{"id":159630,"date":"2018-04-16T08:00:00","date_gmt":"2018-04-16T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=159630"},"modified":"2018-04-16T08:00:00","modified_gmt":"2018-04-16T08:00:00","slug":"upgrade-de-viata-2-0","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=159630","title":{"rendered":"Upgrade de via\u0163\u0103 2.0"},"content":{"rendered":"<p>\n&nbsp;La mai bine de un deceniu distan\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 ce \u00eencrederea le-a fost zdruncinat\u0103 de criz\u0103, rom\u00e2nii \u00eencep din nou, \u00eencet, dar sigur, s\u0103 fac\u0103 un \u201euptrade\u201d al produselor \u015fi serviciilor cump\u0103rate \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, un nou \u201eupgrade\u201d al stilului de via\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nAcum, locul \u201efranzelei feliate\u201d este \u00eenlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele f\u0103cute pe comand\u0103, vacan\u0163ei de var\u0103 i se adaug\u0103 alte c\u00e2teva city breakuri, ma\u015finile din garaje devin verzi. Consumul popula\u0163iei a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de cre\u015fterea salarial\u0103 medie de 15% &#8211; format\u0103 dintr-o cre\u015ftere salarial\u0103 medie de peste 20% la stat \u015fi 5% \u00een sectorul privat. Dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net \u00een 2007 la 2.384 lei anul trecut.<\/p>\n<p>\nTotodat\u0103, aproape 283.000 de angaja\u0163i rom\u00e2ni au salarii de peste 1.000 de euro net pe lun\u0103, nu-m\u0103rul acestora fiind de peste dou\u0103 ori mai mare fa\u0163\u0103 de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informa\u0163iilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dac\u0103 \u00een 2013 existau aproximativ 132.000 de rom\u00e2ni cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lun\u0103 (care reprezentau mai pu\u0163in de 3% din totalul angaja\u0163ilor din economie), \u00een toamna anului trecut num\u0103rul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezent\u00e2nd aproape 6% din totalul salaria\u0163ilor. La veniturile \u00een cre\u015ftere se adaug\u0103 cre\u015fterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joac\u0103 \u015fi dob\u00e2nzile mici la \u00eemprumuturi. \u0162in\u00e2nd cont de aceste cifre, ce \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 rom\u00e2nii ast\u0103zi?<\/p>\n<p>\nSpre rafturile superioare<\/p>\n<p>\nPia\u0163a FMCG a \u00eenregistrat \u00een 2017 o cre\u015ftere semnificativ\u0103 de 7% pentru bunurile de folosin\u0163\u0103 curent\u0103 destinate consumului casnic; spre compara\u0163ie, \u00een 2016 cre\u015fterea \u00eenregistrat\u0103 a fost de 3,4%. Raluca R\u0103schip, consumer goods &#038; retail director al companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 GfK Rom\u00e2nia, observ\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een spatele acestei evolu\u0163ii pozitive a pie\u0163ei a stat majorarea pre\u0163urilor ca urmare a infla\u0163iei \u015fi nu cre\u015fterea volumelor cump\u0103rate, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2016. Cu toate acestea, precizeaz\u0103 ea, consumatorii rom\u00e2ni s-au orientat \u015fi \u00een acest an c\u0103tre produse superioare din punctul de vedere al pre\u0163ului \u2013 fenomen numit uptrading.<\/p>\n<p>\n\u201eDeci, rom\u00e2nii nu au cump\u0103rat neap\u0103rat mai mult, ci mai \u00abbine\u00bb\u201d, subliniaz\u0103 ea. Potrivit Raluc\u0103i R\u0103schip, uptradingul este prezent \u00een Rom\u00e2nia de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi exist\u0103 categorii \u00een toate segmentele de bunuri de larg consum unde observ\u0103m acest fenomen. Totu\u015fi, trecerea de la un palier de pre\u0163 la altul se face \u00een mod diferit \u2013 de exemplu, c\u0103tre premium \u00een categoria b\u0103uturilor sau c\u0103tre mainstream \u00een cazul alimentelor \u015fi al produselor de \u00eengrijire personal\u0103, explic\u0103 R\u0103schip. Ea ofer\u0103 \u015fi c\u00e2teva exemple din r\u00e2ndul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolat\u0103, berea, b\u0103uturile calde, detergen\u0163ii de rufe, produsele de \u00eengrijire oral\u0103 sau cele de \u00eengrijire a fe\u0163ei. \u201eAnul acesta, categoriile care vor cre\u015fte vor fi cu siguran\u0163\u0103 mai pu\u0163in dintre produsele de baz\u0103 \u015fi mai mult din r\u00e2ndul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului \u00eenc\u0103 mult sub media \u0163\u0103rilor din regiune\u201d, descrie R\u0103schip evolu\u0163ia acestei tendin\u0163e \u00een continuare.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/14\/raluca-raschip.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nEa men\u0163ioneaz\u0103 categorii care \u00eenregistreaz\u0103 an de an cre\u015fteri de dou\u0103 cifre: snacksurile s\u0103rate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialit\u0103\u0163ile de br\u00e2nz\u0103, pralinele, biscui\u0163ii etc. \u201ePe de alt\u0103 parte, \u00een cazul unui context economic mai pu\u0163in favorabil, acest lucru se poate schimba, prin t\u0103ierea de pe lista de cump\u0103r\u0103turi a produselor neesen\u0163iale, de r\u0103sf\u0103\u0163.\u201d \u00cen prezent, din punctul de vedere al importan\u0163ei principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o de\u0163in alimentele, at\u00e2t cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), c\u00e2t \u015fi cele ambalate. Urmeaz\u0103 b\u0103uturile, produsele de \u00eengrijire personal\u0103 \u015fi cele de \u00eengrijire a casei. Componen\u0163a co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi difer\u0103 \u00eens\u0103 foarte mult, \u00een func\u0163ie de misiunile de cump\u0103rare.<\/p>\n<p>\n\u00cen r\u00e2ndul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamic\u0103 au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut \u00een valoare \u00een 2017 untul, br\u00e2nza proasp\u0103t\u0103 \u015fi specialit\u0103\u0163ile din br\u00e2nz\u0103. Dintre b\u0103uturi, cel mai bine au evoluat vinurile, \u015fampania \u015fi spirtoasele. \u00cen zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru \u00eengrijirea locuin\u0163ei au avut cea mai bun\u0103 performan\u0163\u0103, cu un plus de aproape 10% \u00een valoare, dar \u015fi cele pentru \u00eengrijire personal\u0103 s-au clasat bine, \u00een special produsele pentru \u00eengrijirea tenului. \u201eTotu\u015fi, impactul acestor categorii \u00een dezvoltarea industriei FMCG r\u0103m\u00e2ne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora \u00een co\u015ful de cump\u0103r\u0103turi\u201d, explic\u0103 R\u0103schip.