\nUna dintre cele mai importante decizii din via\u0163a unei companii este aceea de a vinde sau nu ac\u0163iuni. Decizia de a lista compania pe burs\u0103 este influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, precum condi\u0163iile economice, legisla\u0163ia \u00een vigoare, caracteristicile firmei sau condi\u0163iile impuse de institu\u0163ia bursier\u0103 aleas\u0103.<\/p>\n
\nNum\u0103rul companiilor publice a sc\u0103zut cu 50% \u00een perioada 1996-2016, principalul motiv fiind cre\u015fterea costurilor de administrare venit\u0103 pe fondul unei \u00een\u0103spriri a legisla\u0163iei americane. Unele costuri sunt financiare (a\u015fa cum sunt cele legate de listarea \u00een sine \u015fi apoi de raportarea datelor), \u00een vreme ce altele sunt mai pu\u0163in tangibile (compania poate fi \u00een permanen\u0163\u0103 \u201dh\u0103ituit\u0103\u201c de investitori sau poate fi \u0163inta unor presiuni politice). De\u015fi num\u0103rul de companii publice a sc\u0103zut la jum\u0103tate, valoarea celor existente a crescut de la 105% din valoarea PIB-ului la 136% la sut\u0103 raportat la acela\u015fi nivel de referin\u0163\u0103. |n acela\u015fi timp, num\u0103rul anual de list\u0103ri a sc\u0103zut dramatic, de la 845 \u00een 1996 la 128 \u00een 2016.<\/p>\n
\nCompaniile a\u015fteapt\u0103 mult mai mult \u00eenainte de a se lista, asta \u00een condi\u0163iile \u00een care decid s\u0103 o fac\u0103. Reducerea num\u0103rului de list\u0103ri pe burs\u0103 a crescut v\u00e2rsta medie a companiilor publice cu 50%, de la 12 la 18 ani. \u015ei dac\u0103 situa\u0163ia nu este \u00eenc\u0103 at\u00e2t de grav\u0103 \u00een sectorul tehnologic, unde companiile au \u00een general un capital mare, impactul asupra organiza\u0163iilor mici \u015fi mijlocii a fost devastator. Un studiu al celor de la Wall Street Journal este gr\u0103itor \u00een acest sens: valoarea medie a companiilor listate a crescut cu 400% \u00een ultimii 20 de ani.<\/p>\n
\nCei care au beneficiat de pe urma acestui trend sunt investitorii puternici, av\u00e2nd de obicei \u00een spate numele unui fond de investi\u0163ii cu resurse \u00eensemnate.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, nici beneficiile list\u0103rii nu mai sunt ce-au fost; companiile private au o capacitate mult mai mare de a ob\u0163ine investi\u0163ii \u00een runde t\u00e2rzii, reu\u015find astfel s\u0103 finan\u0163eze inova\u0163iile propuse. Procesul de prelistare a devenit, practic, oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 din urm\u0103 cu 30 de ani.<\/p>\n
\nFaptul c\u0103 organiza\u0163iile de azi \u00ee\u015fi cresc valoarea anterior list\u0103rii \u015fi nu ca urmare a acesteia demonstreaz\u0103 c\u0103 investitorii priva\u0163i, care nu lucreaz\u0103 al\u0103turi de fonduri de investi\u0163ii, sunt \u00een pericol de a rata numeroase ocazii.<\/p>\n
\nUn alt pericol pentru ace\u015ftia e adus de lipsa op\u0163iunilor \ueb6b exist\u0103 mai pu\u0163in de 4.000 de companii listate, \u00een vreme ce num\u0103rul companiilor private trece de 6 milioane. Cu alte cuvinte, pentru ace\u015ftia a devenit imposibil s\u0103 ob\u0163in\u0103 o expunere diversificat\u0103 f\u0103r\u0103 a apela la fondurile de investi\u0163ii. Strategia clasic\u0103 de a avea o structur\u0103 investi\u0163ional\u0103 de 60\/40 \ueb6b 60% investi\u0163ii \u00een ac\u0163iuni, 40% credite \ueb6b nu va mai fi fezabil\u0103 \u00een anii ce vin.<\/p>\n
\nCadrul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 investi\u0163iile \u00een companii publice s-a schimbat fundamental \u00een ultimii 20 de ani. Spre exemplu, cei care au investit la momentul list\u0103rii Amazon, \u00een 1997, au ob\u0163inut un c\u00e2\u015ftig de 565 de ori mai mare dec\u00e2t suma investit\u0103; cei care au investit \u00een listarea Google, din 2004, \u015fi-au \u00eenmul\u0163it banii de 20 de ori. Investitorii individuali care \u00eencearc\u0103 s\u0103 aib\u0103 un portofoliu diversificat trebuie s\u0103 abordeze un num\u0103r mult mai mare de companii \u00een c\u0103utarea biletului norocos. |n prezent, strategiile care se laud\u0103 cu un ROI (return on investment – n.red.) de 15-20% au devenit mult mai atractive.<\/p>\n
