania, \u00een ultimii ani consumul de ap\u0103 de izvor cresc\u00e2nd semnificativ. \u015ei reprezentantul SNAM declar\u0103 c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, consumul de ap\u0103 a crescut \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii zece ani, dar c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 are rezerve suficiente pentru a face fa\u0163\u0103 oric\u0103ror provoc\u0103ri.<\/p>\n

\n\u00cen unanimitate, reprezentan\u0163ii companiilor \u015fi ai institu\u0163iilor de profil consider\u0103 c\u0103 influen\u0163a climei asupra rezervelor de ap\u0103 potabil\u0103 joac\u0103 un rol esen\u0163ial: \u201eInfluen\u0163a climei este determinant\u0103! Biosfera \u015fi ecosistemele \u00een integralitatea lor depind de schimb\u0103rile climatice. \u015ei invers. Putem vorbi de un cerc vicios sau de principiul ac\u0163iune-reac\u0163iune\u201d, sus\u0163ine Rada. <\/p>\n

\n\u201ePentru cei care produc ap\u0103 potabil\u0103 din bazinele hidrografice de suprafa\u0163\u0103, \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 are un impact devastator. Aduc\u0163iunile de ap\u0103 au o pierdere la suprafa\u0163\u0103 de 40% \u00een func\u0163ie de temperaturile exterioare, astfel, clima are un impact major\u201d, declar\u0103 \u015fi reprezentantul SNAM. La fel, George Ristea afirm\u0103 c\u0103 \u201eschimbarea climei influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a noastr\u0103, a tuturor. Resursele de ap\u0103 sunt esen\u0163iale pentru dezvoltarea uman\u0103 \u015fi economic\u0103 \u00een general, \u00eens\u0103 este cert faptul c\u0103 schimb\u0103rile climatice \u00ee\u015fi vor intensifica at\u00e2t frecven\u0163a, c\u00e2t \u015fi gravitatea. Asist\u0103m \u00een ultimii ani la fenomene meteorologice extreme, iar oamenii de \u015ftiint\u0103 trag semnale de alarm\u0103 \u00een acest sens.\u201d El adaug\u0103 c\u0103 analiza privind adaptarea la schimb\u0103rile climatice se concentreaz\u0103 mai ales asupra problemelor legate de rezervele de ap\u0103, \u00een special pentru a reduce consecin\u0163ele secetei, afirm\u00e2nd din nou c\u0103, totu\u015fi, \u00een acest moment nu exist\u0103 riscul penuriei de ap\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte riscurile \u00een exploatarea apelor, principalii factori care ar putea conduce la o criz\u0103 a apei sunt, \u00een opinia reprezentantului SNAM, managementul deficitar \u015fi lipsa protec\u0163iei. Riscurile de infestare prin proasta administrare sunt majore \u00een \u0163\u0103rile slab dezvoltate \u015fi f\u0103r\u0103 infrastructur\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Circa un milion de oameni mor, anual, din cauza utiliz\u0103rii apei infestate sau a lipsei acesteia \u015fi 844 de milioane de persoane nu au acces la ap\u0103 potabil\u0103, de\u015fi 70% din suprafa\u0163a Planetei Albastre este acoperit\u0103 de ap\u0103. Problemele legate de penuria de ap\u0103 la nivel global nu mai reprezint\u0103 o chestiune ipotetic\u0103, ci o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[238,14750,5593,27244,23075,279,24812,182,9696,10300,438,8907,18620,6266,10043,6547,24095,484,80,298,8306,15141,98,8457,14843,231],"class_list":["post-162325","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-acces","tag-acoperire","tag-apa","tag-apa-potabila","tag-ape","tag-bogati","tag-cauza","tag-criza","tag-efecte","tag-epuizare","tag-europa","tag-impact","tag-lipsa","tag-oameni","tag-pericol","tag-plan","tag-planeta","tag-probleme","tag-refuz","tag-reprezentare","tag-resurse","tag-riscuri","tag-romania","tag-scenariu","tag-utilizare","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/162325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=162325"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/162325\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=162325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=162325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=162325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}