![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17210893\/3\/rotaprint-33.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nAu ajuns \u2013 mai mult \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u2013 la realizarea unui produs de care este nevoie \u00een orice segment economic: etichetele. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, \u015fi-au propus s\u0103 \u015ftearg\u0103 imaginea de rud\u0103 s\u0103rac\u0103 a Europei pe care o avea Rom\u00e2nia atunci, iar tehnologiile lor s\u0103 fie la nivelul celor din companiile similare vestice.<\/p>\n
\n\u00cen 27 de ani, compania so\u0163ilor Nechita Rotta a evoluat de la un spa\u0163iu de produc\u0163ie de 20 de metri p\u0103tra\u0163i, trei angaja\u0163i \u015fi o produc\u0163ie de 12.000 de metri liniari de etichete, la un spa\u0163iu de 300 de ori mai mare, de 83 de ori mai mul\u0163i angaja\u0163i \u015fi produc\u0163ie de aproape zece mii de ori mai ridicat\u0103. De ce investi\u0163ii a fost nevoie ca s\u0103 aduc\u0103 primele computere Macintosh \u00een Apahida, Cluj, \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu \u201eiPhone-urile\u201d tehnologiilor de printare?<\/p>\n
\n\u201eAm investit tot \u201c, r\u0103spunde scurt Arnella Nechita Rotta la \u00eentrebarea legat\u0103 de valoarea investi\u0163iilor \u00een afacerea de produc\u0163ie de etichete \u00een care s-a lansat \u00een 1991 \u00eempreun\u0103 cu mama \u015fi so\u0163ul ei, Cristi Nechita Rotta. 27 de ani mai t\u00e2rziu, Sunimprof Rottaprint, businessul lor de familie, a ajuns s\u0103 genereze afaceri de 20,2 de milioane de euro anual, la o marj\u0103 de profit de circa 10%. Obiectul de activitate al afacerii nu u\u015for de explicat (tiparul flexografic axat pe produc\u0163ia de etichete), ci poate fi mai lesne observat: etichetele clujenilor sunt prezente pe toate rafturile (nu doar de pe pia\u0163a local\u0103), ca parte a ambalajele sticlelor de ap\u0103, vin, lapte, \u00eenghe\u0163at\u0103 \u015f.a.m.d. Firma clujean\u0103 deserve\u015fte circa 800 de clien\u0163i mai ales din industria alimentar\u0103, dar \u015fi din a cosmeticii \u015fi \u00eengrijirii personale, a produselor pentru cas\u0103 \u015fi detergen\u0163i, farma, inginerie \u015fi automotive.<\/p>\n
\n\u00cen r\u00e2ndul lor se afl\u0103 companii precum Agricola, Aldis, Erbalact, Agrisol, Borsec, Ana \u015fi Cornel, La Dorna, Hochland, Napolact, Reinert, Unicarm, Covalact, Friesland C\u00e2mpina, cramele Halewood sau Klaas-Pitsch (\u00een Germania). Dintre ace\u015ftia, majoritatea sunt din Rom\u00e2nia, iar aproximativ 100 de clien\u0163i sunt pe pie\u0163ele externe.<\/p>\n
\nAproximativ 24% din veniturile firmei sunt aduse de exporturi, cu livr\u0103ri \u00een 14 \u0163\u0103ri din Europa, Asia \u015fi Statele Unite, num\u0103rul de clien\u0163i cresc\u00e2nd cu circa 10% \u00een 2017 fa\u0163\u0103 de anul precedent. Sediul companiei \u015fi centrul de produc\u0163ie se afl\u0103 \u00een comuna Apahida din jude\u0163ul Cluj; aceasta de\u0163ine \u00eens\u0103 \u015fi patru centre logistice \u00een Rom\u00e2nia (la Bucure\u015fti, Timi\u015foara, Pa\u015fcani, Bra\u015fov) \u015fi dou\u0103 \u00een Europa, \u00een Germania \u015fi Ungaria. Compania so\u0163ilor Nechita Rotta a evoluat de la un spa\u0163iu de produc\u0163ie de 20 de metri p\u0103tra\u0163i, trei angaja\u0163i \u015fi o produc\u0163ie de 12.000 de metri liniari de etichete la un spa\u0163iu de 300 de ori mai mare (6.780 de metri p\u0103tra\u0163i), de 83 de ori mai mul\u0163i angaja\u0163i (252) \u015fi produc\u0163ie de aproape zece mii de ori mai mare (117 milioane de metri liniari). Pentru anul \u00een curs, antreprenorii \u015fi-au fixat un obiectiv de cre\u015ftere de circa 10%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u00eencas\u0103ri de 22 de milioane de euro.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPovestea \u00eenfiin\u0163\u0103rii Sunimprof Rottaprint nu face excep\u0163ie de la etapele care caracterizeaz\u0103 pove\u015ftile de afaceri ale capitalismului pur rom\u00e2nesc: doi tineri clujeni, de vreo 20 de ani, voiau s\u0103 construiasc\u0103 un business care s\u0103 func\u0163ioneze \u00een perioada El Dorado-ului afacerilor locale. Au investit 100 de m\u0103rci \u00een \u00eenfiin\u0163area firmei, iar la numele companiei \u2013 Sunimprof \u2013 au ajuns printr-o combina\u0163ie rezultat\u0103 dintr-o discu\u0163ie \u00eentre prieteni, deriv\u00e2nd din \u201eSuntem profesioni\u015fti\u201d; la acesta se adaug\u0103 numele de fat\u0103 al fondatoarei.<\/p>\n
