\nDe mai bine de un deceniu, am pierdut an de an talente \u00een sport. Simona Halep este o excep\u0163ie. De acum \u00eenainte vom pierde din ce \u00een ce mai multe talente \u00een business, \u00een economie.<\/p>\n
\nProblema nu este c\u0103 nu sunt talente, ci c\u0103 num\u0103rul lor scade. \u00cen primul r\u00e2nd, prin faptul c\u0103 baza de unde se n\u0103\u015fteau aceste talente este din ce \u00een ce mai redus\u0103. Natalitatea este \u00een sc\u0103dere; Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 piard\u0103 oameni care pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een afar\u0103; num\u0103rul celor care reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 tot ciclul de educa\u0163ie \u015fcolar\u0103, p\u00e2n\u0103 la terminarea facult\u0103\u0163ii, se reduce; sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc este vizibil\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u2013 avem c\u00e2teva \u015fcoli de elit\u0103 care cresc an de an \u015fi de unde universit\u0103\u0163ile americane \u015fi britanice se alimentaz\u0103 continuu, dar pe medie, calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi a ceea ce rezult\u0103 scade; preg\u0103tirea profesional\u0103 pe medie, nu prin excep\u0163ii, pierde teren pentru c\u0103 nu mai sunt profesori, pentru c\u0103 nu mai are cine s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe cei care vin din urm\u0103, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 nu mai vine nimeni din urm\u0103.<\/p>\n
\nToate aceste lucruri vor lovi \u00een final \u00een business, care este principalul beneficiar al educa\u0163iei.<\/p>\n
\n\u00cen cea mai bun\u0103 perioad\u0103 economic\u0103, c\u00e2nd exist\u0103 bani \u015fi exist\u0103 inten\u0163ia de a face investi\u0163ii, nu ai cu cine s\u0103 le faci. Nu po\u0163i s\u0103 ai valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare dac\u0103 nu ai talente.<\/p>\n
\nDe multe ori, export\u0103m materie prim\u0103 brut\u0103 – \u00eencep\u00e2nd de la gr\u00e2u, lemn, mere, p\u00e2n\u0103 la creiere – pentru simplul fapt c\u0103 nu ai cu cine s\u0103 faci produse \u015fi servicii care s\u0103 aib\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare.<\/p>\n
\nPo\u0163i s\u0103 aduci echipamente, robo\u0163i, dar cineva tot trebuie s\u0103 le opereze.<\/p>\n
\nO alt\u0103 problem\u0103 este c\u0103 firmele, \u00een special cele rom\u00e2ne\u015fti – care au o pondere de 47% \u00een business, nu s-au preg\u0103tit pentru a atrage, a re\u0163ine \u015fi a dezvolta talentele. Nu au un sistem.<\/p>\n
\nFiecare dintre noi a r\u00e2s de sistemul de la McDonald\u2019s, unde \u00eencepi prin a face cur\u0103\u0163enie \u00een toalete, treci la hamburgeri \u015fi cartofi pr\u0103ji\u0163i, iar extrem de rapid, dac\u0103 rezi\u015fti, po\u0163i ajunge \u015fef de restaurant.<\/p>\n
\nProbabil c\u0103 americanii s-au confruntat \u00een urm\u0103 cu 50-60 de ani cu acelea\u015fi probleme de personal, \u015fi atunci au creat acest sistem, care este dat ca exemplu \u015fi ast\u0103zi: de la cartofi pr\u0103ji\u0163i, po\u0163i ajunge CEO dac\u0103 e\u015fti talentat \u015fi determinat. \u00cen Rom\u00e2nia, cel mai bun exemplu este Daniel Boaje, \u015feful McDonald\u2019s, care \u00een anii \u201990 a \u00eenceput de la a face cartofi pr\u0103ji\u0163i.<\/p>\n
