Ionut Teglas, directorul general al retailerului bio Leacul,
\ncrede ca a facut un pas firesc anul trecut, cand firma a deschis
\nprimul magazin specializat in vanzarea de produse biologice. Pe
\nlanga experienta de 15 ani in distributia de produse bio pe care o
\navea compania ce opereaza Leacul, Bio Solaris, “am beneficiat si de
\nun context favorabil, pentru ca retailul cu acest tip de produse se
\nafla la un stadiu incipient”, declara Teglas. In urma cu doi ani
\nexista un singur magazin de produse bio, la Timisoara.<\/p>\n
Consumatorii romani sunt destul de putin familiarizati cu
\nconceptul de produs biologic sau organic, adica produs ce contine
\ndoar ingrediente obtinute prin agricultura ecologica, fara a se
\nutiliza substante chimice, pesticide sau organisme modificate
\ngenetic. Numarul de magazine cu produse bio ar urma sa creasca,
\nconform operatorilor, dar una dintre piedici va fi in continuare
\nconcurenta cu produsele “de la tara”, pe care romanii le percep a
\nfi organice, in ciuda lipsei unei atestari de la un organism
\ncertificat. Potentialul pietei, inca nedezvoltata fata de cea
\nvest-europeana, a fost sesizat insa de comerciantii care au inceput
\nafaceri de profil fie in mediul online, fie prin magazine
\ntraditionale.<\/p>\n
“Pe piata romaneasca nu exista o gama prea variata de produse
\ncare sa poata sustine o alimentatie bio, iar noi vrem sa promovam
\nacest stil de viata sanatos prin crearea primului lant de magazine
\nalimentare de profil”, declara Alina Kish, partener in afacerea
\nBioGood, pornita cu o investitie de 800.000 euro in doua magazine
\ndin Bucuresti. Alina Kish este sotia lui Eric Kish, fost manager in
\ncadrul Rompetrol (familia Kish mai detine afacerea Smarteree, dar
\nsi dezvoltatorul de software MyStaff). Dezvoltatorii conceptului
\nBioGood isi propun sa ajunga pana la inceputul anului 2011 la 10
\nmagazine in orasele mari din tara.<\/p>\n
In Romania, comertul cu produse biologice este evaluat de
\nretailerii de profil la circa 10 milioane de euro, raportat la o
\npiata ca Germania, unde se cifra la peste 1,3 miliarde euro in
\n2008. Nu numai valoarea produselor bio comercializate este
\ndiferita, dar si ponderea in vanzarile de bunuri alimentare: in
\ntimp ce in Romania segmentul bio reprezinta mai putin de 1% din
\ncomertul alimentar, in Germania detine o cota de piata de 22%. Una
\ndintre explicatii tine de faptul ca in general consumatorii nu sunt
\ninformati cu privire la beneficiile acestor produse si nu sunt
\ndispusi sa plateasca un pret mai mare decat pe un produs
\nobisnuit.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Jean Valvis, antreprenorul care a construit si vandut anul
\ntrecut catre Lactalis afacerea La Dorna, povestea in urma cu cativa
\nani, cand producea deja lactate organice, ca aproape intreaga
\ncantitate era exportata catre tari ca Grecia, din pricina lipsei de
\ninteres a romanilor pentru alimentatia bio. “Ne-a fost foarte greu
\nsa invatam oamenii, care nu stiau ce inseamna bio, de ce sa
\nplateasca mai mult decat pe un produs conventional”, explica
\nTeglas. Preturile produselor alimentare bio pot fi cu 10% mai mari,
\ndar in unele cazuri costa si de 10 ori mai mult decat cele
\nobisnuite – ca in cazul specialitatilor fara gluten sau cu indice
\nglicemic scazut. Desi preturile mai mari percepute pentru produsele
\ncu eticheta verde sunt argumentate de beneficiile nutritive
\nsuperioare, un studiu comandat de agentia guvernamentala britanica
\n“Food Standards” a scos la iveala faptul ca alimentele bio nu sunt
\nsuperioare din punct de vedere nutritiv produselor traditionale.
