![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/17088940\/5\/harta.jpg?height=465&width=620\")
<\/a><\/p>\n\nRezervarea de capacitate pe direc\u0163ia Rom\u00e2nia – Ungaria s-a f\u0103cut pe o perioad\u0103 de 15 ani, pornind din 2022. Pentru primii cinci ani, rata de rezervare a fost de \u015fase ori mai mare fa\u0163\u0103 de capacitatea nominal\u0103. Primele gaze din Marea Neagr\u0103 ar putea fi produse \u00een 2019.<\/p>\n
\nMai departe, cele dou\u0103 companii maghiare care au rezervat capacitate pe direc\u0163ia Rom\u00e2nia-Ungaria au dou\u0103 lucruri de f\u0103cut: s\u0103 identifice v\u00e2nz\u0103torii de gaze \u015fi s\u0103 aib\u0103 la cap\u0103tul \u0163evii cump\u0103r\u0103torii de gaze, misiune deloc u\u015foar\u0103.
\nTot sursele din pia\u0163\u0103 arat\u0103 c\u0103 la licita\u0163ia de rezervare de capacitate ar mai fi participat ExxonMobil, dar \u015fi OMV Petrom, care de altfel a spus oficial c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in\u0103 capacit\u0103\u0163i de export, dar c\u0103 nu a reu\u015fit.<\/p>\n
\nDar ce ar putea face Ungaria cu gazele importate din Rom\u00e2nia? Planurile sunt f\u0103cute pentru exportul \u00een regiune, c\u0103tre vecinii s\u0103i, dar exist\u0103 \u015fi o logic\u0103 local\u0103 \u00een utilizarea gazului de care \u0163ara este at\u00e2t de dependent\u0103.
\nPotrivit Biroului Central de Statistic\u0103 din Ungaria, \u00een perioada 2008-2016 produc\u0163ia de produse chimice a crescut cu peste 34% \u00een valoare, dep\u0103\u015find pragul de 2,2 miliarde de euro.<\/p>\n
\nProduc\u0163ia de medicamente, un alt sector care are un consum semnificativ de gaze, a crescut \u015fi ea \u00een valoare cu 23%.
\nFabricile de cauciuc \u015fi de mase plastice au mers \u015fi ele mai bine, astfel c\u0103 valoarea produc\u0163iei a crescut cu aproape 16% \u00een perioada analizat\u0103.<\/p>\n
\n\u201dGrupul MOL \u015fi JSR Corporation anun\u0163\u0103 inaugurarea fabricii de cauciuc sintetic (S-SBR). Combinatul utilizeaz\u0103 tehnologie de ultim\u0103 or\u0103 \u015fi va produce anual 60.000 de tone de cauciuc sintetic, cre\u00e2nd peste 100 de noi locuri de munc\u0103\u201c, au anun\u0163at recent reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 companii.
\nDe altfel, grupul maghiar MOL \u015fi-a construit strategia de dezvoltare pe termen lung \u00een jurul dezvolt\u0103rii de produse chimice semifabricate \u015fi produse chimice de specialitate, compania av\u00e2nd \u00een dezvoltare un proiect de un miliard de dolari \u00eentr-un combinat petrochimic.<\/p>\n
\n\u201dMOL a continuat s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte lan\u0163ul valoric \u00een domeniul petrochimiei prin fabricarea unuia dintre cele mai inovatoare produse din lume. Suntem m\u00e2ndri de faptul c\u0103 \u00een fiecare an MOL reu\u015fe\u015fte s\u0103 vin\u0103 cu produse noi specializate \u015fi profitabile. Mai avem mult de lucru, dar ne afl\u0103m pe drumul cel bun \u00een ceea ce prive\u015fte realizarea obiectivului strategic de a deveni prima companie produc\u0103toare de produse chimice din Europa Central\u0103 \u015fi de Est p\u00e2n\u0103 \u00een 2030\u201c, a afirmat Zsolt Hern\u00e1di, pre\u015fedintele \u015fi directorul general al grupului MOL, cu ocazia finaliz\u0103rii proiectului fabricii de cauciuc. Unul dintre pilonii de baz\u0103 ai strategiei grupul MOL 2030 se refer\u0103 la extinderea lan\u0163ului valoric pe produsele petrochimice \u015fi la fabricarea mai multor produse de valoare utilizate \u00een industria automobilelor, dar \u015fi \u00een sectoarele ambalajelor, al construc\u0163iilor \u015fi al electronicelor. Prin urmare, compania inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 aproximativ 4,5 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la finalul urm\u0103torilor 10 ani \u00een proiecte ce vizeaz\u0103 dezvoltarea industriei petrochimice \u015fi a substan\u0163elor chimice, au mai precizat reprezentan\u0163ii MOL.
