{"id":158448,"date":"2018-03-09T08:30:00","date_gmt":"2018-03-09T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=158448"},"modified":"2018-03-09T08:30:00","modified_gmt":"2018-03-09T08:30:00","slug":"iluziile-si-pericolele-erei-digitale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=158448","title":{"rendered":"Iluziile \u015fi pericolele erei digitale"},"content":{"rendered":"<p>\nMark Leonard, directorul European Council on Foreign Relations, crede c\u0103 tehnologia va tulbura nu doar democra\u0163iile, ci \u015fi autocra\u0163iile. |ntr-un articol intitulat \u201dIluzia libert\u0103\u0163ii \u00een era digital\u0103\u201c publicat \u00een Project Syndicate, Leonard aten\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103torii ani pericolul cel mai mare nu este acela ca tehnologia s\u0103 pun\u0103 societ\u0103\u0163ile libere \u015fi pe cele autocrate din ce \u00een ce mai mult \u00een contradic\u0163ie, ci ca temerile cele mai mari ale lui George Orwell \u015fi Aldous Huxley s\u0103 se manifeste \u00een ambele tipuri de sisteme, cre\u00e2nd un tip diferit de distopie.<\/p>\n<p>\n\u00cen autocra\u0163ii precum China, frica este de crearea unor forme de guvernare ultraputernice de tipul Big Brother, cum ar fi cea din cartea \ueb501984\ueb53 a lui George Orwell. |n democra\u0163ii precum Statele Unite, preocuparea este c\u0103 firmele de tehnologie vor continua s\u0103 exacerbeze polarizarea politic\u0103 \u015fi social\u0103, facilit\u00e2nd r\u0103sp\u00e2ndirea dezinform\u0103rii \u015fi cre\u00e2nd \u201dbule de filtrare\u201c ideologice, conduc\u00e2nd la ceva asem\u0103n\u0103tor cu societatea din Brave New World a lui Aldous Huxley, \u00een care din criz\u0103 economic\u0103 \u015fi \u015fomaj crunt se na\u015fte un imperiu \u015ftiin\u0163ific care-\u015fi fabric\u0103 cet\u0103\u0163enii \u00een laborator.<\/p>\n<p>\n\u00cens\u0103 tehnologia opacizeaz\u0103 distinc\u0163ia confortabil\u0103 \u00eentre societ\u0103\u0163i deschise \u015fi \u00eenchise, \u00eentre economii libere \u015fi planificate, f\u0103c\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 imposibil ca ambele extreme s\u0103 existe \u00een forma lor ideal\u0103.<br \/>\nSpre exemplu, \u00een China, guvernul face presiuni asupra celor mai mari companii de tehnologie s\u0103-i dea un rol mai direct \u00een luarea deciziilor \u00een sectorul corporate \u015fi acces direct la datele lor. |n acela\u015fi timp, internetul schimb\u0103 natura politicilor chineze \u015fi a economiei chineze, for\u0163\u00e2ndu-le pe ambele s\u0103 devin\u0103 mai sensibile la nevoile consumatorilor.<\/p>\n<p>\n\u00cen SUA, dezv\u0103luind ac\u0163iunile ample de supraveghere ale US National Security Administration (NSA), Edward Snowden a f\u0103cut clar c\u0103 dorin\u0163a unui guvern de a deveni atotcunosc\u0103tor nu se limiteaz\u0103 doar la China. Din contr\u0103, este principiul central al siguran\u0163ei na\u0163ionale \u00een SUA.<br \/>\nNoile tehnologii aduc spre convergen\u0163\u0103 democra\u0163ia \u015fi dictatura, f\u0103c\u00e2nd ca ambele viziuni distopice s\u0103 fie imposibile, noteaz\u0103 Mark Leonard. \u00cens\u0103 pentru c\u0103 multe dintre dorin\u0163ele lor sunt \u00eemplinite, oamenii vor avea iluzia libert\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103 de\u0163in controlul. |n realitate, vie\u0163ile lor, informa\u0163ia pe care o consum\u0103 \u015fi alegerile pe care le iau vor fi determinate de algoritmi \u015fi platforme controlate de companii sau elite care nu pot fi trase la r\u0103spundere.