{"id":160150,"date":"2018-05-02T16:30:16","date_gmt":"2018-05-02T16:30:16","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=160150"},"modified":"2018-05-02T16:30:16","modified_gmt":"2018-05-02T16:30:16","slug":"antreprenorii-care-au-creat-in-romania-afaceri-de-zeci-de-milioane-de-euro-pe-care-le-au-vandut-si-acum-o-iau-de-la-zero","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=160150","title":{"rendered":"Antreprenorii care au creat \u00een Rom\u00e2nia afaceri de zeci de milioane de euro pe care le-au v\u00e2ndut \u015fi acum o iau de la zero"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201ePentru antreprenorii Rom\u00e2niei, acumularea de capital s-a f\u0103cut greu. Am v\u0103zut dup\u0103 1990 companii care au ajuns lideri de pia\u0163\u0103 sau firme care au ajuns \u00een insolven\u0163\u0103, am asistat v\u00e2nz\u0103tori care au atras lideri mondiali \u00een domeniul \u00een care activeaz\u0103 sau fonduri cu active de zeci de miliarde, am tr\u0103it perioada trist\u0103 \u00een care criza a luat suflul unor afaceri, dar am v\u0103zut \u00een ultimii ani \u015fi noi ini\u0163iative, care evolueaz\u0103 frumos\u201d, spune Ioana Filipescu, partener consultan\u0163\u0103 \u00een fuziuni \u015fi achizi\u0163ii \u00een cadrul Deloitte Rom\u00e2nia, unul dintre cei mai experimenta\u0163i bancheri de investi\u0163ii din businessul rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p>\nDe la 2 milioane de euro la \u00eenceputul anilor 2000 la peste 100 de milioane de euro \u00een momentul v\u00e2nz\u0103rii, \u00een anul 2016. Acesta este parcursul \u00een cifre al Albalact, produc\u0103torul de lactate preluat de familia Ciurtin c\u00e2nd era la un pas de faliment \u015fi dus de Raul Ciurtin p\u00e2n\u0103 la pozi\u0163ia de lider de pia\u0163\u0103. \u015ei nu a fost o pia\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 pentru antreprenor. Gigantul olandez Friesland a avut zeci de milioane de euro pentru achizi\u0163ii \u00een tot acest interval, prelu\u0103ri care au culminat cu achizi\u0163ia Napolact, \u00een timp ce grupul francez Danone avea \u00een spate zeci de ani de tradi\u0163ie \u015fi promovare a m\u0103rcilor de iaurturi. Cu toate acestea, Albalactul lui Raul Ciurtin, cu Fulga \u015fi Zuzu \u00een portofoliu, a crescut an de an \u015fi a ajuns lider pe toat\u0103 pia\u0163a de lactate. \u00cen 2016, familia Ciurtin \u015fi fondul de investi\u0163ii RC2 au v\u00e2ndut Albalact grupului francez Lactalis, \u00eentr-o tranzac\u0163ie de 340 de milioane de lei.<\/p>\n<p>\n\u201eNu mi-am propus s\u0103 dezvolt ca s\u0103 v\u00e2nd. Nu mi-am propus nici s\u0103 v\u00e2nd ca apoi s\u0103 fac un alt business. Lucrurile s-au \u00eent\u00e2mplat firesc, iar dup\u0103 v\u00e2nzarea Albalact am ales s\u0103 \u00eencep un nou ciclu, s\u0103 o iau de la cap\u0103t. De ce tot \u00een industria alimentar\u0103? Pentru c\u0103 \u00eemi este foarte apropiat\u0103, pentru c\u0103 aici simt c\u0103 pot s\u0103 dezvolt din nou\u201d, a spus Raul Ciurtin, ac\u0163ionar al produc\u0103torului de conserve Prefera Foods din jude\u0163ul Alba. Compania cu afaceri de 8 mil. euro de\u0163ine brandul Capricii \u015fi Delicii.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/2\/caseta-1.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/2\/caseta-1.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nCiurtin, care era ac\u0163ionar \u00een Prefera \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd mai avea Albalact, a cump\u0103rat \u00een 2017 o nou\u0103 fabric\u0103, Salconserv Media\u015f, a \u00eenceput acolo un proces de recrutare, a angajat 100 de oameni \u015fi acum se preg\u0103te\u015fte s\u0103 intre pe pia\u0163a de ready-meal (m\u00e2ncare gata preparat\u0103) tot cu brandul Capricii \u015fi Delicii. Pia\u0163a este \u00eenc\u0103 de ni\u015f\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, sunt juc\u0103tori din mai multe industrii care au atacat acest sector \u2013 CrisTim, Angst \u2013 dar loc de cre\u015ftere exist\u0103, mai ales c\u0103 \u201eoamenii au tot mai pu\u0163in timp s\u0103 g\u0103teasc\u0103, iar retailerii vor s\u0103 dezvolte acest segment\u201d.