Janet Yellen, presedintele Bancii Centrale Americane (FED) –
\nFiliala San Francisco, a declarat ca “ar trebui sa monitorizam mai
\namanuntit preturile activelor pentru eventuale semne ale unui nou
\nbubble”. Axel Weber, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii
\nCentral Europene, a sus\u0163inut, de asemenea, ca aceasta criza
\nfinanciara a invatat bancile centrale ca nu isi pot permite sa
\nignore evolutia prea rapida a preturilor activelor. Cu toate
\nacestea, chiar daca bursele au inregistrat cresteri de aproximativ
\n70% fata de minimele din martie, oficiali ai economiilor avansate
\nspun ca, nu vad inca posibile bubble-uri pe piata activelor.<\/p>\n
Aceasta afirmatie pare sa fie in contrast cu opinia Chinei care
\nconsidera ca vinovat principal asa numitul “carry trade” aplicat
\ndolarului. Politica monetara cat si neglijarea dolarului de catre
\noficialitatile de la Washington sunt principalele acuze pentru
\ncresterea preturilor activelor. Mentinere unei rate scazute a
\ndobanzii pentru o perioada indelungata favorizeaza investitiile
\nspeculative. In septembrie, pentru a diminua riscul de bubble al
\npietei imobiliare, guvernul din Singapore a marit numarul
\nautorizatiilor de constructie si a facut mai dificil procesul de
\namanare a platilor pentru cumparatori de imobile. Dar China, cu
\nmoneda sa perfect corelata cu dolarul american si cu o economie
\nconstruita pe imprumuturi bancare, este deja in faza in care isi
\ncreaza propriile bubble-uri, invinovatind pentru asta politica
\nmonetara a SUA . Este evident ca o rata de dobanda scazuta a
\ndolarului a jucat si inca joaca un rol major in speculatiile
\nfinanciare.<\/p>\n
Multe institu\u0163ii financiare – banci de investitii, fonduri
\nspeculative, fonduri de pensii, se imprumuta in dolari la o rata a
\ndobanzii aproape de zero si speculeaza pe pietele globale, creand
\nbubble-uri in multe economii. Strategia numita “carry trade”
\naplicata astazi dolarului american a fost un fenomen strict aplicat
\nyenului japonez in ultimul deceniu. Acum, speculatorii utilizeaza
\ndolarul, datorita ratei de dobanda extrem de scazuta si politicii
\nFED de a cumpara titluri de stat pentru mentinerea dobanzilor sub
\ncontrol. Intre timp, speculatorii FX vand “short” dolarul american,
\nsi asta face ca rata efectiva a creditului in dolari sa fie in jur
\nde minus 10% pe an. Politica monetara a FED forteaza bancile
\ncentrale din alte state sa reduca ratele dobanzilor lor, si astfel
\nbubble-ul activelor continua sa creasca exponential. Cu cat dureaza
\nmai mult acest proces de “carry trade”, cu atat mai mare va fi
\nbubble-ul de active si cu atat mai puternic se va resimti efectul
\ncand aceasta criza se va declansa.<\/p>\n
Beneficiind de un dolar cu o dobanda aproape zero, pretul
\naurului a trecut de 1.200 de dolari pe uncie in ziua de 4
\ndecembrie. Unii investitori cumpara monede cu randament mai
\nridicat, cum ar fi dolarii australieni sau dolarii din Noua
\nZeelanda. Aurul a crescut peste 30 de procente in anul curent, in
\ntimp ce un index al dolarului american [UUP] a scazut cu mai mult
\nde 10 procente in aceeasi perioada. O intrebare de un milion de
\ndolari: cand va incepe reversul acestui proces? Acel moment va
\nmarca urmatorul punct de cotitura in dinamica dolarului.
<\/a><\/p>\n