\nRevenind \u00een Rom\u00e2nia, datele de la Autoritatea Na\u0163ional\u0103 de Reglementare \u00een Domeniul Energiei (ANRE) oglindesc dezastrul din industria chimic\u0103 local\u0103.<\/p>\n
\nDac\u0103 la nivelul anului 2008 consumul industrial chimic era de 3 miliarde de metri cubi, \u00een 2016 acesta ajunsese la numai 1,2 miliarde de metri cubi. Popula\u0163ia a ajuns s\u0103 consume mai multe gaze dec\u00e2t chimia, chiar \u015fi \u00een contextul \u00een care doar una din trei case este conectat\u0103 la re\u0163eaua de gaze, restul \u00eenc\u0103lzindu-se cu vreascuri.<\/p>\n
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een perioada 2008-2016, consumul intern de gaze al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu aproape 23%.
\nPetrochimia a ajuns la r\u00e2ndul ei o specie industrial\u0103 pe cale de dispari\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 \u00eenchiderea Doljchim \u015fi a Arpechim, ambele active fiind \u00een portofoliul Petrom. OMV \u00eens\u0103, ac\u0163ionarul majoritar al Petrom, spune la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 va aloca un miliard de euro pentru investi\u0163ii \u00een petrochimie, dar cea mai mare parte a fondurilor se vor duce cel mai probabil \u00een unit\u0103\u0163ile din Austria \u015fi Germania.<\/p>\n
\nAlarmant\u0103 nu este \u00eens\u0103 doar situa\u0163ia \u00eenregistrat\u0103 la nivel industrial.<\/p>\n
\nPotrivit Biroului de Statistic\u0103 Central al Ungariei, la finalul anului 2016 circa 73% din num\u0103rul total de gospod\u0103rii erau legate la sistemul de distribu\u0163ie a gazului natural, \u00een total circa 3,2 milioane de consumatori casnici.
\nRitmul cu care Ungaria \u015fi-a m\u0103rit sistemul de distribu\u0163ie a gazului natural ar trebui s\u0103 fie o lec\u0163ie pentru Rom\u00e2nia, \u00een contextul \u00een care vecinii au pornit cu 22.500 de kilometri de conduct\u0103 \u00een 1990 \u015fi doar 1,6 milioane de case legate de aceast\u0103 infrastructur\u0103 \u015fi au ajuns la aproape 84.000 de kilometri de conducte, de peste dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t Rom\u00e2nia.
\nUngaria consuma \u00een 2013 circa 9,2 miliarde de metri cubi de gaze, pentru ca \u00een 2016 consumul intern s\u0103 ajung\u0103 la 9,6 miliarde de metri cubi de gaze.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, vreascurile sau cocenii r\u0103m\u00e2n sursa principal\u0103 de c\u0103ldur\u0103, doar una din trei locuin\u0163e fiind conectat\u0103 la re\u0163eaua de gaze, iar consumul de gaze a ajuns la circa 11 miliarde de metri cubi dup\u0103 sc\u0103derile \u00eenregistrate \u00een anii de criz\u0103.