\nMicrobul antreprenoriatului \u00eei prinsese pe so\u0163ii Rotta \u00eenc\u0103 din perioada comunismului, c\u00e2nd \u00eencercau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 diverse produse cu prilejul s\u0103rb\u0103torilor. \u201e\u00cen facultate ne pl\u0103cea s\u0103 facem \u015fi s\u0103 comercializ\u0103m, \u00een limita posibilului de la vremea aceea, felicit\u0103ri, m\u0103r\u0163i\u015foare, iar acest lucru implica tipar serigrafic (procedeu de imprimare cu ajutorului unui ecran de m\u0103tase – n.red.) manual. Tip\u0103ream \u00eenainte de ’90, acas\u0103, \u015fi vindeam obiectele respective \u00een centrul ora\u015fului.\u201d \u00cen 1991, dup\u0103 ce au absolvit facultatea \u2013 Electrotehnica la Universitatea Politehnica \u00een cazul Arnellei Nechita Rotta \u015fi Informatica la Universitatea Babe\u015f-Bolyai \u00een cazul lui Cristi Nechita Rotta \u2013 cei doi au pus bazele firmei. \u201eAm investit 100 de m\u0103rci pentru \u00eenfiin\u0163area firmei \u015fi mult entuziasm, curaj, nebunie poate, \u00een contextul euforiei afacerilor din anii 1990.\u201d<\/p>\n
\nIdeea produc\u0163iei de etichete, care, \u00een lipsa produselor vestice, nu aveau cerere pe pia\u0163a local\u0103, a venit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Cei doi \u00ee\u015fi propuseser\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 o afacere care s\u0103 implice utilaje performante, o idee de neconceput \u00een comunism. Arnella Nechita Rotta v\u0103zuse o oportunitate \u00een produc\u0163ia pungilor de plastic de 1 leu, iar prin intermediul unor cuno\u015ftin\u0163e, au ob\u0163inut din Germania un utilaj modest, la m\u00e2na a doua, vechi, care \u015ftia s\u0103 tip\u0103reasc\u0103, dar care nu era potrivit pentru imprimarea de materiale plastice, cum sunt pungile. Acesta se preta mai mult pentru imprimarea de etichete autodezive; \u00een Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 pe atunci acestea nu erau larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een comer\u0163, astfel c\u0103 aplicabilitatea lor se referea mai ales la \u201eab\u0163ibildurile\u201d colec\u0163ionate de copii. Cei doi au \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 foloseasc\u0103 utilajul, iar ulterior, povestesc ei, i-au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe c\u00e2\u0163iva dintre clien\u0163ii lor poten\u0163iali. \u00ce\u015fi amintesc \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een perioada de \u00eenceput au fost nevoi\u0163i s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 \u015fi alte obiecte, cum ar fi, de pild\u0103, banderolele pentru bancnotele de la banc\u0103.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17210893\/2\/grafic.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nTreptat, odat\u0103 cu dezvoltarea a c\u00e2torva dintre firmele locale, au \u00eenceput \u015fi ei s\u0103 v\u00e2nd\u0103 din ce \u00een ce mai multe etichete autoadezive. Antreprenorii \u00ee\u015fi amintesc c\u0103 \u00een r\u00e2ndul primilor clien\u0163i se aflau firme precum Marmura Tulcea, produc\u0103torul clujean de cosmetice Farmec ori firma de panifica\u0163ie Paneiro. \u201eCei care \u015ftiau despre ce este vorba au spus da, al\u0163ii au a\u015fteptat s\u0103 vad\u0103 cum func\u0163ioneaz\u0103; \u00eencet-\u00eencet, pe m\u0103sur\u0103 ce trecea timpul, produsele erau tot mai u\u015for de introdus pe pia\u0163\u0103 \u00een tot felul de domenii.\u201d \u00cen 1996 au \u00eenceput o colaborare \u015fi cu Colgate-Palmolive, despre care antreprenorii spun c\u0103 era un client bun, strategic pentru ei \u00een contextul \u00een care compania avea atunci dou\u0103 fabrici \u00een Rom\u00e2nia, una la Bra\u015fov \u015fi alta la Bucure\u015fti: \u201eFosta Stela, acum este Kaufland pe acel loc\u201d, puncteaz\u0103 cu nostalgie Cristi Nechita Rotta. Un alt client care se leag\u0103 de \u00eenceputurile firmei a fost BCR, care, la un moment dat, \u015fi-a schimbat numerele de telefon, astfel c\u0103 avea nevoie de etichete pentru a introduce noile numere.<\/p>\n