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nC\u0103t\u0103lin Samara, director de marketing, digitalizare \u015fi IT \u00een cadrul Carrefour, observ\u0103 \u015fi el o rafinare a gusturilor consumatorilor: \u201e\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, consumatorii urm\u0103resc raportul calitate-pre\u0163 \u015fi comunicarea f\u0103cut\u0103 de retaileri, dar \u00ee\u015fi sporesc vizitele \u00een magazine, \u00eencearc\u0103 m\u0103rcile private \u015fi caut\u0103 un anumit confort \u00een experien\u0163a de cump\u0103rare\u201d. Potrivit lui, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een decursul ultimilor ani asist\u0103m pe de o parte la un fenomen de uptrading, \u00een care consumatorii migreaz\u0103 de la produsele de prim pre\u0163 c\u0103tre cele mai scumpe din categorie \u015fi c\u0103tre m\u0103rci premium; iar pe de alta, la o orientare c\u0103tre un mod de via\u0163\u0103 echilibrat, \u00een co\u015ful lor de cump\u0103r\u0103turi reg\u0103sindu-se acum tot mai multe alegeri s\u0103n\u0103toase. El apreciaz\u0103 c\u0103 interesul consumatorilor rom\u00e2ni \u00een materie de alimenta\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 va p\u0103stra o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u015fi \u00een urm\u0103torii ani. \u201e\u00censu\u015fi faptul c\u0103 ace\u015ftia \u00eencep s\u0103 caute anumite produse \u00een detrimentul altora, s\u0103 se informeze, s\u0103 citeasc\u0103 etichetele pentru a afla \u0163ara de origine a produsului, ingredientele, valorile nutri\u0163ionale sau eventualii alergeni prefigureaz\u0103 conturarea unei tendin\u0163e clare.\u201d Retailerii vin \u00een \u00eent\u00e2mpinarea acestor noi nevoi \u00een materie de achizi\u0163ii; spre exemplu, Carrefour a lansat Filiera Calit\u0103\u0163ii pentru carne, legume \u015fi pe\u015fte, \u00een parteneriate cu produc\u0103torii locali, pentru a oferi clien\u0163ilor trasabilitatea produselor. Totodat\u0103, retailerul francez ofer\u0103 \u015fi o gam\u0103 diversificat\u0103 de produse bio, dietetice, f\u0103r\u0103 gluten sau lactoz\u0103.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/3\/catalin-samara.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nReprezentan\u0163ii retailerului german REWE Rom\u00e2nia (prezent pe pia\u0163a local\u0103 prin supermarketurile Penny Market) observ\u0103 c\u0103 \u00een ultimii cinci ani valoarea co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi a crescut cu mai mult de 10%. \u201eNoi consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie are la baz\u0103 influen\u0163ele macroeconomice, precum cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare datorat\u0103 m\u0103surilor fiscale din anii 2015-2016, dar \u015fi m\u0103surilor interne la nivel de companie, acestea baz\u00e2ndu-se pe diversificarea sortimentului nostru, \u00een special pe categoriile de produse proaspete: legume, fructe, carne, lactate\u201d, explic\u0103 reprezentan\u0163ii REWE. Totodat\u0103, men\u0163ioneaz\u0103 ei, pe toat\u0103 perioada crizei economice au observat o sc\u0103dere a co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi. Re\u0163eaua de magazine Penny Market s-a extins de la 149 de filiale \u00een 2013 la 223 \u00een anul 2018. \u00cen ceea ce prive\u015fte comportamentul clien\u0163ilor, reprezentan\u0163ii REWE spun c\u0103 nu pot generaliza. \u201eEste foarte dificil \u00een vremurile noastre s\u0103 vorbim de un tip de consum valabil pentru to\u0163i rom\u00e2nii. De exemplu, dac\u0103 facem referire la p\u0103rin\u0163ii cu copii mici, co\u015ful lor zilnic de cump\u0103r\u0103turi este determinat de anumi\u0163i factori printre care calitatea \u015fi pre\u0163ul.\u201d Alte categorii de consumatori doresc o experien\u0163\u0103 la cump\u0103r\u0103turi mai u\u015foar\u0103; de asemenea, ofertele lor sunt pe gustul tinerilor care caut\u0103 alternative bune la pre\u0163uri avantajoase, \u00een special c\u00e2nd vine vorba de cump\u0103r\u0103turi de alimente sau de produse pentru cas\u0103 \u015fi buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n<p>\nF\u0103r\u0103 vinuri dulci<\/p>\n<p>\nO mas\u0103 mai rafinat\u0103 merge bine cu un pahar de vin al\u0103turi, iar v\u00e2nzarile companiilor din aceste domenii au crescut \u015fi ele de la an la an. Rom\u00e2nii au cump\u0103rat anul trecut 3,8 milioane de hectolitri de vin, adic\u0103 aproximativ 20 de litri per capita, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de anii anteriori (potrivit datelor de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 \u015fi International Organization of Vine and Wine). Ca nivel al consumului total, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 14 la nivel mondial \u015fi pe locul \u015fase \u00een Uniunea European\u0103. \u00cen ultimii ani, consumul \u015fi alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentat\u0103 pentru rom\u00e2ni. Astfel, at\u00e2t cramele produc\u0103toare (32%), soiurile de struguri (31%), c\u00e2t \u015fi culoarea vinului \u2013 alb, roze sau ro\u015fu \u2013 (11%) \u015fi momentul de consum (10%) sunt factori esen\u0163iali \u00een alegerea unei etichete potrivite, conform unui studiu realizat anul acesta de CrameRomania.ro \u015fi ReVino.ro pe un e\u015fantion format din 2.645 de persoane.<\/p>\n<p>\nPotrivit informa\u0163iilor publicate pe site-ul crameromania.ro, dezvoltarea \u015fi apetitul pentru educa\u0163ie cu privire la alegerile \u00een materie de vinuri pe care le facem s-au schimbat \u00een ultimii ani. \u0162in\u00e2nd cont de accesul la informa\u0163ie pe care \u00eel avem, rom\u00e2nii consum\u0103 din ce \u00een ce mai mult vinuri seci, mai exact 58% dintre ace\u015ftia, \u00een detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre responden\u0163i. Tot \u00een acela\u015fi context, vinurile ro\u015fii ocup\u0103 primul loc pe podium, fiind preferate de 57% dintre rom\u00e2ni, urmate pe locul doi de vinurile albe alese \u00een propor\u0163ie de 28%, de cele roze cu 13% \u015fi pe ultimul loc de spumante cu 2%. Pre\u0163ul pe care un rom\u00e2n \u00eel pl\u0103te\u015fte pentru o sticl\u0103 de vin este \u00een 43% dintre cazuri \u00eentre 26 \u015fi 50 lei, \u00een 20% dintre cazuri \u00eentre 16 \u015fi 25 lei, iar 17% dintre responden\u0163i sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00eentre 51 \u015fi 70 lei.