\nMATER s-a deschis anul trecut \u00eentr-un spa\u0163iu de circa 1.000 de metri p\u0103tra\u0163i, la parterul unei cl\u0103diri \u00eenchiriate de la fosta fabric\u0103 Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucure\u015fti.<\/p>\n
\nTot acolo, \u00een 2015, o m\u00e2n\u0103 de tineri, o parte dintre ei reg\u0103sindu-se \u015fi \u00een proiectul MATER, au pus bazele comunit\u0103\u0163ii NOD Makerspace, o zon\u0103 de co-working destinat\u0103 industriilor creative care dincolo de spa\u0163iul propriu-zis pune la dispozi\u0163ia chiria\u015filor \u015fi instrumentele de lucru necesare. <\/p>\n
\n\u201d\u00cen toamna anului 2015 am pus bazele comunit\u0103\u0163ii NOD. Ca particularitate a acestei comunit\u0103\u0163i era lucrul cu foarte multe materiale. Ini\u0163ial, aveam un perete pe care \u00eel \u00eembog\u0103\u0163eam. Apoi am \u00eenceput s\u0103 ne document\u0103m \u015fi ne-am dat seama c\u0103 de fapt \u00een Rom\u00e2nia nu exista o bibliotec\u0103 de materiale\u201c, poveste\u015fte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace\/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format \u00een acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.<\/p>\n
\n\u201dAici abonamentele variaz\u0103 \u00eentre 120 \u015fi 190 de euro pe lun\u0103, \u00een func\u0163ie de echipamentele pe care le folose\u015fti. Vedem c\u0103 \u00een general cam o treime din membrii no\u015ftri cresc at\u00e2t de mult \u00eentr-un an \u00eenc\u00e2t se mut\u0103 \u00een spa\u0163ii mai mari\u201c, precizeaz\u0103 Sabina Baciu.
\nDin echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz \u015fi Tamina Lolev, ambii arhitec\u0163ii. Al\u0103turi de ei, \u00een proiectul primei biblioteci de materiale din Rom\u00e2nia a venit \u015fi Sandra B\u0103l\u0103\u015foiu, actual project manager la MATER.<\/p>\n
\n\u201dLa litere, de exemplu, ai toate c\u0103r\u0163ile \u00eentr-o bibliotec\u0103. Noi ne-am inspirat dup\u0103 modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo \u00eens\u0103 este o tradi\u0163ie de peste 20 de ani, partea educa\u0163ional\u0103 este complet acoperit\u0103, a\u015fa c\u0103 acum \u00een astfel de spa\u0163ii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin gigan\u0163i precum Nike sau D&G, se uit\u0103 la ultimele inova\u0163ii, se inspir\u0103 \u015fi apoi le insereaz\u0103 \u00een produsele lor. |n \u0163\u0103rile nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fine\u0163ea de a-\u015fi face propriile materiale\u201c, explic\u0103 Sandra B\u0103l\u0103\u015foiu.
\n|n Bucure\u015fti \u00eens\u0103, biblioteca are un rol pur educa\u0163ional \u00een contextul \u00een care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvolt\u0103rii industriilor creative.<\/p>\n
\n\u201dAcum g\u0103zduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune c\u0103 \u00een prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jum\u0103tate din ele fiind livrate de furnizori locali\u201c, explic\u0103 Sandra B\u0103l\u0103\u015foiu.<\/p>\n
\nEfervescen\u0163a din zona construc\u0163iilor oblig\u0103 la creativitate, astfel \u00eenc\u00e2t a \u0163ine pasul cu toate nout\u0103\u0163ile din domeniu devine un fel de curs\u0103 de vitez\u0103. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate \u00een locuri absolut neconven\u0163ionale, forma \u00een care se construie\u015fte, criteriile de rezisten\u0163\u0103 la fenomene naturale \u015fi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
\n\u201dEste aproape imposibil s\u0103 \u0163ii pasul. Avem betoane colorate cu inser\u0163ii de bile care, folosite \u00een pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din semin\u0163e. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor\u201c, spune Sabina Baciu.<\/p>\n
\nDe\u015fi proiectul a fost ini\u0163ial g\u00e2ndit pentru membrii comunit\u0103\u0163ii NOD, care se afl\u0103 un etaj mai sus de MATER, odat\u0103 deschis\u0103, biblioteca a atras o gr\u0103mad\u0103 de curio\u015fi, lucru care practic a validat ini\u0163iativa fondatorilor s\u0103i. \u201dCred c\u0103 la deschidere ne a\u015fteptam s\u0103 vin\u0103 la noi doar studen\u0163ii de la arhitectur\u0103, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studen\u0163i din alte \u0163\u0103ri. Studen\u0163ii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele dou\u0103 intr\u0103ri sunt gratuite, iar \u00een rest, accesul \u00een bibliotec\u0103 se face \u00een baza unui abonament de 120 de euro pe an\u201c, explic\u0103 Sabina Baciu. P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, biblioteca a reu\u015fit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spa\u0163iul nu include \u00eens\u0103 numai biblioteca, ci \u015fi o zon\u0103 de evenimente \u015fi una de co-working.<\/p>\n
\n\u201dPartea de bibliotec\u0103, sala de evenimente \u015fi lobby-ul au o suprafa\u0163\u0103 de 600 mp, iar spa\u0163iul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut \u015fi p\u00e2n\u0103 acum am avut 2.500 de vizitatori. Am g\u0103zduit multe conferin\u0163e \u015fi workshopuri\u201c, spune Sandra B\u0103l\u0103\u015foiu.