\nLucrurile stau mult mai bine \u00een Europa, unde valoarea list\u0103rilor a ajuns la 43,9 miliarde de euro, bif\u00e2nd o cre\u015ftere de 57% fa\u0163\u0103 de 2016, \u00een timp ce volumul list\u0103rilor a crescut cu 30%, potrivit unui raport realizat de PwC. FTSE 100, indicele primelor 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de pia\u0163\u0103 de pe bursa de valori din Londra, a \u00eencheiat anul 2017 cu rezultate record \u015fi a continuat \u015fi \u00een 2018. De asemenea, DAX \u015fi al\u0163i indici bursieri europeni au atins \u015fi b\u0103tut recorduri \u00een 2017 \u015fi toate semnele arat\u0103 c\u0103tre un an bun pentru bursele de pe b\u0103tr\u00e2nul continent.<\/p>\n
\nVolatilitatea indicilor europeni a sc\u0103zut la un nivel istoric, iar acest lucru a contribuit la crearea unei pie\u0163e favorabile pentru list\u0103rile la burs\u0103.<\/p>\n
\nCele mai mari nou\u0103 list\u0103ri la burs\u0103 au fost de peste 1 miliard de euro. Locul 10 a fost ocupat de Gestamp Automocion din Spania, care a str\u00e2ns fonduri de 870 milioane de euro.<\/p>\n
\nBursa de Valori de la Londra a fost cea mai activ\u0103 pe pia\u0163\u0103, reu\u015find s\u0103 str\u00e2ng\u0103 12,5 miliarde de dolari \u00een urma a 103 list\u0103ri. De asemenea, bursele din Londra \u015fi Dublin au g\u0103zduit \u00eempreun\u0103 cea mai mare listare european\u0103, Allied Irish Banks plc, str\u00e2ng\u00e2nd 3 miliarde de dolari.<\/p>\n
\nDup\u0103 Londra, cea mai important\u0103 burs\u0103 a fost cea italian\u0103, unde 32 de IPO-uri au str\u00e2ns 5,2 miliarde de dolari, din care aproape jum\u0103tate a fost asigurat\u0103 de listarea Pirelli (2,2 miliarde de euro).<\/p>\n
\nCele mai multe list\u0103ri la burs\u0103 au venit din domeniul financiar, apoi din industrie, urmat\u0103 de industria bunurilor de consum. Cele mai pu\u0163ine IPO-uri au venit din domeniile energiei (petrol \u015fi gaze), utilit\u0103\u0163ilor \u015fi telecomunica\u0163iilor.<\/p>\n
\n\u015ei num\u0103rul ofertelor publice ini\u0163iale de tip cross-border (listarea unei companii \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 dec\u00e2t \u00een cea \u00een care are sediul central) a crescut anul trecut. |n 2017 au fost \u00eenregistrate 106 IPO-uri cross-border, cu o valoare de 12,3 miliarde de euro, fa\u0163\u0103 de 73 de list\u0103ri, cu o valoare de 6,2 miliarde de euro, \u00een 2016. Aproape jum\u0103tate din aceste list\u0103ri au avut loc la bursele americane deoarece un num\u0103r semnificativ de companii chineze\u015fti, precum Rise Education Cayman Ltd sau China Internet Nationwide Financial, au ales s\u0103 se listeze \u00een SUA. Pe locul doi a fost Londra, list\u0103rile de acest tip atr\u0103g\u00e2nd 3 miliarde de euro. Una dintre ofertele publice ini\u0163iale de acest fel a fost a companiei ruse\u015fti EN+Group, care a str\u00e2ns 1,3 miliarde de euro, primul IPO al unei companii din Rusia din 2014 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n
\nBURSA AMERICAN\u0102 NU MAI E ATRACTIV\u0102<\/p>\n
\nUn studiu realizat de Michael Mauboussin, de la Credit Suisse, a \u00eencercat s\u0103 explice cauzele \u015fi efectele fenomenului din Statele Unite. Maubossin a identificat dou\u0103 motive de \u00eengrijorare pentru manageri atunci c\u00e2nd vine vorba de listare: legea Sarbanes-Oxley \u015fi ideea c\u0103 pie\u0163ele private le pot da o perspectiv\u0103 mai bun\u0103 pe termen lung.<\/p>\n
\nLegea Sarbanes-Oxley, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Actul contabilit\u0103\u0163ilor companiilor publice de reform\u0103 \u015fi de protec\u0163ie a investitorilor (\u00een Senatul Statelor Unite ale Americii) sau Actul corporativ \u015fi de audit al r\u0103spunderilor \u015fi responsabilit\u0103\u0163ilor (\u00een Camera Reprezentan\u0163ilor) este o lege american\u0103 federal\u0103 adoptat\u0103 pe 30 iulie 2002. Actul e \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 11 sec\u0163iuni \u015fi a fost adoptat ca reac\u0163ie la scandaluri ce au zguduit Statele Unite, a\u015fa cum au fost Enron sau WorldCom. Legea se refer\u0103 la responsabilitatea pe care o are consiliul de administra\u0163ie al unei companii private \u015fi trece pedepsele din sfera civil\u0103 \u00een cea penal\u0103, fapt care a schimbat \u00een mod fundamental percep\u0163ia asupra list\u0103rii pe burs\u0103.<\/p>\n