<\/p>\n<p>\nCu privire la soi, Feteasca Neagr\u0103 (dintre cele trei tipuri de Feteasc\u0103 \u2013 Neagr\u0103, Alb\u0103 sau Regal\u0103) este cel mai c\u0103utat \u2013 52% dintre rom\u00e2ni \u00eel prefer\u0103. \u201eDup\u0103 consumul de vinuri, b\u0103uturile alcoolice precum \u0163uica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre rom\u00e2ni, iar berea tot de c\u0103tre 35% dintre ace\u015ftia. Am aflat astfel c\u0103 responden\u0163ii prefer\u0103 cocteilurile sau alte b\u0103uturi u\u015foare \u00eentr-o propor\u0163ie de 12%. \u00cen acela\u015fi timp, b\u0103uturile seci sunt din ce \u00een ce mai apreciate \u00een \u0163ara noastr\u0103\u201d, completeaz\u0103 Alina Iancu, fondator al CrameRomania.ro \u015fi ReVino.ro. \u201eO noutate care poate fi legat\u0103 de anumite obiceiuri de consum este c\u0103 vinurile spumante se bucur\u0103 de aprecieri \u00eentre consumatorii rom\u00e2ni. Spumantul nu se mai bea doar la ocazii speciale. G\u0103sim at\u00e2t \u00een HoReCa, c\u00e2t \u015fi \u00een retail o gam\u0103 larg\u0103 de spumante, indiferent c\u0103 sunt rom\u00e2ne\u015fti sau de import. Este interesant c\u0103 sunt preferate cele seci (adic\u0103 brut, extrabrut)\u201d, observ\u0103 \u015fi Adina Vulcan, marketing manager al produc\u0103torului de vinuri Domeniile S\u0103h\u0103teni. Potrivit ei, consumul de vin de calitate va continua s\u0103 creasc\u0103, iar produc\u0103torii au \u00een\u0163eles acest lucru. \u201eCel mai probabil, preferin\u0163a pentru vinurile seci versus demiseci\/dulci va continua s\u0103 creasc\u0103, la fel preferin\u0163a pentru vinurile ro\u015fii. Remarc\u0103m de ceva timp c\u0103 rom\u00e2nii sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pu\u0163in mai mult dec\u00e2t \u00eenainte cu cinci ani pentru o sticl\u0103 de vin de calitate\u201d, subliniaz\u0103 Vulcan.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nMai mul\u0163i bani pentru haine \u015fi machiaj<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nilor le place shopping-ul \u2013 mai mult chiar nu doar \u00een compara\u0163ie cu locuitorii \u0163\u0103rilor vestice, ci \u015fi \u00een compara\u0163ie \u015fi cu vecinii: din r\u00e2ndul est-europenilor, acest comportament este cel mai pregnant \u00een Rom\u00e2nia, unde 9 din 10 cump\u0103r\u0103tori sunt de acord cu aceast\u0103 afirma\u0163ie, potrivit unui studiu GfK din 2017. \u00cen Cehia, Slovacia \u015fi Austria, 7 din 10 persoane consider\u0103 mersul la cump\u0103r\u0103turi, \u00een vreme ce \u00een Bulgaria doar jum\u0103tate dintre cump\u0103r\u0103tori afirm\u0103 acela\u015fi lucru. Nu e de mirare c\u0103 pia\u0163a local\u0103 de mod\u0103, evaluat\u0103 la circa 4 mld. euro anual, este una dintre cele mai competitive din economia local\u0103, c\u00e2teva sute de nume locale \u015fi str\u0103ine lupt\u00e2ndu-se pentru banii pe care rom\u00e2nii \u00eei cheltuie pe haine, pantofi sau accesorii. Ce face diferen\u0163a \u00een prezent?<\/p>\n<p>\nReprezentan\u0163ii grupului de firme Sarto (formate din afacerea de haine bespoke \u015fi din distribu\u0163ia pantofilor Loake) de pild\u0103 \u015fi-au crescut afacerile pe seama rafin\u0103rii gustului clien\u0163ilor rom\u00e2ni \u00een materie de \u00eembr\u0103c\u0103minte; anul trecut, veniturile cumulate generate de aceste afaceri au ajuns la 1,5 milioane de euro.&nbsp; \u201eCo\u015ful mediu de cump\u0103r\u0103turi este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere la Sarto, din dou\u0103 motive: \u00een primul r\u00e2nd pia\u0163a ne-a cerut s\u0103 \u00eei oferim constant un produs mai bun, lucru pe care l-am f\u0103cut cu serviciul bespoke \u015fi pantofii Loake, \u00een al doilea r\u00e2nd profilul clientului s-a schimbat \u015fi interesele lui s-au variat\u201d, spune Alex Dr\u0103gan, unul dintre fondatorii businessului. El ofer\u0103 \u015fi un argument \u00een acest sens: la momentul \u00een care ei au \u00eenceput s\u0103 comercializeze pantofii Loake \u00een Rom\u00e2nia, bonul mediu era de 400 de lei \u00een centrele comerciale. \u201eCu un pre\u0163 mediu de 1.000 de lei pe o pereche de pantofi Loake, dar \u015fi cu o calitate mult peste medie, am reu\u015fit s\u0103 introducem un produs mult mai bun. Avem clien\u0163i care de\u0163in peste 25 de perechi de Loake\u201d, spune Dr\u0103gan. De asemenea, observ\u0103 el, dup\u0103 perioada 2015-2016, c\u00e2nd au introdus pe pia\u0163a local\u0103 costumul bespoke, num\u0103rul clien\u0163ilor pentru acest tip de produs a crescut accelerat. Potrivit lui, valoarea achizi\u0163iilor Sarto per ocazie unic\u0103 de cump\u0103rare s-a triplat \u00een ultimii \u015fapte ani \ueb6b \u201eat\u00e2t fiindc\u0103 este \u00een\u0163eles mai bine produsul, c\u00e2t \u015fi pentru c\u0103 avem o cre\u015ftere considerabil\u0103 a consumului \u015fi fiindc\u0103 oferim produse lips\u0103 \u00een pia\u0163\u0103\u201d. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, \u201ecumulul dintre cre\u015fterea consumului \u015fi \u00eencercarea noastr\u0103 de a prezenta mereu un produs mai bun pie\u0163ei duce la o cre\u015ftere natural\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor, a interesului pentru produse mai bune \u015fi implicit mai scumpe\u201d, spune cofondatorul Sarto.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/9\/grafic2.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/9\/grafic2.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nC\u00e2nd veniturile disponibile cresc, cresc \u015fi bugetele alocate produselor cosmetice \u015fi de \u00eengrijire personal\u0103, un exemplu al acestei evolu\u0163ii pozitive fiind cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor totale ale produc\u0103torului clujean de produse cosmetice Farmec: \u00een 2017, acestea au crescut cu circa 9,12% fa\u0163\u0103 de 2016, c\u00e2nd afacerile companiei au \u00eensumat peste 214 milioane de lei. Potrivit lui Codrean Pop, directorul de v\u00e2nz\u0103ri al Farmec, pia\u0163a produselor cosmetice \u015fi de \u00eengrijire personal\u0103 a crescut \u00een ultimii&nbsp; ani cu circa 5%. De altfel, cererea tot mai mare din pia\u0163\u0103 pentru produsele companiei a stat la baza deciziei strategice de \u00eenfiin\u0163are a propriei re\u0163ele de magazine de brand Farmec \u015fi Gerovital, fiind \u00een acest moment primul \u015fi singurul produc\u0103tor local care dispune de un lan\u0163 propriu de magazine. Primul spa\u0163iu Gerovital din \u0163ar\u0103 a fost inaugurat la finalul anului 2016, iar \u00een prezent compania are acoperire na\u0163ional\u0103, fiind localizat\u0103 \u00een toate centrele urbane importante, cu 21 de spa\u0163ii Farmec \u015fi Gerovital. Potrivit lui Pop, anul acesta num\u0103rul urmeaz\u0103 s\u0103 creasc\u0103, ca urmare a celei de-a doua etape de extindere. \u201eDezvoltarea numeric\u0103 a magazinelor proprii a fost \u00eenso\u0163it\u0103, \u00een mod natural, de majorarea num\u0103rului de clien\u0163i \u015fi de cre\u015fterea valorii bonului de cump\u0103r\u0103turi\u201d, explic\u0103 Pop. \u00cen contextul deschiderii a zece noi centre \u00een 2017, v\u00e2nz\u0103rile \u00eenregistrate anul trecut \u00een re\u0163eaua magazinelor de brand au crescut cu circa 165% comparativ cu anul 2016. \u201ePractic, num\u0103rul de clien\u0163i este aproape dublu, rezultat care atest\u0103 cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare, dar \u015fi orientarea rom\u00e2nilor c\u0103tre produse superioare din punctul de vedere al calit\u0103\u0163ii \u015fi beneficiilor oferite\u201d, observ\u0103 directorul de v\u00e2nz\u0103ri al Farmec. Referindu-se la anul trecut, el spune c\u0103 valoarea medie a co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi a crescut cu peste 32,6%, urc\u00e2nd de la 49 de lei \u00een 2016, la 65 de lei \u00een 2017 (valorile includ TVA). \u015ei v\u00e2nz\u0103rile din platforma de e-commerce au marcat un plus, de circa 23%, comparativ cu 2016.