\nIulian Stanciu, CEO al eMag, ce mai mare retailer online din Rom\u00e2nia, cu afaceri de 1 miliard de euro, spune c\u0103 sunt trei lucruri prin care poate s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 sau s\u0103-\u015fi atrag\u0103 talentele \u00een companie: ceea ce face firma s\u0103 aib\u0103 un sens, ceea ce face cineva care lucreaz\u0103 acolo s\u0103 aib\u0103 un impact imediat, m\u0103surabil, iar \u00een al treilea r\u00e2nd s\u0103 existe un plan clar de promovare. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u015fi banii sunt importan\u0163i, dar, la un moment dat, acest lucru trece pe pozi\u0163ia a treia \u00een decizia unui talent.<\/p>\n
\n\u00cen sondajul CEO Survey 2018 realizat de firma de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 PwC, directorii rom\u00e2ni \u00eencep s\u0103 pun\u0103 \u00een prim plan problema talentelor sau a lipsei acestora.<\/p>\n
\n\u00cen sistemul bancar rom\u00e2nesc, dar \u015fi la nivel mondial, p\u00e2n\u0103 \u00een criz\u0103 b\u0103ncile reu\u015feau s\u0103 atrag\u0103 cele mai multe talente. Acum nu mai este a\u015fa, companiile din tehnologie fiind pe primul loc. \u00cen Rom\u00e2nia, un programator, un inginer software, un inginer de sistem nu are ca prim\u0103 op\u0163iune de job o banc\u0103, un retailer, ci o firm\u0103 din IT. Centrele de servicii de suport \u00ee\u015fi iau oamenii din b\u0103nci, ceea ce p\u00e2n\u0103 \u00een criz\u0103 era de neconceput.<\/p>\n
\n\u00centr-un articol din Financial Times, Rana Foroohar spune c\u0103 talentele dintr-o companie nu mai trebuie trecute pe partea de costuri, ci trebuie s\u0103 fie pe partea de active, adic\u0103 un activ la fel de pre\u0163ios pentru companie cum este capitalul.<\/p>\n
\nDirectorii trebuie s\u0103 adminstreze resursa uman\u0103 a unei companii la fel cum administreaz\u0103 capitalul, comenteaz\u0103 ea (articolul din FT se nume\u015fte The Backlash against Shareholder Value).<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 talente, companiile pierd s\u00e2nge pe drum \u015fi vor ajunge la destina\u0163ie istovite, f\u0103r\u0103 suflu \u015fi f\u0103r\u0103 putere.<\/p>\n
\nCompaniile rom\u00e2ne\u015fti se pl\u00e2ng c\u0103 multina\u0163ionalele c\u00e2\u015ftig\u0103 teren, ca o putere mai mare, c\u0103 statul rom\u00e2n le ajut\u0103 \u015fi le protejaz\u0103 mai mult pe ele, \u00een detrimentul capitalului na\u0163ional. Poate a\u015fa este, dar talentele rom\u00e2ne\u015fti prefer\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 lucreze pentru multina\u0163ionale dec\u00e2t pentru firmele rom\u00e2ne\u015fti. Iar aici antreprenorii \u015fi directorii, cei care de\u0163in capitalul, ar tebui s\u0103-\u015fi pun\u0103 probleme: de ce?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia va \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 din ce \u00een ce mai mult lipsa talentelor. Aici nu discut\u0103m despre un talent, ci despre mii \u015fi zeci de mii de talente.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[14750,9329,192,15188,272,201,32949,246,182,411,452,13420,8887,8252,149,6266,8122,6556,196,80,34],"class_list":["post-158734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-acoperire","tag-angajari","tag-angajati","tag-cazuri","tag-companie","tag-companii","tag-confrunta","tag-crestere","tag-criza","tag-deficit","tag-director","tag-directori","tag-estimare","tag-hr","tag-investitii","tag-oameni","tag-oferta","tag-personal","tag-piata-muncii","tag-refuz","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=158734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158734\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=158734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=158734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=158734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}