\nAirbnb exemplific\u0103 perfect trendul din Statele Unite: are zece ani vechime \u015fi \u00eenc\u0103 nu s-a listat pe burs\u0103 (ca termen de compara\u0163ie, Amazon a devenit companie public\u0103 la trei ani de la \u00eenfiin\u0163are). Airbnb a str\u00e2ns investi\u0163ii de miliarde de dolari \u00een urma rundelor de finan\u0163are, av\u00e2nd 26 de investitori externi. A terminat anul 2017 cu un profit brut de 450 de milioane de dolari, perspectivele financiare fiind pozitive. Mai mult, \u00een cadrul ultimei runde de finan\u0163are, din 2016, angaja\u0163ii au putut vinde ac\u0163iuni \u00een valoare de 200 de milioane de dolari, anul\u00e2nd astfel un alt motiv de listare pe burs\u0103.<\/p>\n
\nUn alt aspect este cel legat de companiile care ies de la burs\u0103. O treime din aceste ie\u015firi sunt involuntare \ueb6b companiile scad \u00een valoare \u015fi nu mai sunt eligibile pentru investi\u0163ii publice sau intr\u0103 \u00een faliment; \u00een restul cazurilor, e vorba de fuziuni \u015fi achizi\u0163ii.
\nUnele companii sunt cump\u0103rate de fonduri de achizi\u0163ii, altele sunt preluate de corpora\u0163ii care vor s\u0103-\u015fi extind\u0103 prezen\u0163a \u00eentr-un anumit sector. De\u015fi exist\u0103 voci care spun c\u0103 astfel de achizi\u0163ii reprezint\u0103 un semn de competitivitate \u00een pia\u0163\u0103, realitatea e diferit\u0103: o mare parte a economiei e controlat\u0103 de c\u00e2teva companii, explic\u0103 Mauboussin.<\/p>\n
\nToate aceste lucruri s-ar putea \u00eens\u0103 schimba dac\u0103 euforia legat\u0103 de companiile din tehnologie ar disp\u0103rea. Ar deveni mai greu pentru start-up-uri s\u0103 ob\u0163in\u0103 finan\u0163are, iar asta ar duce la o reorientare a investitorilor c\u0103tre alte companii.<\/p>\n
\nTrebuie totu\u015fi amintit c\u0103 un singur start-up din tehnologie a e\u015fuat, recent, \u00een mod lamentabil: Theranos, o companie cu solu\u0163ii de testare a s\u00e2ngelui care \u00eens\u0103 nu au func\u0163ionat.<\/p>\n
\nJay Clayton, pre\u015fedintele SEC (Securities and Exchange Comission, echivalentul ASF-ului din Rom\u00e2nia – n.red.), a numit fenomenul \u201do problem\u0103 serioas\u0103 pentru pie\u0163e \u015fi pentru \u0163ar\u0103\u201c; cu toate acesta, principala institu\u0163ie care ar trebui s\u0103 reglementeze situa\u0163ia a luat pu\u0163ine m\u0103suri \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Diverse propuneri, a\u015fa cum ar fi posibilitatea de a p\u0103stra confiden\u0163ialitatea datelor \u00eenainte de listare, verific\u00e2nd astfel interesul posibililor investitori, nu sunt suficiente pentru a \u00eendrepta situa\u0163ia.<\/p>\n
\nStatele Unite au dat, de-a lungul timpului, nivelul de referin\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte rolul unei companii \u00een economia de pia\u0163\u0103, fie organiza\u0163ia public\u0103 sau privat\u0103. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 evolu\u0163ia burselor \u015fi a num\u0103rului de companii listate va deveni un trend \u015fi \u00een Europa sau Asia.<\/p>\n
Sunt mai pu\u0163ine companii americane listate ast\u0103zi dec\u00e2t erau \u00een 1976, \u00een condi\u0163iile \u00een care PIB-ul Statelor Unite s-a triplat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. de\u015fi majoritatea indicilor – Dow Jones, S&P sau NASDAQ – se afl\u0103 pe o traiectorie pozitiv\u0103, unii anali\u015fti au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe de ce num\u0103rul de firme listate pe burs\u0103 scade \u00een mod constant \u015fi cum ar putea profita de aceast\u0103 schimbare pentru a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i portofoliile.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[21816,7734,7216,368,201,10327,13876,7364,19981,7931,8327,391],"class_list":["post-159785","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-americane","tag-analisti","tag-bursa","tag-burse","tag-companii","tag-conditii","tag-dow-jones","tag-listare","tag-perioada","tag-pib","tag-scadere","tag-schimbare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/159785","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=159785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/159785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=159785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=159785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=159785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}