Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
\nretelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
\nanului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
\ndistribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
\nanul 2009 sa nu fie deloc nefericit.<\/p>\n
Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
\nA&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
\nluni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
\neuro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
\nsimilara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
\nSensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
\neficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
\nanul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
\nunitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
\noperat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
\ndin zona de trafic, si am deschis alte doua”.<\/p>\n
Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
\nnumara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
\npretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
\nnerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
\nbeneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
\nperformantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
\nfarmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
\nde modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
\nmedicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
\nmedicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
\nimport, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
\nprescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
\nieftine”.<\/p>\n
Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
\nCentrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
\ncontractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
\ndiscutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
\nmai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
\nnivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
\nspatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
\nfunctioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
\nvanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
\nspatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Centrofarm incheie 2009 cu un total de 60 de unitati, sase
\nfarmacii fiind deschise anul acesta, si 23 anul trecut, iar
\njumatate dintre unitati functioneaza in complexuri comerciale sau
\nmalluri. Pentru primele noua luni, Centrofarm are o cifra de
\nafaceri de 24 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi
\nperioada din 2008, insa si-a dublat pierderile la 2,5 milioane de
\neuro. “Anul trecut ne-am dublat reteaua. Avem multe farmacii care
\nsunt in crestere, neajunse la maturitate. Am crescut foarte mult,
\ninsa nu la fel de mult cat ne gandeam la inceputul anului”, spune
\nCatana.<\/p>\n
Pentru 2010, in masura in care se vor deschide alte centre
\ncomerciale, Centrofarm va deschide noi farmacii, insa extinderea
\ntrebuie facuta cu atentie, intrucat “specificul acestei piete este
\nca se schimba foarte multe reguli in timpul jocului”. Directorul
\nretelei sustine ca nu vor fi inchise farmacii in cadrul Centrofarm,
\npentru ca, facand parte dintr-un grup de firme, nu sunt sanse sa
\napara probleme de lichiditati. “Faptul ca eliberam mai putin
\nmedicamente pe baza de reteta fata de media pietei si avem o
\nvanzare mai mare de produse non-medicale reprezinta un avantaj”,
\nprecizeaza Dorin Catana.<\/p>\n
“Cel mai important e ca nu am facut concedieri si nu am redus
\nsalariile angajatilor, mai ales ca vorbim de personal specializat,
\ncu facultate, de profesionalismul caruia depinde starea de sanatate
\na pacientilor”, declara Isabelle Iacob, directorul general al
\nretelei Help Net. Negocierile de chirii si “chirurgia costurilor
\noperationale” au facut posibila adaptarea la conditiile de criza:
\n“Am ales varianta de business cu un numar de farmacii sustenabile
\ndin punct de vedere financiar si nu doar bifarea unui numar de
\ndeschideri pe an”. In situatia farmaciilor cu probleme, compania a