<\/p>\n<p>\n\u201eIndustria de cosmetic\u0103 poate fi caracterizat\u0103 de o rafinare a preferin\u0163elor consumatorilor, care manifest\u0103 acum cerin\u0163e mai elaborate, determinate de cre\u015fterea gradului de informare cu privire la produsele de \u00eengrijire \u015fi particularit\u0103\u0163ile acestora\u201d, descrie Codrean Pop comportamentul clien\u0163ilor. \u201eRom\u00e2nii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 etichetele produselor \u015fi aloc\u0103 suficient timp pentru a studia compozi\u0163ia acestora, iar pe baza eficien\u0163ei \u015fi performan\u0163ei aleg din multitudinea de op\u0163iuni disponibile la raft.\u201d \u00cen cazul Farmec, \u00een topul celor mai cele mai solicitate produse din \u00eentreg portofoliul companiei se claseaz\u0103 \u015fi unele dintre cele mai scumpe game, precum Gerovital H3 Derma+ Premium Care sau Gerovital Luxury. \u201eTendin\u0163a consumatorilor de a opta pentru produse mai scumpe se accentueaz\u0103 tot mai mult, \u00een condi\u0163iile \u00een care ambele game lansate \u00een 2017 (\u00een prim\u0103vara \u015fi respectiv la finalul anului 2017) au urcat rapid \u00een ierarhia celor mai v\u00e2ndute produse de anul trecut\u201d, argumenteaz\u0103 el folosindu-se de exemplele celor mai scumpe produse din portofoliul Farmec.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, pia\u0163a local\u0103 de produse cosmetice este \u00een continuare sub media de dezvoltare european\u0103; Codrean Pop pune acest fapt pe seama dezechilibrului de resurse financiare disponibile, comparativ cu alte state europene, precum \u015fi pe a nivelului de educa\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eengrijirea personal\u0103. \u201eCu toate acestea, cre\u015fterea consumului din ultimul an de pe pia\u0163a cosmetic\u0103 este un bun indicator al redres\u0103rii acestei situa\u0163ii, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia, totodat\u0103, asupra poten\u0163ialului de dezvoltare a acestui segment\u201d, conchide el optimist.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nO diagonal\u0103 tot mai mare<\/p>\n<p>\nDomeniul electro-IT din Rom\u00e2nia, una dintre pie\u0163ele cu cel mai mare avans la nivel european (de peste 9%, ajung\u00e2nd la circa 2,84 miliarde de euro anul trecut), este reprezentativ\u0103 pentru apeten\u0163a clien\u0163ilor rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 de achizi\u0163ii mai sofisticate. Drago\u015f S\u00eerbu, CEO al Flanco Retail, observ\u0103 c\u0103 valoarea co\u015fului mediu de cump\u0103r\u0103turi al clien\u0163ilor Flanco a \u00eenregistrat fluctua\u0163ii u\u015foare \u00een ultimii ani, influen\u0163ate \u00een principal de cursurile valutare \u015fi de TVA. \u00cen zona comer\u0163ului tradi\u0163ional din magazine, spune el, competi\u0163ia tot mai mare \u00eentre produc\u0103tori s-a reflectat \u00een pre\u0163uri mai bune pentru client, tehnologia devenind tot mai accesibil\u0103. \u201eTreptat, clien\u0163ii nu au mai ales neap\u0103rat cele mai ieftine produse, ci produse cu tehnologii mai performante, care le r\u0103spund cerin\u0163elor individuale\u201d, observ\u0103 S\u00eerbu. Potrivit lui, o majorare important\u0103 a valorii co\u015fului mediu de cump\u0103r\u0103turi s-a \u00eenregistrat \u00een comer\u0163ul online, \u00een acord cu tendin\u0163a de cre\u015ftere a pie\u0163ei. Evolu\u0163ia cea mai spectaculoas\u0103 s-a \u00eenregistrat la comenzile plasate de pe mobil \u2013 din v\u00e2nz\u0103rile totale, acestea au crescut numai \u00een ultimul an cu peste 91% ca num\u0103r \u015fi peste 83% ca valoare. \u00cen ceea ce prive\u015fte noile preferin\u0163e de consum ale rom\u00e2nilor, CEO-ul Flanco observ\u0103 c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce produc\u0103torii de tehnologie vin tot mai des cu inova\u0163ii \u015fi le fac mai accesibile pentru cump\u0103r\u0103tori, \u00een ultimii ani clien\u0163ii sunt tot mai interesa\u0163i de tehnologii de ultim\u0103 genera\u0163ie \u015fi de produse performante din fiecare segment: de la telefoane cu ecrane mari \u015fi camere cu o calitate a imaginii ridicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la televizoare smart sau electrocasnice cu tehnologii ingenioase, care reduc timpul \u015fi efortul alocat \u00een mod obi\u015fnuit activit\u0103\u0163ilor casnice.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/6\/dragos-sirbu-flanco-1605.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u201ePreferin\u0163ele clien\u0163ilor s-au mutat pe gadgeturi, produse smart, electrocasnice cu tehnologii inedite \u015fi accesorii care ofer\u0103 libertate de mi\u015fcare. Totodat\u0103, urm\u0103resc specifica\u0163ii tehnice care le reduc timpul de efectuare a unei activit\u0103\u0163i \u015fi aleg configura\u0163ii pliate pe nevoile lor\u201d, explic\u0103 CEO-ul Flanco. Potrivit lui, categoriile care au \u00eenregistrat cre\u015fteri spectaculoase de-a lungul timpului, din punct de vedere procentual, sunt cele de gaming (jocuri, console), entertainment, gadgeturi, electrocasnice \u00eencorporabile, ma\u015fini de sp\u0103lat vase, dar \u015fi usc\u0103toare de rufe. \u201eNu \u00een ultimul r\u00e2nd, observ\u0103m o rat\u0103 de \u00eentoarcere mai mare a clien\u0163ilor datorit\u0103 avansului tehnologic rapid \u015fi apari\u0163iei constante pe pia\u0163\u0103 a noi modele mai performante, de care clien\u0163ii sunt interesa\u0163i chiar dac\u0103 \u015fi-au cump\u0103rat un gadget de relativ pu\u0163in timp\u201d, descrie el comportamentul clien\u0163ilor. S\u00eerbu pune acest comportament de consum \u015fi pe seama creditului de consum, disponibil, \u00een prezent, \u015fi pentru cump\u0103r\u0103turile f\u0103cute online, a solu\u0163iilor de finan\u0163are din ce \u00een ce mai diversificate, a accesibilit\u0103\u0163ii mai mari a tehnologiilor \u015fi a produselor performante, dar \u015fi a extinderii gamelor de produse. \u201ePe fondul mobilit\u0103\u0163ii crescute de ast\u0103zi \u2013 c\u0103l\u0103torim mai mult, st\u0103m mai mult \u00een trafic \u2013 consumatorii caut\u0103 tot mai des produse potrivite acestui stil de via\u0163\u0103\u201d, descrie S\u00eerbu evolu\u0163ia comportamentului de consum \u00een viitor. Potrivit lui, televizoarele cu diagonale mari sunt \u00een continuare de interes, dar al\u0103turi de ele cresc v\u00e2nz\u0103rile pe smartphone-uri \u015fi electrocasnice proiectate s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor nevoi mai diversificate. \u201eExist\u0103 o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte cererea pentru produsele cu anumite specifica\u0163ii, clien\u0163ii aleg capacit\u0103\u0163i mai mari \u015fi programe numeroase la ma\u015fini de sp\u0103lat, tehnologie no frost la aparatele frigorifice, laptopuri de gaming, produse cu func\u0163ii de interconectivitate, dar \u015fi produse care ofer\u0103 confort (spre exemplu automate de cafea, aspiratoare portabile de tip stick, produse utile pentru sport, blendere)\u201d, detaliaz\u0103 el. \u00cen ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia pre\u0163urilor, CEO-ul Flanco spune c\u0103 acestea vor cre\u015fte, dar nu ca efect al avansului cererii. \u201eVor exista cre\u015fteri de pre\u0163, dar acestea au la baz\u0103 major\u0103rile de costuri ale materiilor prime \u015fi nu sunt un efect al cre\u015fterii cererii pe plan local. Pentru perioada care urmeaz\u0103, deja to\u0163i produc\u0103torii au anun\u0163at major\u0103ri de pre\u0163uri, care se vor reflecta \u015fi \u00een pre\u0163ul de la raft al produselor.\u201d<\/p>\n<p>\nCEO-ul Flanco Retail observ\u0103 \u015fi o schimbare a consumului prin compara\u0163ie cu anii de dinaintea crizei; el consider\u0103 c\u0103 nu at\u00e2t valoarea co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi e diferit\u0103, c\u00e2t tipul de consum cu care avem de-a face. \u201e\u00cenainte de 2008, consumul era bazat pe speran\u0163\u0103 \u2013 rom\u00e2nii vedeau c\u0103 de la an la an, lucrurile merg tot mai bine, a\u015fa c\u0103 f\u0103ceau cump\u0103r\u0103turi pe m\u0103sur\u0103. Acum, av\u00e2nd experien\u0163a crizei \u015fi posibilitatea ca echilibrul s\u0103 fie oric\u00e2nd r\u0103sturnat, consumul este mai asumat, de\u015fi continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de la an la an\u201d, observ\u0103 el. \u015ei \u00een cazul Flanco, dup\u0103 un 2008 fulminant, 2009 a fost un an de \u015foc, \u00een care, poveste\u015fte el, compania a trecut printr-o insolven\u0163\u0103, \u201edar am reu\u015fit nu doar s\u0103 ne redres\u0103m rapid, ci \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m o lec\u0163ie important\u0103 \u2212 aceea de a um\u0103ri mereu o cre\u015ftere sus\u0163inut\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. Compania a \u00eencheiat anul trecut cu cele mai mari v\u00e2nz\u0103ri din istoria Flanco, de 983 milioane lei. Traficul mediu de clien\u0163i a crescut de la an la an, odat\u0103 cu extinderea re\u0163elei de magazine \u2212 \u00een ultimii cinci ani, num\u0103rul magazinelor Flanco a crescut cu peste 50%, ajung\u00e2nd, \u00een prezent, la 122 de loca\u0163ii; compania are planificate noi deschideri pentru anul acesta. La acest lucru se adaug\u0103, potrivit lui, \u015fi impactul constant al cre\u015fterii de trafic din perioada Black Friday.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nElectricele \u015fi hibridele accelereaz\u0103<\/p>\n<p>\nPoate cel mai bun loc \u00een care se oglinde\u015fte bun\u0103starea rom\u00e2nilor este pe \u015fosele (nu e de mirare c\u0103 Bucure\u015ftiul se afl\u0103 pe primul loc \u00een cele mai recente clasamente europene referitoare la aglomera\u0163ia \u00een trafic). Tranzac\u0163iile cu ma\u015fini noi \u015fi rulate au atins un maxim istoric \u00een 2017, autoturismele noi cresc\u00e2nd cu 13,4%, la 130.414 de unit\u0103\u0163i, iar cele rulate ajung\u00e2nd la peste 500.000 de unit\u0103\u0163i, potrivit datelor APIA \u015fi Autovit. Pia\u0163a ma\u015finilor noi a avut al patrulea an consecutiv de cre\u015ftere \u015fi a dep\u0103\u015fit pragul de 100.000 de unit\u0103\u0163i dup\u0103 aproape un deceniu, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. Rom\u00e2nii nu cump\u0103r\u0103 doar mai multe ma\u015fini, ci \u015fi unele mai sofisticate; \u00een func\u0163ie de tipul de combustibil, autoturismele cu motoare pe benzin\u0103 domin\u0103 \u00een ultimii doi ani pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u015fi au ajuns, la finele anului trecut, s\u0103 de\u0163in\u0103 o pondere de 51,8%, comparativ cu 49,6% c\u00e2t aveau la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut.<\/p>\n<p>\nTotodat\u0103, la capitolul autoturismelor \u201everzi\u201d (electrice \u015fi hibride), acestea au ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 \u00een 2017 o pondere de 2,2% din totalul livr\u0103rilor, aceasta fiind dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cea consemnat\u0103 \u00een anul 2016. La \u0162iriac Auto, volumele de v\u00e2nz\u0103ri au crescut \u00een ultimii cinci ani de la 4.014 unit\u0103\u0163i (2012) la 7.946 unit\u0103\u0163i \u00een 2017. \u201eBugetele alocate de client pentru achizi\u0163ii au crescut datorit\u0103 orient\u0103rii acestora c\u0103tre ma\u015fini cu motoriz\u0103ri mai puternice \u015fi cu mai multe dot\u0103ri \u015fi s-a observat o tendin\u0163\u0103 de migrare c\u0103tre un brand sau model de autoturism superior\u201d, descrie Florian Velcu, director comercial al \u0162iriac Auto, achizi\u0163iile f\u0103cute \u00een ultimii ani de clien\u0163i. Potrivit lui, pia\u0163a de autoturisme premium a avut o cre\u015ftere mai mare fa\u0163\u0103 de pia\u0163a brandurilor de volum, comparativ cu perioada de dinainte a crizei, ponderea autoturismelor premium din totalul pie\u0163ei cresc\u00e2nd de trei ori. \u00cen plus, a observat el, mul\u0163i clien\u0163i au \u00eenceput s\u0103 se intereseze de ma\u015fini hibride sau electrice, iar \u00een ultimul an a sc\u0103zut interesul pentru motoriz\u0103rile diesel \u015fi a crescut pentru motoriz\u0103rile pe benzin\u0103. \u201eLa nivel de pia\u0163\u0103 a sc\u0103zut interesul pentru limuzinele de categorie medie \u015fi a crescut mult interesul pentru SUV-uri. Totodat\u0103, cre\u015fterea gamei de autoturisme comercializate de majoritatea brandurilor auto a generat o reorientare a clien\u0163ilor c\u0103tre noi categorii de autoturisme, precum SUV-urile de categorie mic\u0103 \u015fi SUV-urile sport \u015fi coup\u00e9\u201d, explic\u0103 directorul comercial al \u0162iriac Auto.