<\/p>\n<p>\nC\u00e2nd Marc Andreessen \u015fi-a publicat \u00een 2011 avertismentul, \u00een The Wall Street Journal, Google inten\u0163iona s\u0103 cumpere produc\u0103torul de telefoane mobile Motorola, o manevr\u0103 care a surprins lumea tehnologiei.<br \/>\nDin 2011, Android al Google este cel mai r\u0103sp\u00e2ndit sistem de operare&nbsp; pentru mobile din lume. Tot \u00een acea vreme, Amazon, o companie software, era cel mai mare v\u00e2nz\u0103tor de c\u0103r\u0163i din lume. Andreessen a remarcat c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163ile \u00een sine sunt software. Cel mai mare serviciu de video din lume era tot o companie software, Netflix. Din cauza dezvolt\u0103rii agresive a acestei companii, furnizori de servicii de divertisment tradi\u0163ionale ca Time Warner au c\u0103utat s\u0103 r\u0103spund\u0103 transform\u00e2ndu-se \u00een companii de software. De asemenea, companiile dominante de muzic\u0103 erau iTunes a Apple, Spotify \u015fi Pandora. Companiile de divertisment cu cea mai dinamic\u0103 dezvoltare erau produc\u0103torii de jocuri video. Iar compania telecom cu cea mai rapid\u0103 cre\u015ftere era Skype, firm\u0103 de software cump\u0103rat\u0103 de Microsoft. Cele mai mari companii de telecom, AT&#038;T \u015fi Verizon, au supravie\u0163uit transform\u00e2ndu-se \u00een companii de software, intr\u00e2nd \u00een parteneriat cu Apple sau cu al\u0163i produc\u0103tori de telefoane mobile inteligente.<\/p>\n<p>\nLinkedIn era platforma de recrutare cu cea mai rapid\u0103 dezvoltare. Wal-Mart, cel mai mare retailer fizic, \u00ee\u015fi dezvolta \u015fi el capabilit\u0103\u0163ile software, \u00een logistic\u0103 \u015fi distribu\u0163ie.<br \/>\nAndreessen este un bun cunosc\u0103tor al companiilor de tehnologie. A investit \u00een Facebook, Groupon, Skype, Twitter, Zynga \u015fi Foursquare, printre altele. Teoria lui era c\u0103 lumea este \u201d\u00een mijlocul unei schimb\u0103ri tehnologice \u015fi economice dramatice \u015fi ample, \u00een care companiile de software sunt gata s\u0103 preia p\u0103r\u0163i mari din economie\u201c. Investitorul a mai spus: \u201d\u00cen urm\u0103torii 10 ani, m\u0103 a\u015ftept ca multe alte industrii s\u0103 fie perturbate de software, mai ales de noi companii dominatoare din Silicon Valley\u201c.<\/p>\n<p>\nEl a mai f\u0103cut o predic\u0163ie: \u00een zece ani, cel pu\u0163in 5 miliarde de persoane vor de\u0163ine un smartphone, av\u00e2nd asftel la dispozi\u0163ie puterea internetului, la orice or\u0103. Aceast\u0103 predic\u0163ie se pare c\u0103 nu se va \u00eemplini. Cele mai recente estim\u0103ri spun c\u0103 num\u0103rul utilizatorilor de smartphone va urca de la 2,5 miliarde \u00een 2018 la 3 miliarde \u00een 2021. |ns\u0103 \u00een privin\u0163a industriilor perturbatoare, Andreessen a avut dreptate. De c\u00e2nd \u015fi-a publicat articolul \u00een WSJ, Uber, spre exemplu, a ajuns cunoscut \u00een toat\u0103 lumea, intr\u00e2nd \u00een conflict cu companii de taximetrie \u015fi chiar cu guverne. Gigan\u0163ii de internet se lupt\u0103 acum pentru domina\u0163ie \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale. Companiile de tehnologie s-au coalizat cu produc\u0103tori auto pentru dezvoltarea ma\u015finilor ce pot fi conduse de software, cu interven\u0163ie uman\u0103 minim\u0103. Chiar \u015fi monedele au devenit virtuale.