\nSo\u0163ii Nechita Rotta \u00ee\u015fi amintesc c\u0103 la \u00eenceputul afacerii \u00ee\u015fi petreceau la munc\u0103 tot timpul: \u201eAveam cel pu\u0163in dou\u0103-nop\u0163i pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dac\u0103 nu trei, lucrate. Tot timpul eram la serviciu \ueb6b mergeam \u00een delega\u0163ii \u015fi \u00een spa\u0163iul de produc\u0163ie\u201d, spun ei. Arnella Nechita Rotta se concentra pe produc\u0163ie, iar so\u0163ul s\u0103u se axa pe dezvoltarea comercial\u0103. El \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 erau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care pleca duminica seara \u00een delega\u0163ii \u015fi se \u00eentorcea s\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u0163a. \u201eA\u015fa se lucra pe vremea c\u00e2nd eram noi mai tineri \ueb6b dac\u0103 voiai s\u0103 faci ceva, trebuia s\u0103 lucrezi, nu venea nimeni s\u0103 \u00ee\u0163i dea, s\u0103 fac\u0103 \u00een locul t\u0103u\u201d, spune el. Arnella Nechita Rotta \u00eel completeaz\u0103 cu un alt episod din perioada \u00eenceputului afacerii: dac\u0103 aveau o comand\u0103 de f\u0103cut, r\u0103m\u00e2nea \u00een fabric\u0103 toat\u0103 lumea, nu doar ei; iar mama ei, care era \u015fi ea implicat\u0103 \u00een afacere la \u00eenceput, f\u0103cea m\u00e2ncare pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n
\nTimpul \u00een business a trecut at\u00e2t de repede, \u00eenc\u00e2t s-au scurs 15 ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 oficializeze \u015fi rela\u0163ia dintre ei. \u201eNoi nu am avut timp s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim, am stat f\u0103r\u0103 acte legale 14 ani; dac\u0103 nu ne presau p\u0103rin\u0163ii \u015fi prietenii cred c\u0103 nici ast\u0103zi nu eram c\u0103s\u0103tori\u0163i\u201d, glumesc ei. \u00cen anul 2000 s-au c\u0103s\u0103torit, iar acum spun c\u0103 au ajuns la un echilibru \u00eentre via\u0163a de familie \u015fi business, care nu mai reprezint\u0103 subiectul principal la cinele \u00een familie: \u201eL\u0103s\u0103m aici subiectele de afaceri \u015fi acas\u0103 ne concentr\u0103m pe familie, pe copii, pe cas\u0103\u201d. <\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17210893\/6\/rotaprint-514.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nCristi Nechita Rotta spune c\u0103 \u00een dezvoltarea afacerii, de-a lungul timpului au existat mai multe momente dificile, care \u00een prezent par de ordinul SF-ului. Rememoreaz\u0103 c\u00e2teva dintre aceste momente, de pild\u0103 achizi\u0163ia de materie prim\u0103 de pe pie\u0163ele str\u0103ine. \u201eTrebuia s\u0103 mergem, s\u0103 facem rost de m\u0103rci de pe strad\u0103, c\u0103 nu aveai de unde altundeva s\u0103 le cumperi. Ini\u0163ial te \u00eenscriai la licita\u0163ie la banc\u0103, dac\u0103 voiai s\u0103 cumperi materie prim\u0103 de 10.000 de dolari; 1 dolar era 2.000 de lei, pl\u0103teai leii \u015fi a\u015fteptai s\u0103 \u00ee\u0163i vin\u0103 r\u00e2ndul s\u0103 prime\u015fti 10.000 de dolari, dar fiindc\u0103 dura 3-4 luni de zile p\u00e2n\u0103 \u00eei primeai de la banc\u0103, dolarul nu mai era 2.000 de lei, ci ajungea la 2.500, astfel c\u0103 nu mai primeai 10.000 de dolari, ci mai pu\u0163in; trebuia s\u0103 \u00eei explici furnizoului c\u0103 nu ai de unde s\u0103 \u00eei dai toat\u0103 suma \u015fi c\u0103 faci rost de restul banilor \u00een 2-3 luni, mai cump\u0103ram de pe strad\u0103, mai venea lumea de peste hotare, mai vindea pe modelul \u00abAm de v\u00e2nzare 150 de m\u0103rci. D\u0103-le \u00eencoace!\u00bb.\u201d \u00cen 1997, dolarul trecuse de la 4.000 lei la peste 8.000 \u00eentr-o noapte: \u201ePentru noi a fost un dezastru, \u00een momentul acela noi am pierdut tot\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u015fi Arnella Nechita Rotta. \u201eAveam marf\u0103 v\u00e2ndut\u0103 pe pia\u0163\u0103 la curs de 3.000 \u015fi ceva, am \u00eencasat-o la curs de 8.000 \u015fi ceva.<\/p>\n
\nTinerii de ast\u0103zi nu cred c\u0103 pot s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 asemenea fenomene; trebuia s\u0103 te duci la client s\u0103 \u00eei spui c\u00e2t cost\u0103 o etichet\u0103 \u015fi nu \u015ftiai ce s\u0103 \u00eei spui. Pl\u0103teau peste o lun\u0103 \ueb6b nu se putea pl\u0103ti pe loc; dar nu aveam de unde s\u0103 \u015ftim c\u00e2t avea s\u0103 fie dolarul peste o lun\u0103.\u201d<\/p>\n