\nP\u00e2n\u0103 a-\u015fi deschide por\u0163ile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simpl\u0103, \u00een contextul \u00een care necesarul de investi\u0163ii s-a ridicat la 300.000 de euro.<\/p>\n
\n\u201dPrimul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am c\u00e2\u015figat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a \u00eenceput \u00een ianuarie 2016, ini\u0163ial \u00een acest spa\u0163iu fiind un depozit de h\u00e2rtie igienic\u0103. Spa\u0163iul este \u00eenchiriat de la Industria Bumbacului, \u00een aceea\u015fi cl\u0103dire fiind \u015fi atelierele NOD\u201c, explic\u0103 Sabina Baciu. Al\u0103turi de banii de la concurs, au venit \u015fi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficien\u0163i \u00eens\u0103.<\/p>\n
\n\u201dO alt\u0103 parte a finan\u0163\u0103rii a fost sus\u0163inut\u0103 de produc\u0103torii de materiale care au devenit expozan\u0163i. Am avut \u015fi finan\u0163are bancar\u0103, dar \u015fi parteneri care ne-au sus\u0163inut cu amenajarea sau cu instala\u0163iile sanitare. MATER nu este o investi\u0163ie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung f\u0103cut mai ales cu cei care au \u00een\u0163eles utilitatea demersului nostru\u201c, mai spune directorul de comunicare al MATER\/NOD Makerspace.<\/p>\n
\nA mai fost \u00eens\u0103 o component\u0103 de finan\u0163are foarte important\u0103, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Carla Szabo, designer de bijuterii, \u015etefan Ghenciulescu, arhitect \u015fi redactor-\u015fef la Zeppelin, Drago\u015f Motica, fondator \u015fi creative designer la UbiKubi, Andrei Bor\u0163un, director al The Institute, to\u0163i au participat la efortul de a str\u00e2nge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u201dBiblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bun\u0103 pentru c\u0103 po\u0163i avea contacte cu materiale de care nu ai \u015ftiut. Ca \u00een orice alt\u0103 bibliotec\u0103, te duci s\u0103 te inspiri. De duci s\u0103 stai l\u00e2ng\u0103 o bucat\u0103 de marmur\u0103 \u015fi s\u0103 intri \u00eentr-o anumit\u0103 stare, s\u0103 \u015ftii ce s\u0103 faci cu acea bucat\u0103. NOD de\u0163ine \u00een acest moment tehnologie, de\u0163ine oameni care lucreaz\u0103 pe ma\u015fini. |n momentul \u00een care vor avea \u015fi materialele, spa\u0163iul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuran\u0163\u0103 \u00eei va ajuta pe cei care lucreaz\u0103 \u00een acest domeniu, pe designeri, pe arhitec\u0163i\u201c, spunea Carla Szabo, \u00eentr-un film pentru sus\u0163inerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platform\u0103 online pentru sus\u0163inerea \u015fi educarea antreprenorilor lansat\u0103 \u00een 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.<\/p>\n
\nChemarea la crowd-funding a func\u0163ionat, a\u015fa c\u0103 211 de sus\u0163in\u0103tori au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar \u00een Bucure\u015fti. Potrivit International Advertising Agency, nou\u0103 sus\u0163in\u0103tori au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER \u015fi vor putea contribui cu propria expertiz\u0103 la dezvoltarea proiectului.