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/7\/florian-velcu-tiriac-auto.jpg?height=620&#038;width=465\" style=\"width: 465px; height: 620px;\" \/><\/p>\n<p>\nEl crede c\u0103 \u015fi \u00een viitor clien\u0163ii din Rom\u00e2nia se vor orienta din ce \u00een ce mai mult c\u0103tre autoturisme electrice \u015fi hibride, vor cump\u0103ra ma\u015fini mult mai accesorizate \u015fi vor pune accent pe partea practic\u0103 a utiliz\u0103rii autoturismelor, lu\u00e2nd \u00een considerare la momentul achizi\u0163iei mult mai mul\u0163i factori dec\u00e2t \u00een trecut. \u00cen ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia pre\u0163urilor, aceasta are o tendin\u0163\u0103 ascendent\u0103: \u201eEvolu\u0163ia pre\u0163urilor a urmat o tendin\u0163\u0103 cresc\u0103toare \u00een ultimii ani \u015fi estim\u0103m c\u0103 acest trend va continua la fel \u00een perioada urm\u0103toare, datorit\u0103 dorin\u0163ei consumatorilor de a avea ma\u015fini mai accesorizate \u015fi care s\u0103 \u00eenglobeze mai mult\u0103 tehnologie, precum \u015fi a apari\u0163iei unor noi tipuri de motoriz\u0103ri: hibrid, plug-in hybrid, electric, hidrogen etc.\u201d.<\/p>\n<p>\nDin nou \u00eencredere \u00een imobiliare<\/p>\n<p>\n\u201eClientul rom\u00e2n este educat \u015fi sofisticat, aceasta fiind o consecin\u0163\u0103 a maturiz\u0103rii pie\u0163ei. Acord\u0103 mult mai mult timp \u015fi aten\u0163ie studierii pie\u0163ei, este mult mai informat \u015fi capabil s\u0103 evalueze corect proiectele reziden\u0163iale \u015fi ofertele pe care le prime\u015fte\u201d, descrie Bogdan Cernescu, directorul general al \u0162iriac Imobiliare, profilul clientului rom\u00e2n. \u201ePune mai multe \u00eentreb\u0103ri tehnice, analizeaz\u0103 \u00een detaliu oferta, iar \u00eentreb\u0103rile legate de calitate sau \u00eentre\u0163inerea ulterioar\u0103 sunt mult mai la obiect. Directorul general al \u0162iriac Imobiliare subliniaz\u0103 c\u0103 achizi\u0163ia este una pragmatic\u0103, ra\u0163ional\u0103, iar experien\u0163a \u015fi reputa\u0163ia dezvoltatorului conteaz\u0103 foarte mult \u00een ecua\u0163ia deciziei de achizi\u0163ie. \u201eSe observ\u0103, de asemenea, un interes crescut cu privire la gama de servicii \u015fi facilit\u0103\u0163i oferite de complexul reziden\u0163ial \u2013 spa\u0163ii verzi, locuri de joac\u0103, evenimente, activit\u0103\u0163i destinate copiilor sau de fidelizare a reziden\u0163ilor, concierge etc.\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n<p>\n\u0162iriac Imobiliare a dezvoltat pe pia\u0163a local\u0103 mai multe proiecte de tip greenfield, reprezentantive pentru nivelul sofisticat la care au ajuns unii dintre clien\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi \u00een materie de achizi\u0163ie a locuin\u0163elor. Residenz Cartierul German \u015fi Stejarii Clubul Reziden\u0163ial sunt dou\u0103 proiecte cu adresabilitate diferit\u0103, potrivit directorului general al companiei. Astfel, Residenz Cartierul German este un proiect adresat mai degrab\u0103 familiilor, cu facilit\u0103\u0163i configurate ca atare, cum ar fi paz\u0103 24\/24, regim redus de \u00een\u0103l\u0163ime a blocurilor, teren de sport \u015fi loc de joac\u0103 pentru copii, spa\u0163ii verzi, comerciale etc. \u00cen luna septembrie 2016, compania a demarat ultima faz\u0103 de dezvoltare a acestui proiect (care const\u0103 \u00een interiorul lucr\u0103rilor celor 12 blocuri deja ridicate \u00een faza ini\u0163ial\u0103); dintr-un total de 128 de apartamente disponibile \u00een cele 12 blocuri, \u00een prezent au mai r\u0103mas circa 50 disponibile pentru v\u00e2nzare. \u00cen prezent aici locuiesc peste 800 de reziden\u0163i. Stejarii Clubul Reziden\u0163ial este un complex destinat exclusiv \u00eenchirierii, adresat mai ales celor care caut\u0103 o locuin\u0163\u0103 \u00een apropierea centrelor de afaceri ale Capitalei. \u015ei acesta are servicii \u015fi dot\u0103ri calibrate pentru aceast\u0103 categorie de public \u2013 precum concierge, cafenea, apartamente spa\u0163ioase, mobilate \u015fi utilate; complexul este \u00eenchiriat \u00een propor\u0163ie de aproape 100%. \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ionarea unic\u0103 a acestui complex reziden\u0163ial pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u015fi calitatea construc\u0163iei, finisajelor, serviciilor \u015fi facilit\u0103\u0163ilor oferite chiria\u015filor, apreciate de publicul vizat, pl\u0103nuim \u00een viitor dezvoltarea fazei II a Stejarii Clubul Reziden\u0163ial\u201d, descrie Bogdan Cernescu planurile de viitor pe segmentul reziden\u0163ial al companiei.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nV\u00e2nz\u0103rile de apartamente sunt pe un trend de cre\u015ftere s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi dezvoltatorii vor vinde \u00een acest an spre 12.000 de locuin\u0163e noi, fa\u0163\u0103 de 9.600 de apartamente anul trecut, un an \u00een care, \u00een pofida cre\u015fterii economice de 6,9%, v\u00e2nz\u0103rile de pe pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103 au fost \u00een sc\u0103dere, pe fondul incertitudinilor din sfera politic\u0103 \u015fi fiscal\u0103, potrivit declara\u0163iilor lui Bogdan Voica, CEO al companiei imobiliare Coldwell Banker. \u201e\u00cencep\u00e2nd cu anii 2012-2013, v\u00e2nz\u0103rile au avut un trend cresc\u0103tor, fiind diferen\u0163e pozitive de p\u00e2n\u0103 la 20%, \u00eentre un an curent \u015fi anul anterior. Comparativ cu perioada dinainte de criz\u0103, num\u0103rul de locuin\u0163e de lux v\u00e2ndute se afl\u0103 la acela\u015fi nivel, poate chiar pu\u0163in mai ridicat. \u00cen ceea ce prive\u015fte bugetele, acestea au fost mai sc\u0103zute \u00een perioada 2009-2012, dar \u00een ultimii 2 ani acestea au revenit la un nivel ridicat, fiind din ce \u00een ce mai mul\u0163i cump\u0103r\u0103tori de locuin\u0163e de top, cu bugete de peste 400.000 euro, ce au ajuns p\u00e2n\u0103 la aproape 3 milioane de euro, pentru apartamente penthouse\u201d, observ\u0103 \u015fi Florin Po\u015ftoac\u0103, manager al departamentului investi\u0163ii al dezvoltatorului imobiliar Nordis Properties.<\/p>\n<p>\nEl observ\u0103 c\u0103 \u00een ultima perioad\u0103, cei care doresc\u0103 s\u0103 cumpere locuin\u0163e au devenit mai aten\u0163i la calitatea construc\u0163iei, la facilit\u0103\u0163ile oferite de un complex, la amplasare \u015fi \u00eemprejurimi sau anumite caracteristici moderne &#8211;&nbsp; \u201eun sistem de \u201ecas\u0103 inteligent\u0103\u201d, sau cl\u0103diri verzi, prietenoase cu mediul. Aceste noi preferin\u0163e se datoreaz\u0103 u\u015furin\u0163ei g\u0103sirii informa\u0163iilor \u00een mediul online, dar \u015fi din datorit\u0103 faptului c\u0103 majoritatea dezvoltatorilor au ridicat nivelul de calitate al construc\u0163iilor, fa\u0163\u0103 de perioada de criz\u0103, astfel c\u0103 au devenit lucruri uzuale elemente precum fa\u0163ada ventilat\u0103, ferestre din aluminiu, finisaje premium sau aten\u0163ia pentru arhitectura unei cl\u0103diri\u201d. Totodat\u0103, observ\u0103 el, dac\u0103 \u00een perioada de dup\u0103 criz\u0103, rom\u00e2nii s-au orientat c\u0103tre apartamente premium cu suprafe\u0163e medii, compacte, spre deosebire de perioada de \u00eenainte de 2008, c\u00e2nd apartamentele de lux aveau suprafe\u0163e mari \u015fi foarte mari.