\nV\u00e2nzarea c\u0103tre pie\u0163ele externe a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu zece ani, \u00een Germania, \u00een decembrie 2007, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu precizie Arnella Nechita Rotta \ueb6b \u00eenainte de \u00eenceputul crizei. Momentul extinderii, \u00eenainte de criz\u0103, a fost prielnic, \u00een contextul \u00een care \u015fi clien\u0163ii germani deveniser\u0103 mai aten\u0163i la costuri \u00een timpul acesteia. \u201eAsociau Rom\u00e2nia cu ceva ieftin \u015fi, fiind criz\u0103, lumea \u00eencepuse s\u0103 fie foarte atent\u0103 la economisire; au fost \u015fi al\u0163ii care au spus: \u00abSunte\u0163i mai ieftini, dar doar cu 20%\u00bb.\u201d Totodat\u0103, \u00ee\u015fi amintesc ei, au fost \u015fi clien\u0163i care au spus c\u0103 nu vor s\u0103 lucreze cu ei fiindc\u0103 sunt din Rom\u00e2nia. So\u0163ia lui rememoreaz\u0103 replicile tehnologilor sau inginerilor care veneau s\u0103 pun\u0103 \u00een func\u0163iune utilajele: \u201eCineva din Austria spunea c\u0103 doar el a vrut s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia fiindc\u0103 era mai excentric, se ducea \u00een toate \u0163\u0103rile socotite mai pu\u0163in dezvoltate, precum India\u201d. Lumea era sceptic\u0103 la vremea aceea, dar firma clujean\u0103 primea des vizitatori din vest, care, dup\u0103 cump\u0103rarea utilajelor noi de c\u0103tre ei, au \u00eenceput \u015fi ei s\u0103 devin\u0103 interesa\u0163i de pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103: \u201eAm \u00eencercat s\u0103 le ar\u0103t\u0103m tuturor celor care au venit c\u0103 de regul\u0103 ce v\u0103d ei la televizor nu este chiar conform cu realitatea din Rom\u00e2nia; majoritatea \u00ee\u015fi schimbau p\u0103rerea c\u00e2nd plecau\u201d.<\/p>\n
\nIntrarea \u00een competi\u0163ie direct\u0103 cu firmele str\u0103ine ar fi fost imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 investi\u0163iile tehnologice constante \u00een dezvoltarea fimei. De exemplu, \u00een 1995, so\u0163ii Nechita Rotta au adus \u00een Rom\u00e2nia primul utilaj flexografic (necesar \u00een imprimarea pe materiale flexibile; se imprim\u0103 pe plastic, celofan, h\u00e2rtie etc. \u2013 n.red.) nou de pe pia\u0163\u0103, din Anglia, \u00een \u015fase culori. Pentru achizi\u0163ionarea acestuia, au luat un credit de 497.000 de dolari, la un curs de 1.800 de lei un dolar. \u201eL-am terminat de rambursat \u00een decembrie 1999 la 18.000 de lei pentru un dolar\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Arnella Nechita Rotta.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, pentru studioul DTP \u015fi pentru computerele Macintosh aduse, printre primele din Rom\u00e2nia, au avut nevoie de o autorizare special\u0103 din partea Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale: \u201eSe considera c\u0103 aceste achizi\u0163ii \u0163in de strategia la nivel de \u0163ar\u0103; pentru scannerul pe care \u00eel aveam, care era foarte performant la vremea aceea, am pl\u0103tit 83.000 de m\u0103rci. Cred c\u0103 le era fric\u0103 atunci s\u0103 nu tip\u0103rim bani\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Arnella Nechita Rotta. \u201eErau sechelele acelea de pe vremea comunismului care \u00ee\u0163i impuneau s\u0103 declari dac\u0103 ai ma\u015fin\u0103 de scris; iar \u00een domeniul tip\u0103riturilor se considera, desigur, c\u0103 po\u0163i s\u0103 tip\u0103re\u015fti \u015fi bani\u201d, spune z\u00e2mbind \u015fi Cristi Nechita Rotta.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17210893\/5\/rotaprint-404.jpg?height=620&width=465\")
<\/p>\n
\nScepticismul celorlal\u0163i legat de noile tehnologii achizi\u0163ionate i-a determinat \u015fi pe ei ca timp de un an s\u0103 nu lase pe nimeni s\u0103 intre \u00een studioul lor, dotat cu primele Macintosh-uri cu diagonal\u0103 de 21 de inchi \u015fi rezolu\u0163ie mare. \u201eAm pl\u0103tit pe un monitor 21.000 de m\u0103rci, ceea ce era fantastic. \u00cen tot studioul DTP am investit 200.000 de m\u0103rci, sum\u0103 \u00een care intrau calculatoarele, software-ul, scannerul; \u00een prezent, un scanner de genul acesta cost\u0103 sub 1.000 de dolari\u201d, descriu cei doi tehnologiile de \u00eenceput. Tehnologizarea a fost o preocupare constant\u0103 a clujenilor, care \u015fi-au dorit s\u0103 foloseasc\u0103 tehnologiile cele mai avansate, compar\u00e2ndu-se mereu cu concuren\u0163a interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n
