\nAnual, Rom\u00e2nia pierde 140.000 de rom\u00e2ni, 70.000 din deficitul natural (decese minus na\u015fteri) \u015fi 70.000 din migra\u0163ie, spune pre\u015fedintele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, Tudorel Andrei.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 acum Rom\u00e2nia a pierdut peste 3 mil. de rom\u00e2ni, majoritatea ap\u0163i de munc\u0103. Cei mai mul\u0163i au plecat la munc\u0103 peste hotare pentru c\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 nu mai aveau unde s\u0103 lucreze, pr\u0103bu\u015firea economic\u0103 din perioada 1990-2004 fiind extrem de dur\u0103. Dar \u015fi pentru c\u0103 \u00een Occident sunt salarii mai mari sau pentru c\u0103 primesc oferte mai bune c\u00e2nd sunt trimi\u015fi sau v\u00e2na\u0163i de multina\u0163ionale. V\u00e2rfurile unei genera\u0163ii, care termin\u0103 liceul sau facult\u0103\u0163ile de top, au ca op\u0163iune de studiu sau de munc\u0103 \u0163\u0103rile cele mai dezvoltate \u015fi mai pu\u0163in Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nZonele din Moldova \u015fi Muntenia sunt cele mai afectate \u015fi s\u0103r\u0103cite. \u00cen aceste zone, lipsa investi\u0163iilor str\u0103ine se vede cel mai mult. Cu toate c\u0103 salariile sunt mai mici, multe investi\u0163ii str\u0103ine, \u00een special din zona de industrie, nu vin \u00een aceste zone pentru c\u0103 nu exist\u0103 infrastructur\u0103 (90% din banii de infrastructur\u0103 s-au dus \u00een vestul \u0163\u0103rii), nu exist\u0103 \u015fcoli, nu exist\u0103 fluxuri de tineri, nu exist\u0103 interes din partea autorit\u0103\u0163ilor locale, nu sunt bine primi\u0163i \u015fi nici bine v\u0103zu\u0163i.<\/p>\n
\nCum \u015fi de ce s-a ajuns aici? Un motiv \u0163ine de desfiin\u0163area \u015fcolilor profesionale \u00een 2009 de c\u0103tre Ecaterina Andronescu, profesor universitar \u015fi un cunoscut lider al PSD (acum e pu\u0163in \u00een dizgra\u0163ia lui Dragnea).<\/p>\n
\nNu toat\u0103 lumea poate urma o facultate, nu to\u0163i elevii care termin\u0103 gimnaziul sunt sus\u0163inu\u0163i de familii \u015fi de zona \u00een care tr\u0103iesc s\u0103 se duc\u0103 la liceu (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 jum\u0103tate din Rom\u00e2nia este rural\u0103).<\/p>\n
\n\u015ecolile profesionale erau o alternativ\u0103 foarte bun\u0103 pentru cei care nu \u0163ineau \u015fi nu voiau s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu \u201etoceala\u201d. \u015ecoala profesional\u0103 punea accentul pe ob\u0163inerea unei meserii \u015fi mai pu\u0163in pe carte, pe teorie.<\/p>\n
\n\u00cen 2004 erau aproape 280.000 de copii \u00eenscri\u015fi la \u015fcolile profesionale, \u00een 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat pr\u0103bu\u015firea unui sistem de educa\u0163ie voca\u0163ional\u0103: \u00een 2009 mai erau \u00eenscri\u015fi 109.000 elevi \u00een \u015fcolile profesionale, \u00een 2010 51.000, \u00een 2011 10.000.<\/p>\n
\nPur \u015fi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier \u015fi Traian B\u0103sescu pre\u015fedinte, i-a alungat din Rom\u00e2nia pe cei care puteau fi foarte buni meseria\u015fi \u00een construc\u0163ii, transport, restaurante, hoteluri etc.<\/p>\n
\nConfruntate cu lipsa for\u0163ei de munc\u0103, companiile str\u0103ine, \u00een special cele germane, au f\u0103cut presiuni pentru re\u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor profesionale, duale, voca\u0163ionale. De la 10.000 \u00een 2011, \u00een 2012 au fost 18.000 de elevi \u00eenscri\u015fi \u00een \u015fcolile profesionale, 25.000 \u00een 2013, 50.000 \u00een 2014, 65.000 \u00een 2015 \u015fi 80.000 \u00een 2016.<\/p>\n
\nDecizia dezastruoas\u0103 din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte \u015fi ast\u0103zi.
