{"id":1621,"date":"2005-12-13T23:59:00","date_gmt":"2005-12-13T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1621"},"modified":"2026-04-02T07:27:49","modified_gmt":"2026-04-02T07:27:49","slug":"patriciu-pe-filiera-franceza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1621","title":{"rendered":"PATRICIU, PE FILIERA FRANCEZA"},"content":{"rendered":"<p><P align=justify><SPAN class=text>La 24 de ore de la anuntul cumpararii companiei franceze Dyneff, Dinu Patriciu mai pastra un zambet victorios si marturisea ca poate pleca in vacanta de sarbatori linistit: a dublat cifra de afaceri a grupului Rompetrol si are in portofoliu cateva terminale cheie, la Mediterana si la Atlantic. <\/SPAN><\/P><SPAN class=text>  <P align=justify>Tranzactia va fi finalizata in primul trimestru al anului viitor, cand va fi dezvaluita si valoarea acesteia. Analistii pietei petroliere cred ca aceasta se situeaza in jurul valorii de 100 de milioane de euro. Pentru acesti bani, Patriciu a preluat cel mai mare operator petrolier independent francez, cu o cifra de afaceri anuala de aproape doua miliarde de euro. <\/P>  <P align=justify>Este cea mai importanta achizitie efectuata de un om de afaceri din Romania in Occident, chiar daca Rompetrol ramane inca o companie cu sediul in Olanda. Acordul de preluare a fost semnat la mijlocul saptamanii trecute, la Paris. \u0084N-am avut timp sa ciocnim nici macar o cupa de sampanie, trebuia sa mergem la aeroport\u0093, zice Dinu Patriciu. <\/P>  <P align=justify>In urma achizitiei, Rompetrol va inregistra o cifra de afaceri de cinci miliarde de euro si va ajunge cea mai mare companie din Romania, depasindu-si rivalul direct Petrom. Rompetrol prognozeaza ca profitul operational inainte de depreciere, impozitare si dobanzi (EBITDA) va creste cu 20-25%, iar castigul net va cunoaste un avans de 10-12%. Totodata, activele grupului vor spori cu 25%.<\/P>  <P align=justify>\u0084Dinu Patriciu a facut ceea ce se cheama confort strategic: daca esti un peste mic si vrei sa nu te inghita pestele mare, inghiti si tu repede ce poti, pesti mai mici sau mai mari, ca sa devii puternic. Asadar e un pas firesc pentru Rompetrol, care vorbeste de mult de extindere\u0093, spune analistul economic Liviu Voinea. Compania franceza este controlata de omul de afaceri Antoine Lecea, in varsta de 73 de ani. Lecea va ocupa un post in consiliul de administratie al Rompetrol Franta, denumire sub care va opera Rompetrol in a doua mare economie a zonei euro. Multe din societatile medii din Franta sunt fie afaceri de familie, fie au inceput in anii \u009150, iar conducatorii acestora au ajuns la o varsta suficient de inaintata pentru a fi tentati sa vanda. Este si cazul lui Lecea, al carui fiu, avocat, nu a fost interesat sa continue afacerea. In demersul sau, Rompetrol a avut si concurenta, pentru ca pentru Dyneff au licitat si alte companii. \u0084Ne-am luptat cu ursul, cu companii europene importante, dar am fost mai rapizi\u0093, sustine Dinu Patriciu.<\/P>  <P align=justify>Yves Llorca, directorul France Presse Bucuresti, spune ca Dyneff este o firma privita cu incredere de piata franceza. \u0084La inceput, a fost o simpla asociatie familiala, care s-a dezvoltat si a devenit cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta. A fost pionier in domeniul carburantilor vegetali\u0093, a declarat Llorca pentru presa straina. <\/P>  <P align=justify>Primele tatonari pentru preluarea Dyneff au inceput in urma cu circa opt luni, iar negocierile au fost initiate acum circa cinci luni, spune Patriciu. \u0084La inceputul lunii august am inceput discutiile serioase si am angajat si consultantii. Au rezultat doi metri cubi de contract\u0093, spune Patriciu. Cum a ajuns la Dyneff? \u0084Am prospectat piata\u0093, spune misterios seful Rompetrol. De ce o companie tocmai din Franta? \u0084A fost o decizie strategica &#8211; in urma achizitiei am unit cele doua extremitati ale continentului, estul si vestul.