\nrecurs din timp la relocari, iar prudenta e cuvantul de baza in
\nprivinta eventualei extinderi a retelei de 105 farmacii. “Planul de
\ndezvoltare pentru urmatorii trei ani a fost modificat in principal
\ndatorita faptului ca retailul farma este puternic reglementat de
\nstat, iar coerenta legislativa are un grad mare de volatilitate”,
\nmai spune Iacob. Cifra de afaceri a Help Net in primele noua luni a
\nfost cu circa 25% mai mare fata de aceeasi perioada din 2008, cu o
\nrata de profit “peste asteptari”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Tatal Isabellei Iacob, Ovidiu Buluc, este si actionar majoritar
\nal lantului de farmacii HelpNet, si cel ce controleaza si conduce
\ndistribuitorul de medicamente Farmexim, unul dintre cei mai mari de
\npe piata, astfel incat poate vedea situatia pietei din ambele
\nperspective. Ideea deschiderii primei farmacii a fost a fiicei,
\nanterior sefa vanzarilor la Farmexim. “Ce-ai zice sa deschidem o
\nfarmacie pentru ca ceilalti distribuitori, concurentii nostri, sa
\nmearga acolo cu oferte, iar noi sa avem acces la preturile lor?”,
\nisi aminteste Buluc intrebarea fiicei. “Am absolvit cursurile EMBA
\nla ASEBUSS, ceea ce mi-a dat o baza pe care am putut construi. Aici
\ns-a nascut si Help Net, ca proiect de absolvire a EMBA cu titlul
\n<Integrarea verticala a unui distribuitor de produse
\nfarmaceutice>”, spune Isabelle Iacob. Pentru anul acesta, Buluc
\nse asteapta la vanzari de 80 de milioane de euro numai in Help Net,
\nin crestere de la 62 de milioane in 2008, iar pentru Farmexim spera
\nsa incheie anul cu un profit operational de 4-4,5% din cifra de
\nafaceri. “Anul acesta, pe tot grupul, depasim 250 de milioane, iar
\nla anul planuim 300 de milioane”, spune el. Farmexim a avut pe
\nprimele noua luni afaceri de 130 de milioane de euro, mai mult cu
\n29% fata de perioada similara a anului trecut.<\/p>\n
Dupa parerea lui Buluc, era inevitabil ca blocajele de plati sa
\nelimine de pe piata o serie de farmacii din randul celor mici,
\nindependente, lipsite de puterea marilor retele, dar si sa aduca in
\npragul falimentului companii de distributie care si inainte de
\ncriza aveau o anvergura mica. Din cele 3.000-3.500 de farmacii cu
\ncare lucreaza Farmexim, jumatate asigura doar 7-8% din vanzarile
\ndistribuitorului, in timp ce 500 de clienti ii asigura 75-80%.
\nOvidiu Buluc, proprietarul distribuitorului de medicamente Farmexim
\nsi al retelei de farmacii Helpnet, afirma ca farmaciile au fost
\ninvatate sa lucreze cu adaosuri de 40%, fata de 14%, cat sunt in
\nprezent. “Nu e in interesul distribuitorilor sa aduca farmaciile in
\nsapa de lemn, insa sunt farmacii care nu restituie datoriile catre
\nfurnizori nici dupa ce vin banii de la Casa de Asigurari”, declara
\nrecent Buluc pentru BUSINESS Magazin, explicand ca farmaciile au
\nfost multa vreme invatate sa lucreze cu adaosuri de 40%, fata de
\n14% in prezent.<\/p>\n
Din punctul de vedere al lui Buluc, situatia dificila prin care
\ntrece economia se vede altfel daca e comparata cu ceea ce s-a
\nintampat in anii ’90. “Cel mai greu a fost anul 1996, cand la
\nconducerea tarii a venit guvernul Ciorbea. Atunci a fost o
\ndevalorizare de 100% in doua saptamani. Noi care aveam import 100%,
\nam inregistrat pierderi, insa am vandut un teren pe care planuiam o
\nextindere si ne-am mai redresat.” Acum insa, remarca el, inflatia
\neste sub control, “va fi probabil spre 4%, atunci era de 160%”;
\ncursul e “cat de cat stabil”, iar dobanzile de 13-14% sunt
\nrezonabile, fata de nivelul de 200% din 1996. Buluc isi aminteste
\nca multi dintre cei care au iesit din afaceri in acea vreme au
\nfacut-o din cauza creditelor cu dobanzi uriase. “Nu luasem niciun
\ncredit. Cum sa iei un credit cu 200% dobanda? Ce rata a profitului
\nputeai sa ai ca sa rambursezi? Puteai sa iei doar daca aveai de
\ngand sa nu il mai rambursezi – ceea ce s-a si intamplat in multe
\ncazuri”.<\/p>\n
Farmexim s-a dezvoltat pe structura fostei intreprinderi de
\ncomert exterior care se ocupa cu importul de medicamente pentru
\nMinisterul Sanatatii, al carei director a devenit Buluc dupa 1990.