<\/p>\n<p>\nCiurtin \u015fi-a creionat planul de dezvoltare pentru brandul Capricii \u015fi Delicii \u00eenc\u0103 din 2016, dup\u0103 ce a v\u00e2ndut Albalact, dar abia acum, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 vad\u0103 rezultate, a decis s\u0103 vorbeasc\u0103 despre noul s\u0103u pariu din industria alimentar\u0103. \u201eA fost mult mai greu dec\u00e2t am crezut, dar asta m-a motivat s\u0103 g\u0103sesc solu\u0163ii.\u201d Iar rezultatele din primele trei luni ale acestui an arat\u0103 bine pentru produc\u0103torul m\u0103rcii Capricii \u015fi Delicii, bugetul din 2018 fiind construit pe un avans de 60% fa\u0163\u0103 de anul anterior.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00ce\u015fi asum\u0103 riscuri.\u201d Este unul dintre elementele comune care apar \u00een orice \u00eencercare de a defini antreprenorii, nu renun\u0163\u0103 \u015fi au ambi\u0163ia \u015fi determinarea de a a\u015ftepta cele mai bune rezultate.<\/p>\n<p>\n\u201eO c\u0103utare pe Google a defini\u0163iei antreprenorului prezint\u0103 aproximativ 140 de milioane de rezultate (\u00een englez\u0103), iar lectura primelor afi\u015f\u0103ri generate de motorul de c\u0103utare arat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o defini\u0163ie universal\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2teva elemente comune: \u00abpun bazele unei afaceri\u00bb, \u00ab\u00ee\u015fi asum\u0103 riscuri\u00bb, \u00abse bucur\u0103 de profiturile generate\u00bb, \u00abjoac\u0103 un rol cheie \u00een economie\u00bb, \u00abinovator\u00bb, \u00absurs\u0103 de idei noi\u00bb. Din punctul nostru de vedere, toate acestea rezum\u0103 esen\u0163a antreprenoriatului: identificarea unei nevoi, inova\u0163ia, investi\u0163ia \u015fi construc\u0163ia propriu-zis\u0103\u201d, arat\u0103 Ioana Filipescu.<\/p>\n<p>\nLevente Bara, antreprenorul care a v\u00e2ndut \u00een 2017 afacerea cu condimente Supremia \u00eentr-o tranzac\u0163ie estimat\u0103 la 30-40 mil. euro, s-a re\u00eentors rapid \u00een business cu Transilvania Nuts, un procesator de miez de nuc\u0103. Bara \u015fi asociatul s\u0103u din acest business, Alexandru Chiric, au decis s\u0103 investeasc\u0103 2,5 milioane de euro \u00eentr-o nou\u0103 fabric\u0103 \u00een localitatea Ciugud (jud. Alba), unde vor realiza produse precum nuc\u0103 caramelizat\u0103, ulei de nuc\u0103 bio sau batoane din nuci \u015fi fructe uscate. Cu noile produse, antreprenorii vor s\u0103 intre \u00een magazine \u015fi \u00een benzin\u0103rii la nivel na\u0163ional, dar \u015fi s\u0103 creasc\u0103 exporturile. \u00cen prezent, compania Transilvania Nuts are o fabric\u0103 \u00een localitatea S\u00e2ntimbru (jud. Alba). Cei doi ac\u0163ionari export\u0103 \u00een toat\u0103 Europa 75% din miezul de nuc\u0103 produs, iar planurile pentru 2018 arat\u0103 o cifr\u0103 de afaceri de 6 milioane de euro \u015fi de 8 milioane de euro \u00een 2019, potrivit unor informa\u0163ii furnizate anterior de cei doi pentru ZF.<\/p>\n<p>\nPlanurile celor doi nu se opresc \u00eens\u0103 aici. Pe list\u0103 sunt noi achizi\u0163ii, extindere, cre\u015ftere.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/3\/caseta-2.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/3\/caseta-2.