\n\u201e\u00centotdeauna ne-am propus s\u0103 fim cei mai buni, dar nu doar din Rom\u00e2nia, ci din Europa. Am vrut s\u0103 ne aliniem la nivel european, s\u0103 nu fim noi ruda aceea s\u0103rac\u0103 a Europei, Cenu\u015f\u0103reasa. Noi suntem la fel ca \u015fi ei \ueb6b \u015fi ei au tehnologie nou\u0103, dar \u015fi noi, speciali\u015fti avem \u015fi noi, nu avem de ce s\u0103 ne consider\u0103m la un nivel inferior. Nu zic c\u0103 facem lucrurile mai bine, dar le facem la fel\u201d, spun so\u0163ii Arnella \u015fi Cristi Nechita Rotta.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile actuale, compania \u015fi-a planificat pentru intervalul 2013-2021 un buget de 18-20 milioane de euro, ce vor fi direc\u0163iona\u0163i \u00een continuare spre tehnologizare; valoarea investi\u0163iilor anuale se situeaz\u0103 astfel la circa 2,5 milioane de euro. Din aceast\u0103 sum\u0103, aproximativ 4 milioane de euro au fost deja investi\u0163i. \u201eViziunea pe care am stabilit-o pentru firm\u0103 \u00een 2013 a fost s\u0103 tripl\u0103m cifra de afaceri de atunci (de 13 milioane de euro \ueb6b n.red.) p\u00e2n\u0103 \u00een 2021, p\u00e2n\u0103 la 39 de milioane de euro\u201c, descrie antreprenorul Cristi Nechita Rotta obiectivele pe care le vizeaz\u0103. \u201eInvesti\u0163iile \u015fi proiectele care se finalizeaz\u0103 vor aduce o cre\u015ftere mult mai mare a cifrei de afaceri \u015fi a capacit\u0103\u0163ii fiindc\u0103 presupun linii noi de produc\u0163ie. P\u00e2n\u0103 acum aveam o medie anual\u0103 \u00eentre 10 \u015fi 16% cre\u015ftere de la an la an\u201d, explic\u0103 Nechita Rotta. Pentru finan\u0163area investi\u0163iilor, antreprenorii clujeni lucreaz\u0103 cu dou\u0103 b\u0103nci principale, BCR \u015fi UniCredit, dar au accesat \u015fi fonduri europene \u2013 spre exemplu 5 milioane de euro \u00een contextul a dou\u0103 proiecte de tehnologizare \u015fi reciclare. Antreprenorii au depus recent \u015fi un proiect pentru reciclare de 2,5 milioane de euro pentru accesarea de fonduri norvegiene.<\/p>\n
\n\u00cen ultimii ani ai programului de investi\u0163ii 2013-2021, datorit\u0103 proiectelor \u00een derulare, care \u00eenseamn\u0103 tehnologie nou\u0103 \u00een plus, vor produce mai mult. \u201eDin punct de vedere fizic, utilajele acestea se uzeaz\u0103 destul de greu, sunt utilaje de tipar pe care, fizic, le po\u0163i folosi 30 de ani f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103; desigur, nu po\u0163i s\u0103 faci tot ce vrei cu ele. Moral se uzeaz\u0103 mult mai repede\u201d, descrie antreprenorul motivele pentru care sunt nevoi\u0163i s\u0103 investeasc\u0103 \u00een mod constant \u00een tehnologii care, la fel ca \u00een cazul telefoanelor mobile, devin dep\u0103\u015fite dup\u0103 anumite interval de timp.<\/p>\n
\nUn alt obiectiv \u0163ine de \u00eenlocuirea materialelor nereciclabile cu unele reciclabile: \u201eVrem s\u0103 \u00eenlocuim c\u00e2t mai mult materialele nereciclabile, mai ales pe cele cu volum mare, de milioane \u015fi milioane de kilograme de material nereciclabil, cu materiale reciclabile\u201d, spune Cristi Nechita Rotta. A observat c\u0103 unii dintre clien\u0163i sunt receptivi la proiectele de acest tip \u00eens\u0103 \u201eAl\u0163ii, tocmai cei pe care \u00eei vezi c\u0103 fac tam-tam s\u0103 protejeze natura, nu sunt interesa\u0163i de acest aspect.\u201d Clien\u0163ii din Germania au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat mult mai repede aceste idei, fiindc\u0103 la ei folosirea materialelor nereciclabile presupune costuri mai mari, fixate prin legisla\u0163ie. \u201ePentru un material nereciclabil ai de pl\u0103tit mult ca s\u0103 \u0163i-l ia cineva s\u0103 \u00eel duc\u0103 la de\u015feuri speciale; la noi se poate arunca la groapa de gunoi.\u201d<\/p>\n
\nAntreprenorul Cristi Nechita Rotta estimeaz\u0103 pia\u0163a pe care activeaz\u0103, a materialelor autoadezive, la 50-60 de milioane de euro, iar tendin\u0163a de la nivel interna\u0163ional este de cre\u015ftere a acestui segment. Cele mai solicitate produse din oferta Sunimprof Rottaprint sunt etichetele imprimate \u015fi capacele de iaurt, care au o pondere de 65% din totalul comenzilor. \u00cen topul industriilor care au solicitat serviciile companiei \u00een 2017, industria prelucr\u0103toare conduce clasamentul cu un procent de 69%. \u00cen ceea ce prive\u015fte sectoarele de activitate, 38% dintre clien\u0163i provin din domenii precum fabricarea produselor lactate \u015fi a br\u00e2nzeturilor, fabricarea produselor din carne, prelucrarea \u015fi conservarea c\u0103rnii, produc\u0163ia de b\u0103uturi r\u0103coritoare nealcoolice, produc\u0163ia de ape minerale \u015fi alte ape \u00eembuteliate, fabricarea p\u00e2inii, a pr\u0103jiturilor \u015fi a produselor de patiserie.<\/p>\n