\u0093 Un rol important in decizia de cumparare l-au avut cele sase terminale portuare de care dispune compania franceza. \u0084Terminalele au fost argumentul principal, mai ales ca din portul Fos avem acces la conducta strategica intre piata mediteraneana si cea nord-europeana\u0093, adauga seful Rompetrol. <\/P>  <P align=justify>Rompetrol apreciaza ca Dyneff are o situatie financiara buna, cu o lichiditate convingatoare, cu un nivel redus al datoriilor si fara datorii potentiale. Compania va comercializa in Franta si Spania, pietele pe care activeaza Dyneff, cantitati duble fata de cele livrate pe piata romaneasca. \u0084Cheia acestei afaceri este rafinaria Petromidia. Nu vom comercializa insa direct produse Petromidia in Franta. De exemplu, vom vinde in Turcia produsele rafinate la Petromidia, vom cumpara din Italia si vom vinde in Franta\u0093, a spus Patriciu, aratand ca astfel vor fi evitate cheltuielile prea mari de transport. Cele 226 de benzinarii detinute de Dyneff vor opera sub sigla Rompetrol, dar isi vor pastra si actualul logo &#8211; \u0084Les Stations Soleil\u0093. In urma tranzactiei, numarul de benzinarii detinute de Rompetrol va creste la circa 550, iar capacitatile de depozitare se vor tripla. <\/P>  <P align=justify>Un alt beneficiu vizat de Rompetrol este diminuarea riscului de companie, prin combinarea riscurilor asociate statelor est-europene cu cele ale Frantei si Spaniei. \u0084Practic, fuziuni sau achizitii intre companii cu potential comparabil contribuie la cresterea capacitatii de a concura sau de a intra in acea piata, la consolidarea cotei de piata, a avantajului competitiv si la optimizarea costurilor\u0093, spune Dan Farcasanu, manager Advisory Service la PricewaterhouseCoopers.<\/P>  <P align=justify>Achizitia a fost finantata atat din surse proprii ale Rompetrol, cat si dintr-un credit de la banca franceza Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. Patriciu nu a precizat valoarea creditului si nici daca Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale a fost singura banca finantatoare. <\/P>  <P align=justify>Dyneff are cea mai mare cota de piata dintre distribuitorii independenti de carburanti din Franta, respectiv 3,5%. Piata franceza este controlata de companiile mari, cum ar fi Total, Exxon, Shell, BP Amoco, cu o cota cumulata de 54%, pe locurile urmatoare fiind supermarketurile &#8211; 36%, in timp ce operatorii independenti nu detin decat 8%.<\/P>  <P align=justify>In ceea ce il priveste pe Antoine Lecea, o simpla cautare pe Internet te poate duce la concluzia ca e un soi de procesoman: ani de zile s-a tot luptat in justitie cu gigantii petrolului francez. In 2003, Dyneff a depus plangeri la Ministerul Finantelor si la Comisia Europeana, acuzand grupul TotalFinaElf ca nu a respectat angajamentele luate fata de autoritati in momentul fuziunii TotalFina cu Elf. Dyneff a depus o plangere si la autoritatile care se ocupa de concurenta, pe motiv ca grupul nou creat a abuzat de noua sa pozitie de dominatie pe piata. <\/P>  <P align=justify>Ce se intamplase de fapt? Concentrarea gigantilor Total, Petrofina si Elf, la finele deceniului trecut, a pus micii jucatori de pe piata petroliera franceza pe pozitii de lupta cu un monopol gigant. Organizatiile europene de supraveghere a concurentei au obligat Total sa renunte la o serie de active, iar Lecea a cumparat atunci terminale si capacitati de depozitare, care au crescut atractivitatea firmei sale. In 2000 si 2001, Dyneff a preluat doua din depozitele TotalFinaElf din Port-la-Nouvelle (cu o capacitate totala de stocare de 160.000 metri cubi), pe care noul grup decisese sa le vanda din ratiuni de respectare