\nMai mult, \u00een timp ce Ungaria \u00ee\u015fi contureaz\u0103 rolul de hub regional cu gazul altora, Rom\u00e2nia se chinuie s\u0103 scoat\u0103 statistici pentru a explica faptul c\u0103 ea de fapt nici m\u0103car nu are nevoie de gazul din Marea Neagr\u0103.<\/p>\n
\nLa nivelul anului 2027, Transgaz, compania na\u0163ional\u0103 de transport al gazului natural, estimeaz\u0103 c\u0103 va transporta prin conductele sale circa 19,37 miliarde de metri cubi, cu 54% mai mult fa\u0163\u0103 de cantit\u0103\u0163ile estimate pentru anul acesta, o bun\u0103 parte din cre\u015ftere urm\u00e2nd s\u0103 fie generat\u0103 de cantit\u0103\u0163ile extrase din Marea Neagr\u0103.<\/p>\n
\nConsumul intern de gaze naturale ar urma \u00eens\u0103 s\u0103 creasc\u0103 doar cu 5% \u00een perioada analizat\u0103. De\u015fi produc\u0163ia de energie a fost indicat\u0103 ca o posibil\u0103 modalitate de a utiliza gazul din Marea Neagr\u0103 pe plan local, strategiile statului g\u00e2ndite pe termen lung spun cu totul altceva. \u201dPentru anul 2030, draftul Strategiei Energetice a Rom\u00e2niei 2016-2030 arat\u0103 o sc\u0103dere a gazului natural \u00een mixul energiei primare la 26% (de la 29% \u00een prezent), o sc\u0103dere a consumului de \u0163i\u0163ei la 25% (de la 26%) \u015fi o sc\u0103dere a contribu\u0163iei c\u0103rbunelui la 10%. |n schimb, se dubleaz\u0103 contribu\u0163ia energiei nucleare \u015fi cre\u015fte cea a energiei provenite din biomas\u0103\u201e, se arat\u0103 \u00een Planul de Dezvoltare a Sistemului Na\u0163ional de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2018-2027 publicat de Transgaz.<\/p>\n
\n|n absen\u0163a oric\u0103rei politici pentru sus\u0163inerea produc\u0163iei de energie pe baz\u0103 de gaze, a petrochimiei, industriei de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, industriei farma \u015fi implicit a conect\u0103rii consumatorilor casnici la re\u0163ele, produc\u0163ia suplimentar\u0103 de gaze din Marea Neagr\u0103 pare acum mai degrab\u0103 o problem\u0103 pentru Rom\u00e2nia dec\u00e2t o oportunitate, a\u015fa c\u0103 exportul este o solu\u0163ie.<\/p>\n
\nAstfel, compara\u0163ia dintre cele dou\u0103 state vecine oglinde\u015fte incapacitatea Rom\u00e2niei de a folosi local avantajele naturale \u015fi abilitatea Ungariei (\u0163ar\u0103 care import\u0103 90% din gazul necesar) \u00een a-\u015fi crea bog\u0103\u0163ie intern\u0103 pe resursele altora.
\nCu pa\u015fi mici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201dUn pas important este dezvoltarea platformei regionale de contractare (regional booking platform), care respect\u0103 toate prevederile \u00een vigoare din 3 noiembrie 2013. Formarea unei burse lichide de gaze care s\u0103 se bucure de sprijinul industriei \u015fi care s\u0103 echilibreze pre\u0163ul regional al gazului sunt obiective at\u00e2t de importante, \u00eenc\u00e2t fiecare juc\u0103tor ar trebui s\u0103 le ating\u0103, at\u00e2t \u00een Ungaria, c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163\u0103rile vecine.\u201c <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[32783,368,10754,12839,7442,375,303,474,450,32590,8306,7169],"class_list":["post-158984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-bucurie","tag-burse","tag-capacitate","tag-contractare","tag-dezvoltare","tag-gaze","tag-important","tag-industrie","tag-platforma","tag-prevederi","tag-resurse","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=158984"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158984\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=158984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=158984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=158984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/17088940\/2\/grafic-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n