\nConcuren\u0163a este creat\u0103 mai ales de importurile produselor, gata etichetate, din afara \u0163\u0103rii: \u201ePe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 ne lupt\u0103m cu cei care aduc produse realizate \u00een afar\u0103, aceia sunt competitorii – \u00een loc s\u0103 eticheteze \u00een Rom\u00e2nia, le aduc gata etichetate din afar\u0103.\u201d Pentru etichetele care se folosesc \u00een Rom\u00e2nia, competi\u0163ia este format\u0103 din c\u00e2teva firme locale; compania clujean\u0103 de\u0163ine \u00eens\u0103 o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 30%, fiind liderul acesteia, potrivit antreprenorilor. Majoritatea etichetelor realizate de produc\u0103torul clujean se folosesc \u00een cazul bunurilor de larg consum, ca salamul, br\u00e2nza, iaurtul; acest lucru este \u015fi o consecin\u0163\u0103 a absen\u0163ei industriei chimice din Rom\u00e2nia: \u201eDegeaba vreau s\u0103 fac etichete de Vanish, Fairy, Chief, Domestos. care se fac \u00een Polonia. Eu nu \u015ftiu s\u0103 avem \u00een Rom\u00e2nia \ueb6b dec\u00e2t ceva modest la Bucure\u015fti \ueb6b industrie chimic\u0103, produc\u0103tori de \u015fampoane etc. \u00cen schimb, \u00een industria alimentar\u0103, suntem foarte bine reprezenta\u0163i de produc\u0103tori autohtoni.\u201d<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17210893\/4\/rotaprint-120.jpg?height=620&width=465\")
<\/p>\n
\nUnul dintre trendurile observate de reprezentan\u0163ii Sunimprof Rottaprint \u00een pia\u0163a pe care activeaz\u0103 este tip\u0103rirea \u00een tiraje mici, ca urmare a influen\u0163ei marketingului, \u00een contextul unui ideal de produc\u0163ie \u00een tiraje foarte mari. Antreprenorul Nechita Rotta ofer\u0103 \u015fi un exemplu \u00een acest sens: \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, exista Coca-Cola, iar oamenii consumau 5 miliarde de sticle din acest produs; acum consum\u0103 tot 5 miliarde de sticle ale acestui produc\u0103tor, dar din diverse sortimente \ueb6b Coca-Cola Zero, Light, Fanta de portocale, de l\u0103m\u00e2ie etc. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu ceilal\u0163i produc\u0103tori. De aceea, utilajele trebuie reglate de mai multe ori. Sunimprof Rottaprint tip\u0103re\u015fte aproximativ 90.000 de metri liniari de etichete pe zi; pentru un produc\u0103tor de b\u0103uturi r\u0103coritoare, aceast\u0103 cantitate asigur\u0103 necesarul de etichete pentru aproximativ 2 milioane de sticle, adic\u0103 pentru 4-5 zile de produc\u0163ie.<\/p>\n
\nClujenii au furnizori str\u0103ini pentru toate materiile prime. \u201eNu sunt produc\u0103tori locali, nu se produce aici nici aluminiu, nici folie de aluminiu, nici h\u00e2rtie; o perioad\u0103, la \u00eenceputul afacerii, am lucrat cu combinatul de h\u00e2rtie de la Dej \u015fi de la C\u0103l\u0103ra\u015fi, pentru mici cantit\u0103\u0163i de produs; am \u00eencercat la Slatina, dar nu am reu\u015fit s\u0103 \u00eei convingem s\u0103 produc\u0103 folie de aluminiu. Nici cerneal\u0103 nu g\u0103sim \u00een Rom\u00e2nia. \u00cencerc\u0103m s\u0103 cump\u0103r\u0103m materie prim\u0103 cu valoare ad\u0103ugat\u0103 c\u00e2t mai pu\u0163in\u0103, de multe ori cump\u0103r\u0103m materiale \u015fi le punem noi cap la cap ca s\u0103 ias\u0103 materia prim\u0103 final\u0103, atunci mai diminu\u0103m ca valoare importurile\u201d, \u00ee\u015fi exprim\u0103 antreprenorul unul dintre ofuri. Un altul se leag\u0103 de lipsa stabilit\u0103\u0163ii fiscale din mediul de afaceri rom\u00e2nesc. \u201eNe-ar pl\u0103cea un mediu de afaceri stabil, s\u0103n\u0103tos, asta ne-ar ajuta cel mai mult. Cel mai important pentru noi ar fi o stabilitate \ueb6b inclusiv fiscal\u0103 \u015fi financiar\u0103, s\u0103 \u015ftii \u015fi s\u0103 fii sigur c\u0103 dezvol\u0163i proiecte pe termen mediu \u015fi lung, nu s\u0103 le \u00eencepi \u015fi peste un an s\u0103 se schimbe toate premisele de la care ai plecat, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie nevoie s\u0103 reg\u00e2ndim totul.\u201d <\/p>\n
\nPotrivit celor doi so\u0163i, una dintre cele mai mari reu\u015fite se leag\u0103 de faptul c\u0103 mare parte dintre angaja\u0163ii cu care \u015fi-au \u00eenceput activitatea au r\u0103mas \u00een firm\u0103. \u201eNucleul firmei acesta este: o echip\u0103 de oameni care am \u00eenceput \u00eempreun\u0103 acum peste 25 de ani, suntem \u00eenc\u0103 aici \u00eempreun\u0103 \u015fi lucr\u0103m \u00eempreun\u0103\u201d, spune Arnella Nechita Rotta. Dup\u0103 primii doi ani de activitate, \u00een 1992-1993 au avut primii angaja\u0163i (iar Arnella Nechita Rotta \u00ee\u015fi aduce aminte numele fiec\u0103ruia dintre ei); mare parte dintre ei lucreaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een companie. Compania a ajuns \u00een prezent la un total de 252 de angaja\u0163i, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00eentre activit\u0103\u0163ile din fabric\u0103 (218 \u00een fabric\u0103) \u015fi \u00een centrele logistice aflate \u00een \u0163ar\u0103, Germania \u015fi Ungaria.<\/p>\n