a principiului concurentei pe piata. <\/P>  <P align=justify>Antoine Lecea a reclamat insa ca TotalFinaElf a decis sa inchida \u0084linia maritima\u0093 &#8211; o conducta petroliera subacvatica, a carei functionare permitea proprietarului depozitelor sa preia direct marfa de pe vase de pana la 30.000 de tone. Dyneff a negociat cu TotalFinaElf, care detinea concesiunea conductei, o impartire a drepturilor de folosinta a acesteia, insa discutiile au esuat. Antoine Lecea si-a acuzat mult mai marele rival ca \u0084obstructioneaza negocierile\u0093 si deci pune piedici liberei concurente, in timp ce TotalFinaElf si-a motivat decizia prin \u0084respectarea normelor de mediu si de siguranta\u0093. <\/P>  <P align=justify>Pentru Lecea, paguba era evidenta: lipsa conductei i-a adaugat, spune el, cate 5 euro in plus la fiecare tona de produse petroliere preluata. Dupa socotelile lui, in 2003 au trecut prin depozitul de la La Nouvelle 581.000 de tone de produse petroliere; daca ar fi functionat \u0084linia maritima\u0093, cantitatea ar fi putut ajunge la 900.000 de tone. In cele din urma, solutia pentru Dyneff a fost asocierea cu societatea Terminal Midi-Pyrenees, pentru deschiderea unui alt depozit in zona &#8211; la Realville-Caussade, cu aprovizionare prin portul Bordeaux-Bassens.<\/P>  <P align=justify>\u0084O companie capabila sa se aprovizioneze din mai multe directii este in masura sa arbitreze preturile, iar rolul de arbitru duce la cresterea potentialului de dezvoltare. Actualul profit al companiei este redus, pentru ca nu au folosit la maxim capacitatile de depozitare de care dispun. Dyneff poate realiza profituri duble si chiar mai mari\u0093, crede Patriciu. Pentru 2005, tinta de profit operational a Dyneff este de 20 de milioane de euro, la o cifra de afaceri estimata de 2,4 miliarde de dolari. \u0084Cred ca achizitia Dyneff va fi bine primita pe plan international, fuziunile si achizitiile sunt normale in Europa si in ultimii ani a fost un val datorat extinderii UE. <\/P>  <P align=justify>Era firesc ca, la un moment dat, in acest val sa intre si tarile candidate, dupa noii membri. Oricum, nici noii membri, nici tarile candidate nu au intrat inca puternic pe piata vestica, fiind obisnuiti cu investitiile dintr-un singur sens. Acum s-a inversat directia\u0093, spune Liviu Voinea, analist la Grupul pentru Economie Aplicata. <\/P>  <P align=justify>Daca valoarea de 100 de milioane de euro va fi confirmata in 2006, tranzactia efectuata de Dinu Patriciu s-ar situa pe locul patru in topul celor facute de companii din estul Europei in Vest in ultimii cinci ani. Pe primul loc se situeaza LUKoil, care a cumparat compania petroliera britanica Nelson Resources Ltd. pentru 1,7 miliarde de euro, in acest an. <\/P>  <P align=justify>Urmeaza croatii de la Pliva, companie producatoare de medicamente, care au cumparat, pentru 224 de milioane de euro, Sobel Holdings din Statele Unite, iar pe locul al treilea se situeaza compania poloneza PKN, care a cumparat in 2002 reteaua de benzinarii British Petroleum din Germania. Alte tranzactii importante sunt cea a polonezilor de la Elektrim (telecomunicatii si echipamente electrice) care au cumparat in 2001, pentru 45 de milioane de euro, doua divizii ale companiei olandeze Eastbridge, sau cea a producatorului de autobuze Nabi din Ungaria, care a achizitionat in 2000 producatorul britanic Optare Group.&nbsp;<\/P>  <P align=justify>\u0084La noi e mai putin obisnuit, pentru ca nu am mai vazut asa ceva si miscarea poate parea iesita din tipare, dar doar pentru noi. Pentru Europa e normal, iar pentru&nbsp; Franta, oricat de nationalista ar fi, vanzarea unei companii private nu e treaba nimanui, decat a propriului patron\u0093, conchide Liviu Voinea. Afirmatia lui Voinea e sustinuta chiar de Patriciu, care spune ca preluarea nu a implicat in nici un fel vreo autoritate a statului francez.