{"id":15945,"date":"2009-12-15T22:00:00","date_gmt":"2009-12-15T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15945"},"modified":"2026-04-02T14:50:10","modified_gmt":"2026-04-02T14:50:10","slug":"pretul-zero","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15945","title":{"rendered":"Pretul zero"},"content":{"rendered":"<p>Dan Ariely este specialist intr-o ramura oarecum exotica (si<br \/>\ncontroversata) a stiintelor economice, numita &#8220;economie<br \/>\ncomportamentala&#8221;. Nu am citit cartea sa despre Predictably<br \/>\nIrrational (care poarta subtitlul &#8220;despre fortele ascunse care ne<br \/>\nmodeleaza deciziile&#8221;), dar m-a surprins rezultatul unui experiment<br \/>\npe care l-a realizat cu studentii sai. A oferit subiectilor doua<br \/>\nsortimente de bomboane de ciocolata: pe de-o parte bomboane Kiss<br \/>\n(foarte populare in America) la un cent bucata, iar pe de alta<br \/>\nbomboane Ferrero Rocher la 26 de centi bucata. La aceste preturi,<br \/>\noptiunile au fost relativ egal impartite (40% pentru fiecare<br \/>\nsortiment, 20% n-au dorit ciocolata). Apoi s-a operat o reducere de<br \/>\nun cent, astfel incat bomboanele Kiss au devenit gratuite. De data<br \/>\naceasta 90% dintre subiecti au ales Kiss si 10% au ales bomboanele<br \/>\npremium. Aceasta rasturnare semnificativa a optiunilor nu poate fi<br \/>\nexplicata rational prin economia total nesemnificativa de un cent.<br \/>\nSingura explicatie &#8220;rationala&#8221; ramane magia ofertei gratuite.<\/p>\n<p>Nu este deci de mirare ca in orice supermarket ne lovim la fiecare<br \/>\npas de cuvantul &#8220;gratis&#8221;. Doua paste de dinti aduc o periuta gratis<br \/>\niar cumparatorul cade iarasi si iarasi in ispita. Gratis are o<br \/>\nlunga istorie in marketing iar &#8220;patentarea&#8221; metodei ii este<br \/>\natribuita lui King Gillette, desi e mai degraba o legenda urbana &#8211;<br \/>\nGillette n-a furnizat niciodata aparatele de barbierit gratis, ci<br \/>\ndoar suficient de ieftin, astfel incat comerciantii sa le poata<br \/>\noferi gratuit clientilor si astfel sa poata sa vanda lame<br \/>\n(adevaratul produs profitabil). Cert este ca metoda s-a constituit<br \/>\nintr-un model, invocat foarte des atunci cand se ilustreaza modelul<br \/>\nde business pentru programele free software. Daca pana acum am<br \/>\ninsistat asupra sensului &#8220;liber&#8221; (ca in &#8220;free speech&#8221;), acum este<br \/>\nrandul sensului &#8220;gratis&#8221; (ca in &#8220;free beer&#8221;), in contextul<br \/>\neconomiei internetului, unde &#8211; in conformitate cu legea lui Moore &#8211;<br \/>\ncostul &#8220;marginal&#8221; (cel necesar pentru a produce o noua copie a unui<br \/>\nprodus) scade in ritm accelerat si tinde inexorabil spre<br \/>\nzero.<\/p>\n<p>Ideea unei economii centrate pe pretul nul dezvoltata de Chris<br \/>\nAnderson in recenta sa carte &#8220;Free &#8211; The Future of a Radical Price&#8221;<br \/>\nnu este tocmai noua. Inca de acum 15 ani, Esther Dyson analiza<br \/>\nimpactul pe care un pret de distributie apropiat de zero il va avea<br \/>\nasupra continutului creativ si observa ca de fapt competitia cea<br \/>\nmai acerba se va orienta spre captarea unei resurse inevitabil<br \/>\nlimitate: atentia si timpul consumatorului. Ceva mai recent,<br \/>\nMichael H. Goldhaber a elaborat un intreg model economic, economia<br \/>\natentiei, care ar urma sa inlocuiasca peste o vreme modelul actual,<br \/>\nbazat pe productia de bunuri, pe piata si bani.<\/p>\n<p>Anderson &#8211; redactorul-sef al revistei Wired si autorul cartii &#8220;The<br \/>\nLong Tail&#8221; &#8211; nu merge chiar atat de departe, dar constata la randul<br \/>\nsau ca odata cu tendinta anularii costului marginal, caracterul<br \/>\ngratuit al produselor si serviciilor devine ceva mai mult decat o<br \/>\ntehnica de marketing. Alchimia transformarii pretului zero in bani<br \/>\neste descrisa nu doar in termeni teoretici, ci si in exemple<br \/>\nrelevante. Grupul de comedie Monty Python si-a creat un canal pe<br \/>\nYouTube cu cele mai populare scheciuri iar vanzarile DVD-urilor cu<br \/>\nfilmele si emisiunile lor de televiziune au explodat pe Amazon,<br \/>\nceea ce vine inca odata sa sublinieze cat de importanta a devenit<br \/>\n&#8220;captarea atentiei&#8221;. Modelul insa nu se aplica atunci cand<br \/>\nsubiectul sau produsul este deja in centrul atentiei si poate fi<br \/>\nmonetizat dupa modelul clasic (model descris de &#8220;coada cea<br \/>\nlunga&#8221;).<\/p>\n<p>Pana la urma, este vorba de a misca banii de la un produs la altul,<br \/>\nde la un personaj la altul, de la ceva ce atrage atentie (si care<br \/>\neste furnizat gratuit) spre ceva ce atrage bani. Publicitatea este<br \/>\navida dupa atentie si genereaza vanzari si bani care finanteaza<br \/>\nserviciile gratuite, ilustrand modelul Google. Dar exista si alte<br \/>\nvariante, ilustrate de Flickr sau LiveJournal, in care plata<br \/>\nserviciului de catre o parte a utilizatorilor (interesati de<br \/>\nfacilitati suplimentare) finanteaza accesul gratuit al celor mai<br \/>\nmulti utilizatori.<br \/>\nInteresant este ca Anderson insusi pune in practica modelele pe<br \/>\ncare le descrie. De pilda, publicul poate sa citeasca online<br \/>\ncontinutul cartii sale sau sa descarce varianta audio (e drept,<br \/>\ndoar o perioada de timp), insa conferintele si consultanta pe care<br \/>\no acorda companiilor care vor sa valorifice magia gratuitatii sunt<br \/>\npe bani. Pretul zero deschide usile si atrage clienti noi, iar o<br \/>\nparte din ei vor plati.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce au de castigat companiile care ofera produse sau servicii in mod gratuit? Daca strategia reuseste, atunci isi vor adjudeca o felie din resursa cea mai valoroasa a internetului: atentia publicului.<br \/>\nBanii vin mai apoi.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[14597,14598,171,7178],"class_list":["post-15945","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dan-ariely","tag-gillette","tag-internet","tag-marketing"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15945","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15945"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15945\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35991,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15945\/revisions\/35991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15945"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15945"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15945"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}