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nIar aten\u0163ia a ajuns s\u0103 ia locul banilor, devenind cea mai valoroas\u0103 materie prim\u0103. James Williams, inginer la Google, convertit la profesia de profesor, spune c\u0103 era digital\u0103 a dezl\u0103n\u0163uit o concuren\u0163\u0103 acerb\u0103 pentru aten\u0163ia oamenilor. Iar \u00een aceast\u0103 competi\u0163ie nu exist\u0103 scrupule.<br \/>\nFiecare val de tehnologie a sporit productivitatea \u015fi accesul la cunoa\u015ftere. Fiecare platform\u0103 nou\u0103 a fost mai u\u015for de utilizat \u015fi mai folositoare. Tehnologia a dat energie globaliz\u0103rii \u015fi cre\u015fterii economice. Tehnologia a f\u0103cut lumea un loc mai bun.<\/p>\n<p>\nApoi a venit 2016, c\u00e2nd internetul a dezv\u0103luit c\u0103 are dou\u0103 laturi \u00eentunecate. Una este legat\u0103 de utilizatorii individuali. Telefoanele inteligente cu infrastructur\u0103 mobil\u0103 LTE (transfer de date de mare vitez\u0103) au creat prima platform\u0103 de livrare a con\u0163inutului disponibil\u0103 \u00een fiecare moment, transform\u00e2nd industria tehnologic\u0103 \u015fi vie\u0163ile a 2 miliarde de utilizatori. Cu supervizare pu\u0163in\u0103 sau deloc din partea autorit\u0103\u0163ilor de reglementare, companii precum Facebook, Google, Amazon, Alibaba \u015fi Tencent au folosit tehnici obi\u015fnuite \u00een propagand\u0103 \u015fi jocuri de noroc, cum ar fi notific\u0103ri constante \u015fi recompense variabile, pentru a \u00eencuraja dependen\u0163a psihologic\u0103, explic\u0103 \u00een Project Syndicate Roger McNamee, \u015fi el investitor \u00een companii de tehnologie la \u00eenceputurile lor &#8211; Facebook, Google \u015fi Amazon. Articolul s\u0103u are titlul \u201dDroga\u0163ii \u015fi dealerii de social media\u201c. Dup\u0103 cum spune chiar el, investitorul a fost mentorul lui Mark Zuckerber, fondatorul Facebook.<\/p>\n<p>\nCealalt\u0103 parte \u00eentunecat\u0103 \u0163ine de geopolitic\u0103, continu\u0103 McNamee. |n Statele Unite, Europa de Vest \u015fi Asia, platformele de internet, \u00een special Facebook, permit celor puternici s\u0103-i loveasc\u0103 pe cei f\u0103r\u0103 putere \u00een politic\u0103, politic\u0103 extern\u0103 \u015fi comer\u0163. Alegerile \u015fi referendumurile din Europa \u015fi din SUA au demonstrat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 re\u0163elele sociale automate pot fi exploatate pentru a submina democra\u0163ia.<br \/>\nReferendumul pentru Brexit \u015fi alegerile preziden\u0163iale din SUA din 2016 au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 Facebook avantajeaz\u0103 semnificativ mesajele negative \u015fi le dezavantajeaz\u0103 pe cele pozitive. Guvernele autoritare pot folosi Facebook pentru a atrage sprijin public pentru politici represive, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een Myanmar, Cambodgia, Filipine \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i. |n unele cazuri, Facebook sprijin\u0103 aceste guverne, a\u015fa cum face cu clien\u0163ii mari.<\/p>\n<p>\nEste foarte probabil ca fondatorii Facebook, Google \u015fi ai altor platforme de internet mari s\u0103 nu fi avut inten\u0163ia de a face r\u0103u atunci c\u00e2nd \u015fi-au adoptat modelele de afaceri. Erau tineri antreprenori, \u00eenseta\u0163i de succes. Au consumat ani din via\u0163a lor construind o audien\u0163\u0103 imens\u0103 prin reorganizarea lumii online \u00een jurul unui set de aplica\u0163ii mai personalizate, mai practice \u015fi mai u\u015for de folosit dec\u00e2t predecesorii lor. \u015ei nu au f\u0103cut nicio \u00eencercare de a-\u015fi monetiza eforturile