\nMedia de statornicie \u00een firm\u0103 este de 8,1 ani, \u00een contextul \u00een care au angajat \u015fi oameni noi \u00een ultimii ani. Iar fiindc\u0103 au anticipat nevoia de speciali\u015fti \u00een domeniu, \u00een 2008 au pus bazele propriei \u015fcoli de tipografi, \u00een care angaja\u0163ii cu experien\u0163\u0103 au calitatea de trainer \u015fi de profesor pentru tinerii care urmeaz\u0103 s\u0103 lucreze \u00een companie; dup\u0103 absolvire, ei sunt acredita\u0163i \u00een domeniu. Datorit\u0103 lor, de altfel, ocupa\u0163ia de tipograf a intrat \u00een Codul Ocupa\u0163iilor din Rom\u00e2nia, fiindc\u0103 \u201eneexist\u00e2nd businessul de tipar flexografic \u00eenainte de 1989, nu exista nici meseria de tipar flexograf\u201d. Au reu\u015fit astfel s\u0103 ofere diplome eliberate cu acordul Ministerului Muncii \u015fi al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. To\u0163i tipografii angaja\u0163i trebuie s\u0103 treac\u0103 prin acest program. \u201eNe-am dorit o echip\u0103 mixt\u0103 din punctul de vedere al v\u00e2rstei, astfel ca \u00een viitor s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 cuno\u015ftin\u0163e tehnice netransmise noii genera\u0163ii. Am muncit mult pentru ele \u015fi suntem contamina\u0163i cu virusul acesta flexografic\u201d, spune antreprenoarea.<\/p>\n
\nIar c\u00e2nd vine vorba despre noua genera\u0163ie, Arnella Nechita Rotta \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe tinerii antreprenori s\u0103 aib\u0103 curaj, perseveren\u0163\u0103, r\u0103bdare \u015fi un pic de nebunie. So\u0163ul ei o completeaz\u0103 \u015fi le transmite s\u0103 se orienteze spre ceea ce le place. \u201eNoi am avut noroc c\u0103 ne-a pl\u0103cut ceea ce am f\u0103cut \u015fi ne place \u00een continuare; nu am f\u0103cut \u015fi nu am lucrat \u00een businessul acesta din obliga\u0163ie niciodat\u0103\u201d, spune el. \u201eNu ne-a m\u00e2nat \u00een lupt\u0103 dorin\u0163a de a face bani, ci dorin\u0163a de a face ceva frumos, util, viabil\u201d, spune \u015fi antreprenoarea. Ce le-a lipsit celorlalte fabrici care au disp\u0103rut din Rom\u00e2nia? \u201eDac\u0103 exista posibilitatea produc\u0163iei de h\u00e2rtie, aluminiu, la nivel de firm\u0103 mic\u0103 sau medie, de familie, sunt convins c\u0103 ar fi existat multe astfel de firme, dar la nivelul de business de mari dimensiuni specific acestor domenii \u015fi de investi\u0163ia necesar\u0103 ca s\u0103 faci un combinat, cred c\u0103 este prea mult pentru o familie.\u201d So\u0163ii Nechita Rotta recunosc c\u0103 au \u201eo umbr\u0103 de frustrare c\u0103 \u00een trecut aici se f\u0103cea \u015fi h\u00e2rtie, \u015fi mase plastice, \u015fi industrie chimic\u0103, iar \u00een prezent chiar \u015fi agricultura duce lipsuri\u201d. Locul unde au cump\u0103rat terenul pe care au construit halele, de pild\u0103, este o mic\u0103 parte dintr-o form\u0103 de organizare colectivizat\u0103 \u00een agricultur\u0103, iar dealurile din jur erau pline cu fructe: \u201eErau 400 de hectare de livad\u0103, cire\u015fi, meri, nuci. Cum s\u0103 avem produc\u0103tori de aluminiu c\u00e2nd noi nu avem nici m\u0103car meri, iar tinerii care termin\u0103 facult\u0103\u0163ile merg \u015fi culeg c\u0103p\u015fune \u00een alte \u0163\u0103ri\u201d, remarc\u0103 antreprenorul.<\/p>\n
\nLa fel ca \u00eentr-o corpora\u0163ie, \u00een 2014, au stabilit misiunea, viziunea \u015fi valorile companiei; ideea era de a transforma afacerea \u00eentr-un model \u00een businessul rom\u00e2nesc; viziunea era de a tripla cifra de afaceri a companiei p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. \u201e\u00cen prezent, fiecare om din companie face parte dintr-un proiect de dezvoltare\u201d, descrie Arnella Nechita Rotta pilonii pe care \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 strategia companiei. \u201ePractic am disecat aceast\u0103 misiune \u015fi viziune de activitate zilnic\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd va fi 2021 s\u0103 putem s\u0103 ne atingem obiectivele, to\u0163i angaja\u0163ii sunt angrena\u0163i \u00een acest sistem de management; zilnic, ei au agende, proiecte, obiective pe care le m\u0103sur\u0103m \u00een fiecare zi\u201d, descrie antreprenoarea un principiu de lucru extras din sistemul japonez de lucru Kaizen.<\/p>\n