\nProblema este c\u0103 aceste \u015fcoli profesionale, de\u015fi sunt extrem de utile \u00eentr-o economie (\u015fapte din zece germani care muncesc au la baz\u0103 o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bun\u0103 imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, c\u00e2nd to\u0163i p\u0103rin\u0163ii voiau s\u0103 \u00ee\u015fi vad\u0103 copiii cu liceul terminat \u015fi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia op\u0163iune.
\nIar aceast\u0103 imagine se perpetueaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n
\n270.000 de copii abandoneaz\u0103 \u015fcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 se duc\u0103 la munc\u0103 brut\u0103 \u00een Occident.
\nPentru c\u0103 pe stat nu \u00eel intereseaz\u0103 \u015fcolile profesionale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pentru a lucra la stat trebuie s\u0103 ai liceul \u015fi facultatea, viitorul acestor institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la picoli, chelneri, croitori, buc\u0103tari, instalatori, electricieni sau \u015foferi.<\/p>\n
\nPia\u0163a serviciilor se bazeaz\u0103 pe \u015fcolile profesionale, iar \u00een pia\u0163a serviciilor activeaz\u0103 \u00een special companiile rom\u00e2ne\u015fti.
\nEste foarte bine c\u0103 Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc \u00een facult\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia. Dar companiile din e\u015faloanele 2, 3 \u015fi 4 ca putere financiar\u0103 se bazeaz\u0103 mai mult pe ceea ce produc liceele \u015fi \u015fcolile profesionale. A\u015fa cum au grij\u0103 de brandul lor, a\u015fa ar trebui s\u0103 aib\u0103 companiile rom\u00e2ne\u015fti grij\u0103 de brandul unor \u015fcoli profesionale, care ar trebui s\u0103 fie principalii lor furnizori de for\u0163\u0103 de munc\u0103. Dac\u0103 vom avea \u015fcoli profesionale care s\u0103 rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din Rom\u00e2nia \u015fi, de ce nu, cu cele mai bune facult\u0103\u0163i, atunci se va schimba \u015fi percep\u0163ia tinerilor privind op\u0163iunea de a lucra prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, programa \u015fcolilor profesionale poate fi f\u0103cut\u0103 mult mai u\u015for de c\u0103tre companii \u00een func\u0163ie de ce au nevoie dec\u00e2t dac\u0103 ar \u00eencerca s\u0103 schimbe sau s\u0103 introduc\u0103 ceva \u00een cursurile de la liceu sau de la o facultate.<\/p>\n
\nPentru a \u0163ine tinerii \u00een \u0163ar\u0103, mai ales pe cei din zonele mai pu\u0163in dezvoltate, dezvoltarea \u015fcolilor profesionale este singura op\u0163iune. \u015ei, \u00een mod cert, dup\u0103 ce termin\u0103 o astfel de \u015fcoal\u0103 nu sunt pl\u0103ti\u0163i cu salariul minim pe economie, a\u015fa cum sunt pl\u0103ti\u0163i acum cei care termin\u0103 o facultate. \u00cen Bucure\u015fti \u015fi \u00een principalele ora\u015fe din \u0163ar\u0103 exist\u0103 o criz\u0103 acut\u0103 de buc\u0103tari, cei mai buni fiind pl\u0103ti\u0163i \u015fi cu 2.000 de euro pe lun\u0103, net. Fiecare ora\u015f ar trebui s\u0103 aib\u0103 o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 masterchef din care s\u0103 ias\u0103 buc\u0103tari de top. Sau \u015fcoli de fotbal de unde po\u0163i s\u0103 ie\u015fi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.<\/p>\n
\nDac\u0103 peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolven\u0163i de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termin\u0103 \u015fcoli profesionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eNot everyone should go to college. Vocational education won\u2019t succeed so long as society consigns it to second-class status\u201d, scrie \u00eentr-o opinie pentru cotidianul american The Wall Street Journal Oner Cass, profesor invitat la Manhattan Institute \u015fi autorul unei c\u0103r\u0163i despre muncitorul viitorului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[306,4872,13673,28482,11138,7921,1403,9018,9359,11973,7258,8078,282,98,29837,7662],"class_list":["post-161168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-bucuresti","tag-dacia","tag-dragnea","tag-ecaterina-andronescu","tag-emil-boc","tag-germania","tag-ibm","tag-imm","tag-ins","tag-manhattan","tag-orange","tag-pdl","tag-psd","tag-romania","tag-the-wall","tag-traian-basescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/161168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=161168"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/161168\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=161168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=161168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=161168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}