\n“In 1994 am cumparat actiunile de la FPS si FPP si, prin metoda
\nMEBO, am devenit societate cu capital 100% privat”, spune Buluc,
\ncare adauga ca dezvoltarea accelerata a afacerii a inceput odata cu
\nanii de crestere economica. Din anul 2000, ritmul de crestere a
\nvanzarilor a fost de peste 35% pe an. “Acum avem o cota de piata de
\n8,5% si active de peste 40 de milioane de euro.” Explicatia tine de
\npolitica de investitii, sustine Buluc, care a preferat sa
\nreinvesteasca in afacere mai bine de 90% din profit. Pentru 2010,
\nsuma destinata investitiilor de Farmexim este de un milion de euro,
\ndupa un an 2009 in care compania nu a avut astfel de proiecte.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Vanzari mai mari ca anul trecut raporteaza si reteaua de
\nfarmacii Catena, care detine 200 de unitati la nivel national si a
\ninregistrat o crestere a vanzarilor in lei de 61% (38% in euro),
\nfata de primele noua luni din 2008, ajungand la 275 de milioane de
\nlei (65 milioane de euro).<\/p>\n
Anca Vlad, proprietarul distribuitorului de medicamente Fildas
\nsi al retelei Catena, este in aceeasi situatie ca si Ovidiu Buluc,
\navand acces la cunoasterea pietei atat din punctul de vedere al
\ndistribuitorului, cat si din cel al retailerului de produse
\nfarmaceutice. “Stiu foarte multi patroni de farmacii independente
\ncare vor trece peste criza si farmacii care par bine administrate
\nsi nu vor trece”, spune ea, referindu-se la faptul ca multe dintre
\nfarmaciile mici au ca atu calitatile manageriale si seriozitatea
\npatronului, care in unele cazuri “renunta si la propriile lor
\nvenituri” ca sa redreseze afacerea.<\/p>\n
Un risc suplimentar l-a adus insa mult discutata masura luata de
\nGuvern in octombrie, de a prelungi de la 60 la 90 de zile termenele
\nde plata pentru medicamentele compensate si de la 90 la 180 de zile
\npentru produsele din programele nationale. Anca Vlad compara
\nsituatia cu cea din tarile europene dezvoltate, unde pe timp de
\ncriza plata datoriilor statului catre companiile private este
\nprioritara, in timp ce in Romania s-a intamplat exact invers,
\nafectand tot lantul din industrie – farmacii, distribuitori si
\nfurnizori – si implicit pacientii. Cum majoritatea farmaciilor, mai
\nales cele de la tara, isi asigura veniturile in proportie de 60-80%
\ndin medicamente compensate si gratuite, e lesne de inteles de ce
\nmulte unitati n-au rezistat pe piata – potrivit datelor Cegedim, in
\ntrimestrul al treilea au disparut 42 de farmacii, iar pentru
\nultimul trimestru al anului, numarul celor care s-ar putea inchide
\nar putea fi de 3-5 ori mai mare.<\/p>\n
Pentru distribuitori, cel mai mult conteaza acum experienta si
\nvechimea in piata ale farmaciilor cu care lucreaza, respectiv
\ncapacitatea lor de a rezista fara cash pe o perioada mai lunga. Cat
\ndespre termenele de plata, Anca Vlad spera ca e doar o masura
\ntemporara, ce va fi abandonata in 2010. “Eu sunt un optimist
\nincurabil”, marturiseste femeia de afaceri, care considera ca un
\ndialog imbunatatit cu autoritatile poate constitui cheia pentru
\nameliorarea problemelor din sistemul sanitar si industria
\nfarmaceutica. “Fara dialog cu guvernantii nu poate sa existe
\nsolutie a problemei sanatatii si a farmaciilor din Romania. Sper sa
\nse intample minunea asta”, sustine Vlad, care gaseste nu criza, ci
\nExecutivul drept principalul responsabil pentru momentul greu
\ntraversat de piata farma: “Guvernul a facut-o, guvernul trebuie s-o
\nrezolve. Orice guvern are ca obligatii primordiale obligatiile
\nsociale. Functia principala a unui guvern este sociala. Economia
\npoate sa mearga si de la sine, dar categoriile defavorizate nu se
\ndescurca singure”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Anca Vlad crede ca existenta diferentierilor intre produsele de
\nbaza si programele nationale din punctul de vedere al termenelor de
\nplata de la buget este anacronica, iar desfiintarea acestor
\nprograme este foarte importanta. “Nu inteleg de ce o persoana cu
\nprobleme cardiace este mai putin importanta decat un bolnav de
\ndiabet. Nu trebuie sa se mai plateasca la 90 si 180 de zile, ci la
\n90 in toate cazurile, daca vrem sa fim europeni. Diferentierea nu
\nare niciun sens. In Romania se moare in proportie de 60% de inima.