\nConform acestui studiu, singurele beneficii ale cumpararii acestor
\nalimente sunt legate de protejarea mediului inconjurator si de un
\ntratament mai bun aplicat animalelor.<\/p>\n
Comertul cu alimente bio in Romania se desfasoara in cele mai
\nmulte cazuri exclusiv cu produse din import, aceasta fiind
\nprincipala cauza pentru care preturile sunt atat de mari. “Ponderea
\nproduselor bio comercializate in lanturile de retail este net in
\nfavoarea celor importate, deoarece agricultura noastra bio este
\nincipienta si nu reuseste sa satisfaca intreaga cerere”, spune
\nAdrian Manolache, reprezentantul Asociatiei Marilor Retele din
\nComert. De altfel, dezvoltarea agriculturii ecologice este abia la
\ninceput in Romania: mai putin de 2% din suprafata agricola a tarii
\neste certificata pentru productia bio, in pofida faptului ca solul
\nare un potential mare pentru o astfel de exploatare, nefiind supus
\nproceselor de fertilizare si alterare pe cale chimica. In tarile
\nvest-europene insa, suprafetele cultivate ecologic ajung la 11% in
\nAustria, 8,4% in Italia si la peste 7% in Cehia si Germania.<\/p>\n
Un alt motiv pentru care preturile sunt mai mari decat cele din
\ntarile europene este ca industria de procesare a produselor bio
\nlipseste aproape cu desavarsire in Romania. “Nivelul ridicat al
\npreturilor are legatura cu numarul redus de procesatori din piata
\nromaneasca si cu cererea de alimente ecologice restransa”, declara
\nMarian Cioceanu, presedintele Asociatiei Bio Romania. Numarul de
\nprocesatori din agricultura ecologica inregistrati in anul 2008 era
\nde doar 85, insignifiant comparativ cu numarul producatorilor, care
\natingea aproape 4.000. Drept urmare, 80% din productia agricola
\necologica paraseste tara sub forma de materie prima si se
\nreintoarce ca produs finit pe rafturile magazinelor. Anul trecut,
\nRomania a exportat produse bio in valoare de 100 de milioane de
\neuro, cu 20% mai mult decat in anul 2007. “Romania ar trebui sa se
\ntransforme dintr-o tara exportatoare de materii prime bio intr-una
\nproducatoare si exportatoare de astfel de alimente pe pietele
\noccidentale, unde cererea este mai mare ca oferta”, adauga
\nCioceanu. Pentru ca produsele bio prelucrate in Romania nu reusesc
\nsa satisfaca cererea interna sau au uneori o calitate indoielnica
\nfata de cele din import, retailerii apeleaza la alimente de
\nprovenienta europeana.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
“Din punctul de vedere al calitatii, procesatorii locali nu au
\najuns inca la nivel european – va mai dura intre trei si cinci ani
\npana sa se dezvolte si la noi acest segment”, explica Alina Kish.
\nMarfurile vandute de BioGood provin din Germania, Danemarca,
\nAustria, Italia si }arile de Jos si doar cateva produse din
\nRomania. Pentru aprovizionare, o data sau de doua ori pe saptamana
\nun camion pleaca prin Europa si face 6-7 opriri, pentru a aduna
\ntoate produsele comandate in prealabil. Aceeasi sursa de
\naprovizionare o au si cei de la Leacul, care declara ca aproximativ
\n10% din cele 2.000 de produse comercializate sunt autohtone. “Din
\nRomania aveam exact ceea ce aveam si la inceput, adica miere de
\nalbine, oua, branzeturi, legume, mere si paine”, spune Teglas.<\/p>\n
Vanzarile magazinului Leacul se situeaza in jurul sumei de
\n30.000 de euro lunar, ceea ce i-a determinat pe proprietari sa se
\ngandeasca la extinderea afacerii cu un supermarket bio, unde sa
\npoata desfasura o gama de 3.000-4.000 de produse, aproape dublu
\nfata de cate sunt acum pe rafturile magazinului din zona Dorobanti
\n(Bucuresti). “Suntem in discutii pentru un spatiu de 300 mp in zona
\nDorobanti, iar de la inceputul anului viitor intentionam sa incepem
\nlucrarile de amenajare”, spune Teglas, care estimeaza costurile
\nlegate de deschiderea supermarketului in jurul sumei de
\n150.000-200.000 euro, fara a socoti si cheltuielile cu marfa.<\/p>\n
Acesta ar urma sa fie primul supermarket bio din Romania, un pas
\nimportant in dezvoltarea acestei nise, daca ne gandim ca in
\nGermania, de exemplu, sunt peste 500 astfel de unitati. “In Romania
\neste o afacere de nisa, iar clientii nostri sunt oameni care
