In timp ce Dubaiul, acel taram de poveste din mijlocul
\ndesertului, se zbate sa-si plateasca facturile, o intrebare
\nspinoasa atarna deasupra lumii financiare: este aceasta criza
\nfinanciara doar un eveniment izolat sau cumva ea prevesteste alte
\nsocuri legate de datorii publice?<\/p>\n
Problemele Dubaiului, un oras de vis, care a devenit un simbol
\nal hiper-bogatiei, cu insulele sale in forma de palmier si cu
\npartia de schi acoperita, i-au facut pe unii economisti sa se
\nintrebe daca nu cumva ar putea iesi la iveala si alte datorii cu
\npotential de a accentua criza, si daca asa ar fi, cat de
\npericuloase s-ar putea dovedi ele.<\/p>\n
Marile banci, care de-abia au inceput sa-si revina din socurile
\nfinanciare de anul trecut, isi evalueaza cu infrigurare expunerile
\npotentiale pe corporatii si guverne supraindatorate. De la Marea
\nBaltica la cea Mediterana, facturile pentru o spirala a
\nimprumuturilor fara precedent incep sa ajunga la scadenta. In Rusia
\nsi fostul bloc sovietic, unde preturile ridicate la petrol si gaze
\nau sprijinit o crestere rapida, un munte de datorii trebuie
\nrefinantat pe masura ce imprumuturile pe termen scurt ajung la
\nscadenta.<\/p>\n
Chiar si in state bogate, precum SUA sau Japonia, unde guvernele
\ncresc cheltuielile ca sa ajute economia, deficitele bugetare in
\nurcare sunt o ingrijorare continua pentru capacitatea guvernelor de
\na-si achita ratele, in special atunci cand dobanzile vor incepe sa
\nse majoreze din nou.<\/p>\n
Iar cifrele sunt coplesitoare. In Germania, multa vreme
\nbastionul chibzuintei fiscale din Europa, datoria guvernamentala
\neste in crestere si este asteptata sa ajunga la 77% din PIB anul
\nviitor, de la 60% in 2002. In Marea Britanie, cifra s-ar putea
\ndubla raportat la aceeasi perioada, ajungand la peste 80%.<\/p>\n
Povara fiscala e si mai grea in Irlanda si in Letonia, unde
\ncresterea economica alimentata de creditele ieftine si de cresterea
\ncontinua a preturilor imobiliare au creat mediul pentru prabusirea
\nabrupta a economiilor. Datoria publica in Irlanda este asteptata sa
\nse ridice anul viitor la 83% din PIB, de la doar 25% in 2007.
\nLetonia se scufunda si mai rapid: imprumuturile sale vor ajunge la
\nechivalentul a aproape 50% din economie anul viitor, de la doar 9%
\nin urma cu doi ani.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Ca si Letonia, celelalte surate baltice, Lituania si Estonia,
\nraman periculos de expuse, ca si Bulgaria si Ungaria. Toate aceste
\nstate au datorii externe care depasesc 100% din produsul lor intern
\nbrut, afirma Ivan Ceakarov, economist-sef pentru Rusia si fostele
\nstate sovietice la Nomura Bank. Datoria externa este adesea
\ndenominata in valuta, ceea ce inseamna ca guvernele nu se pot
\nfolosi de parghia devalorizarii monedei nationale ca mijloc de a
\nreduce datoria atunci cand ajung la ananghie, explica Maurice
\nObstfeld, profesor de economie la Universitatea California din
\nBerkeley.<\/p>\n
Cativa analisti estimeaza ca in viitorul apropiat o tara se va
\nprabusi sub povara datoriilor acumulate. Insa multi dau asigurari
\nca Fondul Monetar International si statele bogate vor interveni in
\neventualitatea ca guvernul respectiv va avea nevoie de colac de
\nsalvare.<\/p>\n
Refuzul Dubaiului de a garanta datoriile diviziei sale de
\ninvestitii Dubai World ar putea crea un precedent pentru alte
\nguverne indatorate de a abandona companiile despre care
\ninvestitorii au presupus in trecut ca se bucura de sprijinul total
\nal statului.<\/p>\n
“Eu vad motive foarte serioase de ingrijorare la un moment dat
\ndin 2010, cand vom vedea mai multe guverne eschivandu-se astfel,
\ncand isi vor da seama ca nu-si pot permite sa garanteze datoriile
\nacelor companii”, comenteaza Pierre Cailleteau, director al
\ndiviziei de riscuri asociate fondurilor suverane si economist sef
\nla Moody’s.<\/p>\n
Kenneth Rogoff, economist de la Harvard a carui recenta carte,
\n“Timpul e diferit”, ilustreaza 800 de ani de crize financiare,
\nspune ca “eu cred ca aproape fiecare tara vulnerabila are in spate
\nunul sau doi suporteri cu buzunare adanci, care cam exclud o criza
\nbrusca”. Dar Rogoff spune ca se asteapta la un val de intrari in
\ninsolventa cam peste doi ani, cand statele care acum sunt garanti
\nimpliciti se vor reorienta spre problemele din propria lor
\ncurte.<\/p>\n
O trasatura a crizei financiare este ca unele guverne au luat
\ntot mai multe credite pe termen scurt. In SUA, spre exemplu,
\nobligatiunile Trezoreriei cu scadenta la un an au crescut de la 33%