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/10\/grafic3.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nOfertele last minute, pe cale de dispari\u0163ie<\/p>\n<p>\nAtunci c\u00e2nd aleg pe ce s\u0103 \u00ee\u015fi cheltuiasc\u0103 banii, principala prioritate pentru rom\u00e2ni au devenit c\u0103l\u0103toriile (34%), acestea surclas\u00e2nd m\u00e2ncarea \u015fi b\u0103uturile \u015fi electrocasnicele, aflate pe locul doi, respectiv trei, potrivit unui studiu interna\u0163ional citat de reprezentan\u0163ii platformei de c\u0103l\u0103torii Momondo. Potrivit studiului Momondo, pentru a-\u015fi permite o vacan\u0163\u0103, de exemplu, majoritatea (67%) pun \u00een mod regulat bani deoparte. Nu e de mirare astfel c\u0103 rom\u00e2nii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplas\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate anul trecut, fa\u0163\u0103 de 1,9 miliarde de euro \u00een 2016, potrivit datelor de la BNR. Aceasta este cea mai mare sum\u0103 l\u0103sat\u0103 de rom\u00e2ni pe c\u0103l\u0103torii \u00een afara \u0163\u0103rii \u00een ultimii zece ani.<\/p>\n<p>\nSuma cheltuit\u0103 pe deplas\u0103rile \u00een afara \u0163\u0103rii s-a dublat fa\u0163\u0103 de anul 2008, c\u00e2nd acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Cre\u015fterea veniturilor rom\u00e2nilor se resimte \u015fi \u00een v\u00e2nzarea de pachete turistice. Spre exemplu, \u00een ultimii ani, divizia de leisure a Happy Tour a&nbsp; \u00eenregistrat o cre\u015ftere constant\u0103 de 10%, cele mai c\u0103utate destina\u0163ii fiind Spania, Turcia, insulele grece\u015fti, dar \u015fi Disneyland Paris, potrivit Danielei \u0162oncu, head of leisure al Happy Tour. Valoarea medie a pachetului turistic achizi\u0163ionat \u00een 2017 a fost de aproximativ 1.000 de euro, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de anul precedent. Volumul de v\u00e2nz\u0103ri al Happy Tour \u015fi-a men\u0163inut trendul de cre\u015ftere de 10% an de an, ajung\u00e2nd la 54 milioane de euro \u00een 2017.<\/p>\n<p>\n\u201eTuri\u015ftii rom\u00e2ni sunt mai dispu\u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mai des \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult pe vacan\u0163ele lor. \u015ei nu se opresc aici. Ei au bugete mai mari cu 5-10%, prefer\u0103 confortul, aleg\u00e2nd hoteluri de 5 stele, \u015fi merg \u00een tot mai multe excursii op\u0163ionale, care pot \u00eensemna \u015fi jum\u0103tate din costul unei vacan\u0163e\u201d, observ\u0103 Daniela \u0162oncu. Tot ea subliniaz\u0103 c\u0103, av\u00e2nd venituri mai mari, rom\u00e2nii rezerv\u0103 vacan\u0163ele \u00eenc\u0103 din perioadele de early booking, av\u00e2nd de altfel trei-patru ie\u015firi pe an \u00een str\u0103in\u0103tate; prin urmare, ideea de oferte last minute aproape c\u0103 dispare.<\/p>\n<p>\n\u201eCategoric exist\u0103 schimb\u0103ri \u00een preferin\u0163ele turi\u015ftilor, fiind dictate de statutul social \u015fi cre\u015fterea veniturilor. Am sesizat o orientare tot mai mare at\u00e2t spre destina\u0163ii c\u00e2t \u015fi spre hoteluri mai scumpe, ceea ce \u00eenseamn\u0103 rom\u00e2nii vor confort, servicii deosebite, lux\u201d, observ\u0103 \u0162oncu. De asemenea, o tendin\u0163\u0103 important\u0103, \u00een cre\u015ftere, este apetitul tot mai mare al clien\u0163ilor rom\u00e2ni pentru destina\u0163ii exotice \u2013 Maldive, Mauritius, Thailanda, Punta Cana, Seychelles \ueb6b \u015fi experien\u0163e unice, cum ar fi safari \u00een Kenya, Tanzania, Africa de Sud. Daniela \u0162oncu este de p\u0103rere c\u0103 tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni vor avea \u00een continuare cel pu\u0163in trei vacan\u0163e pe an, printre care un sejur de var\u0103 \u015fi un city break, iar mul\u0163i dintre ei se vor \u00eendrepta \u015fi spre destina\u0163ii mai scumpe din Europa \u015fi c\u0103tre destina\u0163ii exotice din Asia, Caraibe, Africa. \u201eBugetele lor vor fi mai mari, ei vor fi mai dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru servicii extra, pe l\u00e2ng\u0103 pachetul de baz\u0103. Unii dintre ei \u00ee\u015fi vor men\u0163ine preferin\u0163ele pentru vacan\u0163e luxoase \u015fi chiar pentru c\u0103l\u0103torii \u00een jurul lumii\u201d, crede reprezentantul Happy Tour.<\/p>\n<p>\n\u015ei Dan Dumitru, marketing manager la Paralela 45, observ\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii nu mai sunt aproape deloc interesa\u0163i de vacan\u0163e last minute, prin urmare nu mai a\u015fteapt\u0103 eventuale oferte din ce nu au reu\u015fit agen\u0163iile s\u0103 v\u00e2nd\u0103 (dac\u0103 mai este cazul), ci cump\u0103r\u0103 din timp \u015fi mult. \u015ei el observ\u0103 c\u0103 dac\u0103 \u00een trecut majoritatea clien\u0163ilor avea o vacan\u0163\u0103 pe an, cu prec\u0103dere vara, \u00een ultimii doi ani ei merg \u015fi \u00een cel pu\u0163in un city break (pe l\u00e2ng\u0103 un sejur). \u00cen plus, o parte semnificativ\u0103 dintre ei sunt interesa\u0163i de minivacan\u0163e, cum ar fi cele de 1 Mai sau Pa\u015fte, dar \u015fi de o ie\u015fire la schi sau \u00een diverse destina\u0163ii de sezon cum ar fi Laponia. \u201eClien\u0163ii pun accent mai mult pe calitate \u015fi nu caut\u0103 pre\u0163ul cel mai mic\u201d, observ\u0103 Dan Dumitru. Potrivit lui, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum doi ani bugetul mediu alocat era de 800 \u2013 1.000 de euro pentru dou\u0103 persoane, acum cheltuiala turi\u015ftilor a crescut, ajung\u00e2nd la o medie de 1.300 \u2013 1.500 de euro pentru dou\u0103 persoane. Din 2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 2016 cre\u015fterea medie anual\u0103 a fost \u00eentre 5% \u015fi 7%; plusurile accelerate au \u00eenceput \u00eens\u0103 \u00een noiembrie 2016 \u015fi, de atunci, fiecare lun\u0103 a \u00eenregistrat rezultate mai bune comparativ cu cele din anii trecu\u0163i. \u201eAnul 2017 a fost cel mai bun din perspectiva rezultatelor financiare, astfel \u00eenc\u00e2t nu se poate face o compara\u0163ie cu perioada premerg\u0103toare crizei\u201d, spune reprezentantul Paralelei 45.