\nArnella Nechita Rotta poveste\u015fte c\u0103 a aflat despre sistemul de management japonez \u00een timpul unei delega\u0163ii \u00een Spania; reprezentan\u0163ii unei companii voiau s\u0103 \u00eel implementeze ca s\u0103 scad\u0103 costurile companiei respective. Decizia implement\u0103rii acestuia a venit ca o consecin\u0163\u0103 a crizei: \u201eAtunci c\u00e2nd am pornit afacerea, c\u00e2\u015ftigurile erau mari; odat\u0103 cu criza, marja a sc\u0103zut, trebuia s\u0103 facem ceva pentru a reduce costurile, ca s\u0103 putem p\u0103stra pia\u0163a, s\u0103 nu cre\u015ftem pre\u0163urile\u201d, descrie antreprenoarea motivele pentru care au ales implementarea acestui sistem de management, implementat mai \u00eent\u00e2i de Toyota, iar ulterior de mai multe companii din toat\u0103 lumea (pe pia\u0163a local\u0103, sistemul a fost implementat \u015fi \u00een afacerile familiei Copos). \u201eDatorit\u0103 acestui sistem de management, am reu\u015fit s\u0103 motiv\u0103m oamenii s\u0103 fie implica\u0163i zi de zi, or\u0103 de or\u0103, am reu\u015fit s\u0103 ne sc\u0103dem costurile prin a elimina pierderile, ne-am concentrat pe valoarea ad\u0103ugat\u0103, fiecare om, ce face minut de minut, ce valoare ad\u0103ugat\u0103 produce el pentru client \u015fi dac\u0103 nu produce, s\u0103 elimin\u0103m activitatea respectiv\u0103\u201d, explic\u0103 antreprenoarea.<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba despre planuri de viitor, familia Nechita Rotta \u015fi-a propus ca \u00een continuare s\u0103 se concentreze pe dezvoltarea businessului \u00eenfiin\u0163at \u00een urm\u0103 cu aproape trei decenii, care a devenit parte din ADN-ul familiei. \u201eSuntem consecven\u0163i, nu vrem s\u0103 dezvolt\u0103m alte afaceri, suntem 100% implica\u0163i\u201d, spune antreprenorul. Cei doi so\u0163i au dou\u0103 fete \u00een v\u00e2rst\u0103 de 13 ani \u015fi chiar dac\u0103 este prematur s\u0103 spun\u0103 dac\u0103 vor prelua afacerea, un prim pas f\u0103cut \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie este c\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 germana. \u201eNu avem inten\u0163ia s\u0103 vindem, cel pu\u0163in deocamdat\u0103. Ne-ar pl\u0103cea s\u0103 urmeze copiii no\u015ftri la conducerea acestei afaceri\u201d, spun cei doi. De-a lungul timpului \u00eens\u0103, ofertele de v\u00e2nzare nu au lipsit \u015fi au parte de c\u00e2teva \u015fi \u00een prezent. \u201eAm primit mai multe oferte de v\u00e2nzare a companiei, iar \u00een prezent exist\u0103 trei juc\u0103tori mari pe plan mondial care ne curteaz\u0103. Din principiu nu \u00eemi place s\u0103 refuz lumea, dar nici nu cred c\u0103 ast\u0103zi este momentul oportun s\u0103 vindem firma sau ac\u0163iuni. Noi suntem o firm\u0103 de familie, avem tradi\u0163ii, istorie. Nici nu \u015ftiu ce a\u015f face dac\u0103 a\u015f vinde firma, probabil a\u015f dormi dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni\u201d, spune antreprenorul.<\/p>\n
\nIar Arnella Nechita Rotta \u00eent\u0103re\u015fte spusele sale printr-un exemplu: \u201eAm avut o vizit\u0103 de la ni\u015fte domni din Japonia care ne-au spus c\u0103 sunt la a 13-a genera\u0163ie \u00een produc\u0163ia de chimonouri, iar firma era de 400 de ani pe pia\u0163\u0103 \ueb6b nu vreau s\u0103 \u00eei \u00eentrec pe ace\u015fti domni, dar nici departe n-a\u015f vreau s\u0103 fiu\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Povestea Sunimprof Rottaprint nu face excep\u0163ie de la etapele care caracterizeaz\u0103 pove\u015ftile de afaceri ale capitalismului pur rom\u00e2nesc: doi tineri clujeni, la vreo 20 de ani, au investit 100 de m\u0103rci pentru a deveni afaceri\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,192,11752,4126,7426,246,33211,14932,473,274,7387,8932,7715,259,98,225,194],"class_list":["post-160398","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-angajati","tag-capitalism","tag-clienti","tag-cluj","tag-crestere","tag-etapa","tag-exceptie","tag-firma","tag-incepere","tag-marci","tag-poveste","tag-povesti","tag-productie","tag-romania","tag-spatiu","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/160398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=160398"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/160398\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=160398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=160398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=160398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}