\ndin totalul datoriilor, cat erau in urma cu doi ani, la circa 44%
\nvara aceasta, scazand usor de atunci, potrivit Wrighston ICAP. SUA
\nvor avea cat de curand si ele probleme cu datoriile.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
“In cativa ani, pe masura ce situatia datoriilor statelor
\nindustrializate – Germania, Japonia sau SUA – se va inrautati, ele
\nvor deveni tot mai reticente in a-si deschide portofelele pentru a
\nsprijini pietele emergente cheltuitoare, sau cel putin statele pe
\ncare ei le considera asa”, spune Rogoff.<\/p>\n
Aceasta ar putea insemna necazuri serioase pentru statele in
\ncriza de lichiditati. Puse in fata nevoii de a rostogoli creditele
\npentru a-si acoperi datoriile ajunse la maturitate, pietele
\nemergente ar putea fi nevoite sa imprumute numai in 2010 inca 65 de
\nmiliarde de dolari, potrivit lui Gary N. Kleiman de la Kleiman
\nInternational.<\/p>\n
Dar, in vreme ce indatorarea guvernelor ar putea fi o problema
\npentru viitor, datoriile companiilor ar putea declansa o criza
\ncare, intr-un fel, este deja pe punctul de a erupe.<\/p>\n
Creditele contractate de companii au crescut in ultimii cinci
\nani. Potrivit lui Kleimand, circa 200 de miliarde de dolari trebuie
\nreturnate anul acesta sau anul viitor. El estimeaza ca firmele din
\nRusia sau Emiratele Arabe Unite au luat circa jumatate din acesti
\nbani. “Acolo e calcaiul lui Ahile”, spune el.<\/p>\n
Companiile din cateva state, in afara celor din Rusia si din
\nEmiratele Arabe Unite, se vor confrunta cu un hop cat de curand, in
\nincer-carea de a lua noi credite. Companiile din China ar urma sa
\nimprumute 8,8 miliarde de dolari in 2010, iar cele din Mexic 11
\nmiliarde.<\/p>\n
Potrivit unei analize a JP Morgan Chase, companiile rusesti au
\nimprumutat 220 de miliarde de dolari de la banci sau prin vanzarea
\nde bonduri intre 2006 si 2008. Aceasta suma este echivalentul a 13%
\ndin PIB-ul Rusiei. In Emirate, cifra este de 135,6 miliarde de
\ndolari, sau 53% din PIB; in Turcia este de 72 de miliarde, sau 10%
\ndin PIB, pe cand in Kazahstan este de 44 de miliarde de dolari,
\nadica 44% din produsul intern brut.<\/p>\n
In trecut, daca firmele nu-si puteau plati datoriile, guvernele
\nar fi intervenit. Dar deja sunt unele companii care nu au reusit
\nsa-si achite debitele dupa ce garantiile guvernamentale pe care le
\nasteptau n-au mai venit.<\/p>\n
In Rusia, spre exemplu, datoria externa este de peste 470 de
\nmiliarde de dolari, dar doar o parte din ea – circa 29 de miliarde
\nde dolari – apartine fondurilor suverane. Restul este in
\nbilanturile companiilor rusesti, inclusiv al gigantilor ca
\nGazprom.<\/p>\n
Cel mai problematic caz este al RusAl, cea mai mare companie de
\naluminiu din lume, care are datorii de circa 16 miliarde si care
\nanul acesta a avut o sincopa in achitarea lor, in timpul unor
\nnegocieri cu un grup de creditori. O subsidiara a companiei de stat
\nde constructii de avioane nu a reusit sa-si achite obligatiunile
\ntoamna trecuta in ciuda unei prezumate garantii guvernamentale. In
\nUcraina, compania energetica de stat, Naftogaz, si una de cai
\nferate si-au restructurat sau au cerut sa-si restructureze
\ndatoriile.<\/p>\n
“E un pod care a fost aruncat in aer in partea asta de lume”,
\ncomenteaza Rory MacFarquhar, economist la Goldman Sachs din
\nMoscova, referindu-se la guvernele care s-au retras din garantarea
\nimplicita a datoriilor companiilor de stat, la fel cum a fost si
\ncazul Dubai World.<\/p>\n
Restructurarea datoriilor Dubai World creste deja costurile la
\ncare se imprumuta companiile rusesti ce trebuie sa returneze 20 de
\nmiliarde de dolari scadente in aceasta luna, adauga Vladimir
\nTihomirov, economist-sef la banca UralSib din Moscova.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Guvernele si companiile din intreaga lume gem sub povara datoriilor, iar unii se tem ca o parte dintre ele nu vor mai fi niciodata achitate. Primele la rand sunt companiile, multe dintre ele de stat, dar de pe care guvernele si-au luat mana.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[14699,258],"class_list":["post-16055","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-datorie-publica","tag-dubai"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16055","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16055"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16055\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36111,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16055\/revisions\/36111"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}