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nAnul trecut, volumul de v\u00e2nz\u0103ri a fost cu 25% mai mare dec\u00e2t \u00een 2016, ajung\u00e2nd la 50 de milioane de euro. Cre\u015fterea a fost impulsionat\u0103 de cererea tot mai mare de vacan\u0163e pe charter (un grad mediu de ocupare de 98%), de circuite \u015fi sejururi \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi de deschiderea de noi puncte de lucru \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Potrivit reprezentantului Paralela 45, Turcia \u015fi Grecia se p\u0103streaz\u0103 \u00een top pentru sejururile estivale, \u00eens\u0103 rom\u00e2nii au \u00eenceput aleag\u0103 \u015fi Spania \u015fi Portugalia, care sunt destina\u0163ii mai scumpe. \u201eDe asemenea, fa\u0163\u0103 de acum cinci ani, merg mult mai mul\u0163i rom\u00e2ni \u00een vacan\u0163e exotice, care au devenit mai accesibile ca pre\u0163 \u015fi care sunt preferate pentru plaj\u0103 \u00een lunile reci \u00een Rom\u00e2nia. Printre cele mai c\u0103utate destina\u0163ii exotice sunt Thailanda, Punta Cana (Republica Dominican\u0103), Maldive (o cre\u015ftere spectaculoas\u0103) \u015fi Mauritius\u201d, observ\u0103 \u015fi Dan Dumitru. Cre\u015fterea se men\u0163ine \u00een 2018, \u00een primele trei luni ale anului fiind de 25%, raportat la acela\u015fi interval din 2017, datorit\u0103 reducerilor din perioada de early booking.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17129708\/2\/mg-8578.jpg?height=620&#038;width=465\" style=\"width: 465px; height: 620px;\" \/><\/p>\n<p>\nBoomul consumului s-a reflectat \u015fi \u00een v\u00e2nz\u0103rile de pe platforma de c\u0103l\u0103torii Vola.ro; \u00een fiecare an, \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area acesteia, a \u00eenregistrat cre\u015fteri semnificative, chiar de 500% de la an la an, iar acum platforma cre\u015fte cu 15% &#8211; 30%. Daniel Truic\u0103, fondatorul vola.ro, observ\u0103 c\u0103 pentru c\u0103l\u0103toriile cu avionul criza nu a \u00eensemnat o \u00eenlocuire a acestora, ci o \u00eencetinire a consumului. Spre exemplu, dac\u0103 \u00eenainte de criz\u0103 rom\u00e2nii c\u0103l\u0103toreau \u00een medie de dou\u0103 ori pe an \u00een city breakuri (prim\u0103vara \u015fi toamna) \u015fi aveau o vacan\u0163\u0103 mai lung\u0103 vara, \u00een timpul crizei \u015fi-au mai redus num\u0103rul vacan\u0163elor; cei care c\u0103l\u0103toreau \u00een interes de serviciu fie au r\u0103rit plec\u0103rile, fie, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci optau pentru clasa business de c\u0103l\u0103torie, s-au reorientat spre economy. \u201eLucrurile au revenit rapid la normal \u015fi putem estima c\u0103 studen\u0163ii \u015fi cei care muncesc \u00een afara Rom\u00e2niei vin \u00een \u0163ar\u0103 \u00een medie de dou\u0103 ori pe an (\u00een special de s\u0103rb\u0103tori), iar turi\u015ftii care \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 bilete de avion de pe vola.ro aleg un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de destina\u0163ii exotice sau \u00eendep\u0103rtate.\u201d El observ\u0103 cre\u015fteri pe destina\u0163ii precum Maroc, Dubai, Thailanda, dar \u015fi pentru destina\u0163ii mai scumpe din Europa, cum ar fi \u0163\u0103rile nordice. \u201eBugetul alocat c\u0103l\u0103toriilor probabil va cre\u015fte, \u00eens\u0103 asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor cheltui mai mult pe o vacan\u0163\u0103, ci c\u0103 vor avea poate mai multe vacan\u0163e\/plec\u0103ri.\u201d<\/p>\n<p>\nUpgrade de via\u0163\u0103, doar pentru unii<\/p>\n<p>\nPe c\u00e2t de relevante sunt aceste cifre pentru o parte dintre rom\u00e2ni, la fel de relevant este un studiu al IRES realizat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani care spunea c\u0103 mai mult de 4 milioane de rom\u00e2ni nu au ajuns niciodat\u0103 la Marea Neagr\u0103, iar peste jum\u0103tate din popula\u0163ie nu a fost pe litoralul rom\u00e2nesc \u00een ultimii zece ani. Astfel, dac\u0103 evolu\u0163ia c\u0103l\u0103toriilor \u00een str\u0103in\u0103tate este reprezentativ\u0103 pentru majoritatea rom\u00e2nilor \u015fi pentru tendin\u0163a unui \u201eupgrade de via\u0163\u0103\u201d, studiul IRES arat\u0103 \u00eenc\u0103 decalajele dintre clasele sociale. Astfel, \u00een timp ce angaja\u0163ii din Bucure\u015fti, din Cluj \u015fi din Timi\u015f au \u00eencasat cele mai mari salarii medii nete \u00een 2017 (c\u00e2te 3.116 de lei net pe lun\u0103 \u00een Capital\u0103 \u00een 2017, \u00een timp ce \u00een Clujul salariul mediu a ajuns la 2.670 de lei net, iar \u00een Timi\u015f la 2.501 lei net), \u00een 22 dintre jude\u0163ele Rom\u00e2niei salariile angaja\u0163ilor rom\u00e2ni sunt mai mici de 2.000 de lei net pe lun\u0103.<\/p>\n<p>\nLa fel de relevant este c\u0103, de\u015fi veniturile medii nete ale rom\u00e2nilor sunt duble fa\u0163\u0103 de acum zece ani, acestea sunt \u00een continuare de circa cinci ori mai mici, spre compara\u0163ie cu Germania, de pild\u0103. Astfel, puterea de cump\u0103rare sc\u0103zut\u0103 \u00een raport cu alte pie\u0163e mai dezvoltate face ca o treime din cheltuielile unei gospod\u0103rii din Rom\u00e2nia s\u0103 fie reprezentate de alimente \u015fi b\u0103uturi nonalcoolice; dup\u0103 aceast\u0103 pondere, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe primul loc \u00een Europa, arat\u0103 Eurostat (la nivelul anului 2016, cel mai recent an pentru care exist\u0103 date publice disponibile). Prin compara\u0163ie, o gospod\u0103rie din Marea Britanie aloc\u0103 5% din venituri pe alimente. \u00cen situa\u0163ia \u00een care mare parte din venituri merg pe m\u00e2ncare, al\u0103turi de utilit\u0103\u0163i \u015fi transport, sumele r\u0103mase pentru vacan\u0163e sau alte achizi\u0163ii sunt \u00een continuare mici. Cu toate acestea, cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor din ultimul an pe majoritatea pie\u0163elor este un un indicator al redres\u0103rii acestui decalaj \u015fi, dup\u0103 cum spun reprezentan\u0163ii industriilor cita\u0163i, ai poten\u0163ialului de dezvoltare pentru aceste segmente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2006, sub titlul Upgrade de via\u0163\u0103, Business Magazin descria o schimbare \u00een comportamentul de achizi\u0163ie al consumatorilor rom\u00e2ni: trecerea de la franzel\u0103 la p\u00e2inea feliat\u0103, de la hainele turce\u015fti la ale retailerilor de fashion interna\u0163ionali sau de la automobilul neechipat la unul c\u0103ruia nu-i lipsesc aerul condi\u0163ionat \u015fi airbagul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[170,10058,24633,49,13321,5238,246,7780,8199,18620,8034,80,413,173,391,6269,32958,231],"class_list":["post-159630","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-achizitie","tag-aer-conditionat","tag-automobil","tag-business-magazin","tag-comportament","tag-consumatori","tag-crestere","tag-fashion","tag-haine","tag-lipsa","tag-paine","tag-refuz","tag-retaileri","tag-romani","tag-schimbare","tag-titlu","tag-trecere","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/159630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=159630"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/159630\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=159630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=159630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=159630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}