\n\u201dCampania de crowd-funding ne-a validat ideea\u201c, mai spune Sabina Baciu. Odat\u0103 deschis\u0103 biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
\n\u201dLa MATER sunt \u00een mare aceia\u015fi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care s\u0103 g\u0103sim u\u015for candida\u0163i, pentru c\u0103 nu foarte mul\u0163i oameni sunt obseda\u0163i de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar \u015fi de cursuri practice. De asemenea, ne g\u00e2ndim la un magazin online de unde s\u0103 poat\u0103 fi cump\u0103rate produsele realizate de comunitatea NOD\u201c, mai precizeaz\u0103 comunicatorul de la NOD\/MATER.<\/p>\n
\nIdeile merg mai departe, chiar peste grani\u0163e.<\/p>\n
\n\u201dCredem c\u0103 acum Rom\u00e2nia are mult\u0103 nevoie de partea aceasta educativ\u0103 \u00een zona de industrii creative. Desigur, dup\u0103 ce ne vom \u00eendeplini aceast\u0103 misiune putem s\u0103 migr\u0103m spre consultan\u0163\u0103. MATER este prima bibliotec\u0103 de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a interna\u0163ionaliza acest concept\u201c, adaug\u0103 Sabina Baciu.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, \u00een ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finan\u0163are solide, lipse\u015fte un lucru. \u201dNe lipse\u015fte un partener de dialog la nivelul spa\u0163iului public. Nu exist\u0103 un om care acum s\u0103 se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii\u201c, sus\u0163ine Sabina Baciu.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt speciali\u015fti IT, iar aproape 50% dintre ace\u015ftia au mai pu\u0163in de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.<\/p>\n
\nCompaniile active \u00een sectoare culturale \u015fi creative sunt, de pild\u0103, cele care se ocup\u0103 cu activit\u0103\u0163i de editare, de produc\u0163ie cinematografic\u0103, video \u015fi de programe de televiziune; \u00eenregistr\u0103ri audio \u015fi activit\u0103\u0163i de editare muzical\u0103; activit\u0103\u0163i de servicii \u00een tehnologia informa\u0163iei; activit\u0103\u0163i de servicii informatice; activit\u0103\u0163i de arhitectur\u0103 \u015fi inginerie; activit\u0103\u0163i de test\u0103ri \u015fi analiz\u0103 tehnic\u0103, potrivit unor informa\u0163ii publicate de Agerpres.<\/p>\n
\nValoarea Ad\u0103ugat\u0103 Brut\u0103 (VAB) realizat\u0103 de sectoarele culturale \u015fi creative (SCC) din Rom\u00e2nia a avut \u00een perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o cre\u015ftere major\u0103 a contribu\u0163iei \u00een Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% \u00een 2009 la un nivel considerabil de 7% \u00een 2014 surclas\u00e2nd, \u00een premier\u0103, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribu\u0163ia industriilor creative \u00een formarea PIB-ului ar trebui s\u0103 ajung\u0103 la circa 10%. P\u00e2n\u0103 atunci ar fi necesar s\u0103 apar\u0103 \u015fi un partener de dialog la nivelul statului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Contribu\u0163ia industriilor creative la formarea PIB-ului ar putea ajunge \u00een 2020 la circa 10%, dup\u0103 ce din 2014 acest domeniu a ajuns s\u0103 aib\u0103 o pondere mai mare dec\u00e2t agricultura. \u00cen absen\u0163a unui partener de dialog la nivelul statului, cei care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een tab\u0103ra creativilor au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 lucrurile nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 le fac ei s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. A\u015fa a ap\u0103rut \u00een Bucure\u015fti \u015fi prima bibliotec\u0103 de materiale din sud-estul Europei, Mater, o investi\u0163ie de circa 300.000 de euro care are \u00een spate \u015fi cea mai mare campanie de crowd-funding derulat\u0103 vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[22854,3,6765,306,7555,10565,246,32938,69,474,5616,80,98],"class_list":["post-158472","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-absenta","tag-agricultura","tag-biblioteca","tag-bucuresti","tag-campanie","tag-contributie","tag-crestere","tag-derulare","tag-dialog","tag-industrie","tag-investitie","tag-refuz","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158472","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=158472"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158472\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=158472"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=158472"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=158472"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}