\nDar inima nu este un program national”, comenteaza Vlad.<\/p>\n
O alta masura care ar asigura functionarea corecta a sistemului
\neste cresterea alocatiei bugetare pentru sanatate. “Nu cred ca un
\nguvern constient va accepta sa mearga doar cu 3% din PIB, pentru ca
\nnu se poate face sanatate cu 3%, oricat ai incerca sa dramuiesti,
\noricat te-ai stradui”, sustine Anca Vlad, raportandu-se tot la
\npolitica statelor europene dezvoltate, unde alocarea anuala de la
\nbuget pentru sistemul de sanatate este de 6-9% din PIB. Pe de alta
\nparte, ea crede ca evaluarea atenta a investitiilor si
\nadministrarea riguroasa a fondurilor din spitale sunt necesare
\ninaintea unei eventuale cresteri a contributiei pentru sistemul de
\nsanatate: “Nu as vrea sa mi se mareasca impozitele pana cand nu vad
\nca banii pe care ii dau sunt riguros cheltuiti.”<\/p>\n
Sfarsitul anului trecut a adus o presiune crescanda a bancilor
\nasupra grupului. Anca Vlad isi aminteste ca Fildas a lucrat trei
\nluni “numai pentru diverse raportari catre banci. Bancile erau
\ndebusolate, li se parea ca se prabuseste lumea, puneau intrebari
\npermanent despre cash-flow, iar noi trebuia sa dam mereu asigurari
\nca avem cash-flow, intr-o lume fara cash. Este o situatie
\ndura”.<\/p>\n
Si totusi, criza a adus si lucruri bune in piata farmaceutica –
\nforta de munca si chirii mai ieftine. “Personalul si-a mai
\nreajustat asteptarile, ceea ce e bine, pentru ca ajunsesem o tara
\nscumpa din punctul de vedere al fortei de munca. Noi aveam foarte
\nmulti angajati tineri si neexperimentati si cred ca era normal un
\nnivel mai realist al salariilor la nivelul angajatilor noi”, spune
\nVlad, care a renegociat, in masura posibilitatilor, si chiria
\npentru spatiile al caror pret devenise prea mare. Pentru 2009,
\nbugetul de investitii al Fildas a fost de 2 milioane de euro, iar
\ncompania asteapta o cifra de afaceri consolidata de 180 de milioane
\nde euro si un profit operational de 10 milioane de euro.<\/p>\n
Desi este un moment dificil, iar “situatia este neplacuta atunci
\ncand mergi mereu sa rogi si sa explici”, Anca Vlad marturiseste ca
\nnu a avut si nici nu are de gand sa se retraga din afacerea pe care
\na pornit-o in 1990: “Bucuria de a crea este prea mare. Nu-mi pot da
\nseama ce o sa simt peste zece sau douazeci de ani”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Desi perioada nu este deloc fasta pentru farmacii si nici pentru distribuitori, marile retele au vandut mai bine si mai mult in 2009 decat anul trecut. In conditiile in care multe farmacii independente au intrat de mult timp in faliment, se pare ca piata se curata singura, iar cei puternici vor iesi chiar sanatosi din criza.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[11355,7824,10224,14726,10223,8815],"class_list":["post-16081","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-centrofarm","tag-farmacii","tag-farmexim","tag-fildas","tag-help-net","tag-sensiblu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16081"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16081\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36136,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16081\/revisions\/36136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}