<\/P>  <P align=justify>In prezent, Rompetrol are activitati in 12 tari, dar a depasit zona balcanica, zona care pana acum a fost tinta preferata a afaceristilor romani. Inceputul l-a facut Policolor, care in 1998 a cumparat fabrica Orgachim din Bulgaria, pentru cateva milioane de dolari. In continuare, printre companiile cu activitati in strainatate s-a aflat Flamingo, in distributia de echipamente IT, prezenta in Serbia si Bulgaria, cele doua state fiind si pe harta producatorului de mobila Mobexpert. Spre deosebire de cele doua companii, Softwin si GeCAD au abordat si pietele din vestul Europei si America. Apa din dozatoarele La Fantana se bea in Serbia. Produsul fanion al Softwin, antivirusul BitDefender, este distribuit in 90% din marile retele din Europa de Vest, avand birouri de vanzari in Germania, Spania, SUA si Canada, iar compania intentioneaza sa intre si pe piata asiatica. GeCAD a inceput sa vanda recent software in Marea Britanie si in Ungaria, avand in perspectiva si intrarea pe alte piete. Omul de afaceri Dan Ostahie, proprietarul grupului de retail Altex, se gandeste si el sa se extinda si in alte state din Europa de Est. <\/P>  <P align=justify>Dinu Patriciu spune ca in prezent apropierea geografica nu mai conteaza, comunicarea fiind instantanee. \u0084Gestiunea Dyneff se va tine la Bucuresti. Este adevarat ca o rafinarie are nisa ei de piata, dar sunt posibile tot felul de conexiuni intre diversele regiuni.\u0093 Patriciu a anuntat si posibilitatea ca holdingul Rompetrol sa-si mute sediul din Olanda in Romania, \u0084atunci cand hartuiala impotriva grupului va inceta\u0093. Omul de afaceri s-a referit si la posibilitatea listarii Rompetrol Grup BV la Bursa de Valori Bucuresti. Insa, intr-o interventie televizata, formularea folosita de Patriciu a fost \u0084&#8230;si la Bucuresti\u0093, fapt care indica intentia sa de a lista compania si la una din bursele internationale.<\/P>  <P align=justify>Hartuiala, cum o numeste seful Rompetrol, e insa departe de a se fi terminat. In aceeasi zi in care a anuntat preluarea Dyneff, Dinu Patriciu a primit si o veste proasta, ca urmare a cercetarilor in care este implicat in legatura cu dosarul Petromidia: Guvernul a respins solicitarea Rompetrol de a primi despagubiri de 100 de milioane de dolari, despagubiri cerute pe motiv ca date confidentiale din dosarul aflat la Parchet ar fi ajuns la concurenta. Guvernul a considerat insa nejustificata cererea, afirmand ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii civile a statului roman. Presedintele Rompetrol s-a plans in ultima luna tuturor autoritatilor statului, prin scrisori, ca nu este tratat corect, deoarece la ultima vizita la Parchet nu i s-ar fi respectat prezumtia de nevinovatie.&nbsp;<\/P>  <P align=justify>Cercetarile in dosarul Petromidia au inceput anul trecut, cand dosarul a fost adus in atentia mass-media de catre liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care mentiona existenta unui memorandum ce il incrimina pe Dinu Patriciu. Documentul provenea de la Departamentul Securitatii Nationale a Administratiei Prezidentiale, condus la acea data de Ioan Talpes. Memorandumul a ajuns la mai multe ministere, printre care si cel al justitiei, dupa care a ajuns la PNA, apoi la Parchetul General, care a declarat la inceputul cercetarilor ca investigheaza toate rafinariile din Romania. Acuzatiile vorbeau despre faptul ca Rompetrol n-ar fi platit la buget taxe de mai multe sute de miliarde lei si nu ar fi investit cele 15 mil. dolari pe care ar fi trebuit sa le investeasca dupa privatizarea rafinariei. <\/P>  <P align=justify>Ancheta a vizat si contractul de privatizare prin care FPS a vandut aproape 70% din actiunile Petromidia societatii Rompetrol, precum si modul cum a fost majorat capitalul social al societatii Petromidia, imprejurarile schimbarii actionariatului si o serie de transferuri de bani intre companiile grupului. Totul a culminat in primavara acestui an cu retinerea lui Dinu Patriciu, invinuit de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune.&nbsp; Cercetarile si retinerea au venit chiar cand Petromidia incepuse sa faca profit, anuntand pe primele doua luni ale acestui an un profit net de 13,5 milioane de euro. Dinu Patriciu vorbea atunci despre faptul ca rezultatele grupului vor permite o dezvoltare puternica a retelelor de productie si distributie pe plan intern si regional si a anuntat o politica de puternica expansiune in sudul Balcanilor, unde fusese recent infiintata societatea Rompetrol Albania. <\/P>  <P align=justify>Tot atunci, oficialii Rompetrol anuntau ca grupul vizeaza \u0084completarea retelei de distributie de pe piata interna prin achizitia unei retele externe de benzinarii, dupa integrarea Rompetrol Downstream in structura Rompetrol Rafinare\u0093.<\/P>  <P align=justify>Aceasta explica de ce retinerea lui Patriciu, urmata imediat de caderea actiunilor Rompetrol la bursa, a fost inceputul unui sir de speculatii potrivit carora grupul isi va pierde credibilitatea in comunitatea financiara internationala si va intampina dificultati nu numai in a gasi bani pentru o eventuala extindere, dar si in a-si asigura derularea normala a afacerilor curente. Acum, la sapte luni de la momentul retinerii sale, achizitia Dyneff, finantata partial pe credit, pare un soi de razbunare fata de astfel de speculatii. <\/P>  <P align=justify><\/SPAN><SPAN class=text>E adevarat, ancheta in jurul Petromidia si al conducerii Rompetrol nu s-a terminat, iar finantistii privesc ambitiile expansioniste ale lui Patriciu cu o prudenta fireasca. In urma achizitiei Dyneff, agentia Fitch a pus sub supraveghere ratingul B minus acordat Rompetrol, cu posibilitate atat de crestere, cat si de scadere. Ratingul actual al grupului, dupa Fitch, reflecta \u0084un profil financiar agresiv\u0093, reflectat atat in programul semnificativ de investitii si achizitii, cat si in nivelul ridicat de indatorare (este vorba aici si de atat de comentata transformare in obligatiuni a unor datorii fata de stat in valoare de 600 de milioane de dolari). Agentia de rating spune insa ca ratingul ar putea fi diminuat numai daca analistii vor constata ca achizitia Dyneff \u0084va creste semnificativ datoriile grupului si ii va afecta lichiditatea\u0093.<\/SPAN><\/P>  <P align=justify><SPAN class=text>Pentru Dinu Patriciu, al carui scop declarat este sa faca din Rompetrol prima multinationala romaneasca, achizitia Dyneff ramane insa o victorie pur si simplu. Este un pas in planul sau strategic de dezvoltare, iar acesta merge inainte. Ca sa devina o multinationala ca la carte, Rompetrol are nevoie, in afara de distributie in alte tari, si de productie in strainatate, iar prima activitate posibila este o rafinarie. Cumva o rafinarie din Rusia? \u0084Ma simt mai atras de nordul continentului\u0093, spune Patriciu, cu ochii pe harta. <BR><\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 24 de ore de la anuntul cumpararii companiei franceze Dyneff, Dinu Patriciu mai pastra un zambet victorios si marturisea ca poate pleca in vacanta de sarbatori linistit: a dublat cifra de afaceri a grupului Rompetrol si are in portofoliu cateva terminale cheie, la Mediterana si la Atlantic. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[1124,1125],"class_list":["post-1621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-patriciu","tag-pe-filiera-franceza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23091,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1621\/revisions\/23091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}