\ncumparau astfel de produse din strainatate si chiar se duceau cu
\navionul odata la doua-trei saptamani pentru a se aproviziona”,
\nadauga Teglas. Spatiul exclusivist din zona Dorobanti este preferat
\nde comerciantii cu produse organice, deoarece in zona sunt clienti
\ncu venituri peste medie si straini care lucreaza la ambasadele din
\napropiere.<\/p>\n
Daca pentru deschiderea unui spatiu fizic investitia necesara se
\nplaseaza intre 75.000 euro, pentru o suprafata de 75 mp, ca in
\ncazul magazinului Leacul si pana la 400.000 euro, in cazul BioGood,
\nin mediul online costurile sunt mult mai reduse. Cheltuielile
\npentru magazinul virtual Napati.ro au fost de 50.000 de euro, din
\ncare cea mai mare parte (30.000 de euro) a fost pentru marfa,
\nrestul fiind cheltuieli legate de crearea site-ului, marketing si
\npromovare. Napati.ro este un magazin deschis recent, specializat in
\ncomertul cu produse de ingrijire si crestere a copiilor, mizand pe
\nclientii care, desi poate nu isi permit un stil de viata bio pentru
\nei insisi, nu fac economii in ceea ce priveste ingrijirea
\ncopiiilor.<\/p>\n
“Ideea a pornit in urma faptului ca anul acesta am petrecut o
\nvreme in Austria si am intrat in contact cu persoane cu un alt stil
\nde viata”, spune Ileana Glodeanu, antreprenorul din spatele
\nafacerii. Pentru primul an de functionare, proprietara estimeaza o
\ncifra de afaceri de 150.000 euro si o marja de profit de 30%. Desi
\ndificultatile economice au insem-nat venituri mai mici inclusiv
\npentru comerciantii din domeniul alimentar, antreprenorii din
\nspatele afacerilor ecologice declara ca nu sunt afectati de criza,
\ndeoarece oamenii au devenit mai rationali si prefera sa consume mai
\nputin, dar produse de mai buna calitate.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Din cauza contextului economic, oamenii se uita mai atent la ce
\nsi cat cumpara si prefera sa cumpere mai putin, de mai buna
\ncalitate si fara sa mai faca risipa”, sustine Alina Kish, managerul
\nBioGood, al carei magazin a inregistrat vanzari de aproximativ
\n500.000 euro din iulie, de cand a fost deschis. “Nu suntem afectati
\nde criza. Am crescut constant pana in martie 2009, cand am avut
\nvanzari record, de peste 35.000 euro, iar in lunile urmatoare am
\nmai scazut cam cu 15-20%, dar numarul de clienti a ramas constant,
\nla 300”, adauga Teglas, care considera ca fluctuatiile lunare sunt
\nceva normal in aceasta ramura a comertului. Desi afacerile merg,
\nmanagerii recunosc ca acum sunt mai putini consumatori dornici sa
\nincerce produsele bio decat in perioada cand consumul se bucura de
\nun ritm alert de crestere. Exista totusi o serie de oportunitati pe
\ncare retailerii de produse organice nu au ezitat sa le fructifice:
\n“Inainte de criza ne straduiam sa gasim un spatiu, iar acum ne suna
\nproprietarii centrelor comerciale care vor sa deschidem un magazine
\nsi in spatiile lor”, comenteaza Alina Kish.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Produsele organice au gasit teren fertil in Romania: sunt deja 20 de magazine de profil, fata de unul cu doi ani in urma. Ca valoare, piata creste cu 30%, cand cele mai multe domenii scad. Care sunt insa sansele reale ale nisei, in conditiile in care romanii considera produs biologic tot ceea ce este \u201cde la tara\u201d?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3,14494,8099,14495,14493,9773,8052,14492,387,14496,7541],"class_list":["post-15853","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura","tag-alina-kish","tag-bio","tag-biogood","tag-ionut-teglas","tag-jean-valvis","tag-la-dorna","tag-leacul","tag-magazine","tag-marian-cioceanu","tag-produse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15853","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15853"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15853\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35905,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15853\/revisions\/35905"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15853"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15853"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15853"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}