{"id":1608,"date":"2005-12-13T17:56:00","date_gmt":"2005-12-13T17:56:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1608"},"modified":"2026-04-02T07:27:44","modified_gmt":"2026-04-02T07:27:44","slug":"invartirea-in-cerc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1608","title":{"rendered":"Invartirea in cerc"},"content":{"rendered":"

Evolutia unei tari se realizeaza in spirale: una ascendenta, in cazul cresterii economice, a standardului de viata si increderii populatiei, alta descendenta, cand o recesiune prelungita afecteaza economia.  Mai exista momentele de inflexiune, cand trendul se schimba de la o scadere economica la crestere sau invers. Romania, fara sa fii inventat roata, experimenteaza invartirea in cerc. <\/P>

Daca analizam bugetul pe anul 2006 adoptat de Parlament sau Programul Economic de Preaderare alcatuit de Comisia Nationala de Prognoza, nu putem decat sa fim mandri de perspectiva luminoasa a Romaniei: o crestere economica de 6%, reducerea inflatiei la 5,5%, reducerea deficitului de cont curent cu peste un procent din PIB fata de 2005. <\/P>

Un mesaj optimist prin prisma raportului de tara din aprilie 2006, care ar trebui sa consfinteasca aderarea Romaniei la UE din anul 2007. Cat de aproape vor fi estimarile de acum de rezultatele reale vom vedea. Daca in 2004 cresterea economica de 8,3% a depasit previziunile oficiale cu peste 1%, anul acesta se pare ca rezultatul final va fi mai slab cu 0,7 – 1% decat prognoza initiala, rezultand o deviatie fata de valoarea reala de 15 – 20%. <\/P>

Desigur, in fiecare an intervin evenimente pozitive sau negative in economia mondiala sau in regiune si este posibil ca si in 2006 sa existe deviatii fata de valorile previzionate; asadar, ne-am putea astepta la o crestere a economiei oriunde intre 5,3 si 7%, daca acceptam valoarea oficiala de 6% ca sustenabila fundamental. <\/P>

Incepand cu trimestrul 4 al anului 2004, cresterea economica, desi viguroasa, a inceput sa scada, iar aceasta domolire se explica prin investitiile surprinzator de stagnate si evolutia mai mult decat modesta a productiei industriale. <\/P>

Agricultura a indus volatilitate cresterii economice, dupa cum conditiile naturale au fost mai potrivnice sau foarte bune. Sectorul constructiilor si mai ales activitatea de servicii au impins economia inainte, iar comertul a fost subramura serviciilor care a determinat in mare masura cresterea economica. <\/P>

Daca in urma cu cativa ani ne plangeam ca expansiunea se produce prin productie industriala pe stoc, determinand explozia arieratelor (o \u0084mostenire\u0093 pe care ne straduim sa o eliminam pana in ziua de azi), acum cresterea economica e generata de consum, iar in locul arieratelor am putea pune credite neperformante. In acest context, se impune o intrebare: are sectorul serviciilor potential pentru a sustine pe termen lung expansiunea, si in plus sa asigure o dezvoltare sanatoasa? <\/P>

Pana acum, un stimulent care a fortat comertul a fost creditarea, dar efectul secundar al creditelor tot mai ieftine si in conditii avantajoase este majorarea deficitului comercial al Romaniei. <\/P>

Actuala situatie este nu numai nesustenabila, dar si daunatoare pe termen lung. Asa cum am precizat si cu alte ocazii, am convingerea ca daca tara noastra va fi primita in Uniune in 2007, va fi vorba mai mult de o \u0084rasplata politica\u0093 si intr-o foarte mica masura de o recunoastere a meritelor noastre economice. Romania a fost impinsa sa creasca de catre UE, pentru a absorbi productia de bunuri din zona euro, care nu isi mai gasea cumparatori pe \u0084piata interna\u0093. <\/P>

Confruntati pe propriile piete cu o cvasi-recesiune incepand cu anul 2002, producatorii din UE s-au repliat, in functie de marime si puterea economica, intr-una din cele doua strategii defensive: reducerea costurilor prin subcontractare pe pietele mai ieftine din Europa de Est, respectiv sustinerea agresiva a exporturilor in tarile cu crestere economica puternica.
<\/P>

<\/SPAN>Iata \u0084reteta\u0093 care a facut din Romania o performera la nivel european. Capacitatea de a produce ieftin si fara grija de a pastra profiturile in tara a generat expansiunea economica bazata pe lohn din anii 2002-2004, iar graba romanilor de a-si cheltui micile economii cat mai repede sustine ritmul de crestere din 2005. Daca mai adaugam si resursele \u0084capsunarilor\u0093 – o forta de lucru ieftina, utilizata in tarile UE pentru munci prost platite, obtinem ecuatia simpla a celor aproximativ 5% crestere economica din 2005. Greu de crezut ca in acest fel se poate asigura continuarea evolutiei (in cifre) pozitive in anii urmatori la niveluri de 6 – 6,5%, cata vreme pana acum structura cresterii PIB a fost dezechilibrata si inconsistenta. Mai mult, Programul Economic de Preaderare prevede un nivel al investitiilor straine directe mai mult decat modest pentru perioada 2006 – 2009: maximum 3,8 miliarde de euro anual, desi teoretic Romania va fi deja membra a UE. Daca specialistii Comisiei Nationale de Prognoza nu sunt excesiv de pesimisti (si din previziunile asupra celorlalti indicatori au dovedit contrariul), asemenea cifre nu sustin deloc teza cresterii continue si accelerate pentru urmatorii patru ani. <\/P>

Atingerea in realitate a tintelor prevazute in Program ar fi mai degraba o potrivire norocoasa de cifre decat rodul unor strategii economice coerente. Desigur, exista oricand marja celor 20%, dar ce ne facem cand ea devine insuficienta?
<\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evolutia unei tari se realizeaza in spirale: una ascendenta, in cazul cresterii economice, a standardului de viata si increderii populatiei, alta descendenta, cand o recesiune prelungita afecteaza economia. Mai exista momentele de inflexiune, cand trendul se schimba de la o scadere economica la crestere sau invers. Romania, fara sa fii inventat roata, experimenteaza invartirea in cerc. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[1113],"class_list":["post-1608","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-invartirea-in-cerc"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1608"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1608\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23078,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1608\/revisions\/23078"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}