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u201eCine nu intr\u0103 \u00een acest joc al cre\u015fterii nu va supravie\u0163ui \u015fi va l\u0103sa un loc liber pe care s\u0103-l ocupe al\u0163ii. Orice industrie nou\u0103 este fragmentat\u0103 la \u00eenceput \u015fi se consolideaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se maturizeaz\u0103, iar un studiu publicat de Harvard Business Review arat\u0103 c\u0103 succesul pe termen lung al unei companii depinde de viteza de reac\u0163ie la procesul de consolidare. Firmele care au capacitatea s\u0103 str\u00e2ng\u0103 suficient\u0103 mas\u0103 critic\u0103 \u00eenc\u0103 din etapele ini\u0163iale ale consolid\u0103rii pentru a se dezvolta vor fi cele care vor avea de c\u00e2\u015ftigat. A \u00eencerca s\u0103 stai departe de acest joc nu este o op\u0163iune\u201d, explic\u0103 Ioana Filipescu.<\/p>\n<p>\nNici Omer Susli, antreprenorul care a v\u00e2ndut Praktiker gigantului britanic Kingfisher \u00eentr-o tranzac\u0163ie de 16 mil. euro, nu a putut \u201es\u0103 stea departe de acest joc\u201d. Susli a pus bazele unei noi re\u0163ele de magazine \u2013 Homelux \u2013 cu banii din v\u00e2nzarea Praktiker, re\u0163ea pe care \u015fi-a propus s\u0103 o duc\u0103 la 20 de magazine \u00een cinci ani \u015fi care va vinde produse de cas\u0103, mobil\u0103, amenaj\u0103ri interioare, mobilier de gr\u0103din\u0103. \u201eDeocamdat\u0103 vreau s\u0103 cresc cu aceast\u0103 re\u0163ea, nu m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 v\u00e2nd din nou. Dar eu sunt om de afaceri, asta fac, construiesc \u015fi v\u00e2nd apoi\u201d spunea recent Susli, citat de ZF.<\/p>\n<p>\nUnul dintre cei mai cunoscu\u0163i creatori de branduri din industria local\u0103 a bunurilor de larg consum este Jean Valvis, antreprenorul elve\u0163ian cu origini \u00een Grecia care a b\u0103tut palma la o distan\u0163\u0103 de \u015fase ani cu doi dintre liderii mondiali din FMCG: Coca-Cola \u015fi Lactalis. Niciun alt antreprenor cu business \u00een Rom\u00e2nia nu a reu\u015fit o astfel de performan\u0163\u0103 \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n<p>\nValvis a fost, \u00een 2002, artizanul uneia dintre cele mai mari tranzac\u0163ii din industria alimentar\u0103, dup\u0103 ce a v\u00e2ndut apele minerale Dorna grupului Coca-Cola. Semnat\u0103 \u00een august 2002, v\u00e2nzarea Dorna Apemin c\u0103tre Coca-Cola, \u00eentr-o tranzac\u0163ie de aproape 40 mil. euro, i-a permis lui Jean Valvis s\u0103-\u015fi dezvolte crea\u0163ia de pe pia\u0163a laptelui. Dup\u0103 v\u00e2nzarea apelor minerale a construit cinci fabrici de produse lactate, \u00een perioada 2003-2005, iar \u00een ianuarie 2006 a cump\u0103rat Vitipomicola S\u00e2mbure\u015fti, marc\u00e2nd intrarea pe pia\u0163a vinului, un sector pe care apoi s-a concentrat puternic.<\/p>\n<p>\n\u00cen 16 aprilie 2008, Jean Valvis bifeaz\u0103 un nou exit \u015fi vinde sora mai mic\u0103 a brandului Dorna&nbsp; \u2013 marca de lactate LaDorna \u2013 gigantului francez Lactalis. Acela\u015fi grup interna\u0163ional, cu afaceri de 17 miliarde de euro, cump\u0103r\u0103 apoi, \u00een 2016, \u015fi Albalactul lui Raul Ciurtin \u015fi reune\u015fte \u00eentr-un singur portofoliu de m\u0103rci dou\u0103 dintre cele mai puternice branduri de consum create \u00een capitalism: LaDorna \u015fi Zuzu. Destinul brandurilor create de cei doi antreprenori r\u0103m\u00e2ne de urm\u0103rit, \u00eens\u0103 for\u0163a multina\u0163ionalei \u015fi nevoia ei de optimizare au dus deja la \u00eenchiderea mai multor centre de colectare \u015fi a unor fabrici preluate de la Jean Valvis.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/4\/caseta-4.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/4\/caseta-4.jpg?height=620&#038;width=465\" style=\"width: 465px; height: 620px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nCu antreprenoriatul \u00een s\u00e2nge \u015fi convins c\u0103 poate crea din nou, Valvis revine \u00een industria apelor minerale cu Aqua Carpatica, iar pe pia\u0163a vinului construie\u015fte m\u0103rci \u00een jurul Domeniilor S\u00e2mbure\u015fti. \u201eAm vrut s\u0103 fac exitul (v\u00e2nzarea c\u0103tre Lactalis \u2013 n. red.) pentru c\u0103 m\u0103 simt \u00een continuare creativ \u015fi vreau s\u0103 investesc \u00een viitorul meu, cum am f\u0103cut \u015fi dup\u0103 v\u00e2nzarea apelor\u201d, spunea Jean Valvis \u00een 2008 dup\u0103 ce parafase deal-ul cu grupul francez.<\/p>\n<p>\nCu Aqua Carpatica, ambi\u0163ia antreprenorului este s\u0103 duc\u0103 brandul pe primele locuri \u00een topul celor mai v\u00e2ndute m\u0103rci de ap\u0103 din lume. \u00cen Rom\u00e2nia Valvis a dus deja Aqua Carpatica pe locul doi \u00een pia\u0163a apelor \u015fi a dep\u0103\u015fit Dorna, brand pe care tot el l-a creat. Potrivit datelor companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 Vektor Markt\u00adforschung, citate de ZF, cel mai v\u00e2ndut brand de ap\u0103 mineral\u0103 \u00een func\u0163ie de volumul v\u00e2nz\u0103rilor a r\u0103mas anul trecut Borsec (Romaqua), \u00een timp ce pozi\u0163ia a doua este ocupat\u0103 de Aqua Carpatica, brand produs de compania Carpathian Springs. Aqua Carpatica este urmat \u00een clasamentul celor mai v\u00e2ndute branduri de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103 \u00een func\u0163ie de volum de c\u0103tre Izvorul Alb. Acesta este produsul de pe categoria de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103 plat\u0103 al brandului Dorna, de\u0163inut de Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia, liderul pie\u0163ei de b\u0103uturi.<\/p>\n<p>\nValvis nu a putut s\u0103 stea departe de pia\u0163a apelor minerale dup\u0103 v\u00e2nzarea Dorna \u015fi construie\u015fte acum, inclusiv pe pie\u0163ele externe, \u00een jurul brandului Aqua Carpatica.<\/p>\n<p>\nNici Wargha Enayati, medicul cardiolog care a construit re\u0163eaua privat\u0103 de s\u0103n\u0103tate Regina Maria, nu a renun\u0163at la afacerile din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii dup\u0103 ce a ie\u015fit din primul s\u0103u mare business. \u00cen 2015, familia Enayati a semnat ie\u015firea din businessul Regina Maria, preluat de fondul de investi\u0163ii Mid Europa Partners.<\/p>\n<p>\n\u201eHealthcare Business Innovator.\u201d Astfel se deschide profilul lui Wargha Enayati de pe re\u0163eaua de socializare de business LinkedIn. Marea ambi\u0163ie a lui Enayati este de a construi un campus medical pentru v\u00e2rstnici, un proiect de 35.000 de metri p\u0103tra\u0163i, cu o investi\u0163ie de 50 mil. euro, \u00een care medicul cardiolog spune c\u0103 va atrage \u015fi investitori din Italia, Israel \u015fi SUA. \u201e\u00cen Berlin exist\u0103 280 de c\u0103mine pentru v\u00e2rstnici care au fiecare o capacitate de 200-250 de locuri. \u00cen Bucure\u015fti avem doar c\u00e2teva loca\u0163ii improvizate, nimic serios\u201d, spunea recent antreprenorul. Proiectul, denumit Revera, poate g\u0103zdui 200 de v\u00e2rstnici.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/5\/caseta3.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/5\/caseta3.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nDar implic\u0103rile lui Wargha Enayati \u00een domeniul medical nu se opresc la acest proiect. El a preluat recent a 25% din businessul MediJobs, o platform\u0103 de recrutare pentru medici \u015fi personal medical dezvoltat\u0103 \u00een urm\u0103 cu doi ani de fra\u0163ii Catrinel \u015fi George Hagivreta, care au lucrat \u00een domeniul medical.<\/p>\n<p>\nEnayati este ac\u0163ionar principal al Intermedicas \u015fi pre\u015fedintele diviziei de s\u0103n\u0103tate din cadrul Coali\u0163iei pentru Dezvoltarea Rom\u00e2niei. \u201ePresiunea pe partea de s\u0103n\u0103tate va fi din ce \u00een ce mai mare, iar solu\u0163iile lipsesc nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri. Trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 investi\u0163iile \u00een s\u0103n\u0103tate trebuie s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai mari \u015fi s\u0103 devenim din ce \u00een ce mai inventivi\u201d, este de p\u0103rere Enayati.<\/p>\n<p>\n<strong>De profesie antreprenor<\/strong><\/p>\n<p>\nRadu Georgescu, fondator al companiei de investi\u0163ii Gecad Ventures, este poate cel mai cunoscut antreprenor \u00een serie din Rom\u00e2nia, el f\u0103c\u00e2nd mai multe exituri de top. Printre acestea se num\u0103r\u0103 v\u00e2nzarea antivirusului RAV c\u0103tre Microsoft acum 15 ani, urmat\u0103 de achizi\u0163ia ePayment de c\u0103tre fondul de investi\u0163ii sud-african Naspers. \u00cen 2013 a f\u0103cut \u015fi exitul din afacerea Avangate, prin v\u00e2nzarea furnizorului global de solu\u0163ii eCommerce c\u0103tre compania american\u0103 de investi\u0163ii financiare Francisco Partners \u015fi \u00een 2017, v\u00e2nzarea unor active ale produc\u0103torul de ceasuri inteligente Vector Watch c\u0103tre Fitbit, liderul mondial al dispozitivelor smart pentru activit\u0103\u0163i sportive.<\/p>\n<p>\nAcela\u015fi Radu Georgescu a finalizat recent, \u00een toamna anului trecut, exitul dintr-una din primele sale companii lansate ca antreprenor, Gecad Net, tranzac\u0163ie care marcheaz\u0103 ie\u015firea din parcursul s\u0103u antreprenorial, urm\u00e2nd s\u0103 se concentreze pe dezvoltarea fondului de investi\u0163ii Gecad Ventures.<\/p>\n<p>\n\u201ePentru mine, acest ultim exit dintr-un proiect antreprenorial, \u00eenceput acum mai bine de 20 de ani, reprezint\u0103 practic un nou \u00eenceput. De\u015fi sunt mai mult de patru ani de c\u00e2nd activez constant ca investitor, de acum \u00eenainte mi-am propus s\u0103 m\u0103 concentrez 100% pe dezvoltarea Gecad Ventures. \u00cemi doresc s\u0103 vin \u00een sprijinul acelor antreprenori tineri cu idei care pot revolu\u0163iona pia\u0163a tehnologic\u0103. De aceea, \u00een prezent, ne preocup\u0103 g\u0103sirea \u015fi coagularea c\u00e2t mai multor resurse pentru asigurarea finan\u0163\u0103rii acestor companii\u201d, declara \u00een toamna anului trecut Radu Georgescu.<\/p>\n<p>\nFilozofia Gecad Ventures se bazeaz\u0103 pe sus\u0163inerea companiilor cu poten\u0163ial mare de cre\u015ftere, care au capacitatea de a inova \u015fi de a revolu\u0163iona domenii precum fintech, securitate, AI (artificial intelligence), agrotech, tehnologii pentru case inteligente (smart home), cloud, eCommerce.<\/p>\n<p>\nPrintre cele mai recente investi\u0163ii ale fondului se num\u0103r\u0103 SymphoPay, platform\u0103 tehnologic\u0103 ce permite comercian\u0163ilor \u015fi b\u0103ncilor partenere integrarea pl\u0103\u0163ilor cu cardul prin POS-uri inteligente, Typing DNA, o companie de securitate format\u0103 \u00een jurul unei tehnologii de identificare biometric\u0103, \u015fi Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 businessuri antreprenoriale create cu g\u00e2ndul de a fi v\u00e2ndute, iar acesta este \u00een special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde Rom\u00e2nia \u015fi-a creat deja un nume, dar nu numai. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar c\u0103 a existat un moment \u00een care antreprenorii au realizat c\u0103 nu au capitalul, for\u0163a de negociere sau know-how-ul s\u0103 mearg\u0103 singuri.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/6\/grafic.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17172960\/6\/grafic.jpg?height=620&#038;width=465\" style=\"width: 465px; height: 620px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u015eapte din zece businessuri de familie din Rom\u00e2nia se afl\u0103 la prima genera\u0163ie \u015fi numai dou\u0103 din zece la a doua genera\u0163ie de antreprenori, arat\u0103 studiul EY \u201eBarometrul afacerilor de familie din Rom\u00e2nia\u201d, realizat anul trecut. Doar 3% din afaceri au ajuns la a treia genera\u0163ie. O explica\u0163ie pentru aceast\u0103 situa\u0163ie este faptul c\u0103 pia\u0163a local\u0103 e t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103, av\u00e2nd doar trei decenii de capitalism.<\/p>\n<p>\nAntreprenorii au \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii. Potrivit unui studiu realizat de OCDE, Banca Mondial\u0103 \u015fi Facebook, studiu citat de Deloitte, doar 23% dintre antreprenorii rom\u00e2ni care au r\u0103spuns sondajului spun c\u0103 au probleme cu dezvoltarea produselor \u015fi serviciilor \u015fi 22% cu finan\u0163area. Temerile lor \u0163in mai mult de mediul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103: fiscalitate, reglement\u0103ri legislative, pia\u0163a muncii.<\/p>\n<p>\n\u00cen Rom\u00e2nia, companiile private locale au ajuns la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 46% din cifra de afaceri total\u0103 din economie, fa\u0163\u0103 de 47% \u00een 2015, iar firmele str\u0103ine cu crescut de la 49% la 50%. Restul de 4% din cifra de afaceri total\u0103 de aproape 1.300 mld. lei din 2016 a revenit firmelor de stat, arat\u0103 datele studiului \u201eCapitalul privat rom\u00e2nesc\u201d realizat de ZF \u00een colaborare cu PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din Rom\u00e2nia). Firmele private rom\u00e2ne\u015fti au o cifr\u0103 de afaceri de 571 mld. lei \u00een 2016, \u00een cre\u015ftere cu 4% fa\u0163\u0103 de 2015, dar companiile str\u0103ine au crescut cu 5%, p\u00e2n\u0103 la o cifr\u0103 de afaceri de 609 mld. lei.<\/p>\n<p>\nCe urmeaz\u0103 pentru businessul antreprenorial? \u201eNe uit\u0103m \u015fi c\u0103tre genera\u0163iile noi de antreprenori, care vor sus\u0163ine economia \u00een anii urm\u0103tori, \u015fi credem cu t\u0103rie \u00een mixul corect \u00eentre businessurile cu tradi\u0163ie \u015fi s\u00e2ngele nou. Sper\u0103m s\u0103 vedem \u015fi mai multe companii rom\u00e2ne\u015fti care \u00eencearc\u0103 achizi\u0163ii \u00een afar\u0103\u201d, concluzioneaz\u0103 Ioana Filipescu.<\/p>\n<p>\n<strong>La acest material a participat Cristina Ro\u015fca<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Au creat, au dezvoltat, au v\u00e2ndut \u015fi au luat-o apoi iar\u0103\u015fi de la zero ghida\u0163i de ambi\u0163ia de a cre\u015fte din nou. Au construit companii \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care abecedarul businessului antreprenorial \u00een Rom\u00e2nia abia fusese tip\u0103rit \u015fi cu toate acestea au reu\u015fit s\u0103 dezvolte idei care dup\u0103 mul\u0163i ani i-au pus la mas\u0103 cu gigan\u0163i interna\u0163ionali. Dup\u0103 exiturile parafate \u00een ultimii ani, au reintrat rapid \u00een ringul de business cu ambi\u0163ia de a dezvolta din nou. Raul Ciurtin, Levente Bara, Wargha Enayati, Jean Valvis sau Radu Georgescu sunt doar c\u00e2\u0163iva dintre cei care, odat\u0103 ce \u015fi-au v\u00e2ndut afacerile, s-au \u00eentors tot \u00een ringul de business.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,255,235,201,314,30806,246,7442,27693,26157,9773,19981,13251,35780,86,98,4878],"class_list":["post-160150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-business","tag-companii","tag-construire","tag-creare","tag-crestere","tag-dezvoltare","tag-georgescu","tag-intoarcere","tag-jean-valvis","tag-perioada","tag-rapid","tag-raul","tag-reusita","tag-romania","tag-vanzare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/160150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=160150"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/160150\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=160150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=160150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=160150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}