dec\u00e2t dup\u0103 ce utilizatorii lor au intrat \u00een n\u0103vod. Modelele de afaceri publicitare pe care le-au ales au la baz\u0103 personalizarea, ceea ce a permis agen\u0163iilor de publicitate s\u0103-\u015fi trimit\u0103 la \u0163int\u0103 mesajele cu o precizie f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n<p>\nDar apoi a venit smartphone-ul, care a transformat mass-media \u015fi a adus Facebook, Google \u015fi alte c\u00e2teva companii la controlul fluxului de informa\u0163ii c\u0103tre utilizatori. Filtrele care dau utilizatorilor \u201dceea ce doresc\u201c au avut efectul polariz\u0103rii popula\u0163iilor \u015fi a erod\u0103rii legitimit\u0103\u0163ii institu\u0163iilor democratice fundamentale (mai ales presa liber\u0103). Iar automatizarea care a f\u0103cut platformele de internet at\u00e2t de profitabile le-a l\u0103sat vulnerabile la manipularea de c\u0103tre actorii malefici de pretutindeni &#8211; \u015fi nu vorbim doar de guvernele autoritare, ostile democra\u0163iei.<br \/>\nAceste companii, cu ambi\u0163ie \u015fi anvergur\u0103 globale, \u00eenghit economia mondial\u0103. |n acest proces, companiile adopt\u0103 versiuni ale filosofiei corporative a Facebook \u2013 \u201dmi\u015fc\u0103-te rapid \u015fi sparge obstacolele\u201c &#8211; f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de impactul asupra oamenilor, institu\u0163iilor \u015fi democra\u0163iei. O minoritate mare a cet\u0103\u0163enilor din lumea dezvoltat\u0103 locuie\u015fte \u00een bulele de filtrare create de aceste platforme &#8211; realit\u0103\u0163i digitale false \u00een care credin\u0163ele existente devin mai rigide \u015fi mai extreme.<\/p>\n<p>\n\u00cen SUA, aproximativ o treime din popula\u0163ia adult\u0103 a devenit impenetrabil\u0103 la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile. Astfel de oameni sunt u\u015for de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, de la Google, unde de\u0163inea postul de Google design ethicist, l-a numit \u201dhacking de creiere\u201c. Pe Harris, revista The Atlantic l-a descris ca fiind cel mai apropiat lucru de con\u015ftiin\u0163\u0103 pe care Silicon Valley \u00eel are.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nDemocra\u0163iile occidentale nu sunt preg\u0103tite s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 acestei amenin\u0163\u0103ri. Statele Unite nu dispun de un cadru de reglementare eficient pentru platformele de internet \u015fi nu au voin\u0163a politic\u0103 de a crea unul. Uniunea European\u0103 are at\u00e2t un cadru de reglementare, c\u00e2t \u015fi voin\u0163a politic\u0103 necesar\u0103, dar niciuna nu este adecvat\u0103 provoc\u0103rii. Decizia luat\u0103 recent de Comisia European\u0103 de a pedepsi Google cu o amend\u0103 record de 2,7 miliarde de dolari pentru comportamentul anticoncuren\u0163ial a fost bine conceput\u0103, dar subdimensionat\u0103. Google a atacat decizia cu apel, iar investitorii au ridicat din umeri. Ar putea fi un \u00eenceput bun, dar a fost un start insuficient de puternic.<\/p>\n<p>\nNu trebuie uitat c\u0103 marile companii de tehnologie, cu valori de pia\u0163\u0103 mai mari dec\u00e2t economiile unor \u0163\u0103ri, sunt mai interesate de maximizarea profiturilor dec\u00e2t de a-\u015fi dezvolta o con\u015ftiin\u0163\u0103 social\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2011, investitorul Marc Andreessen, na\u015f al multor companii de tehnologie, avertiza c\u0103 software-ul va \u00eenghi\u0163i lumea. Acum, \u00een 2018, dup\u0103 Brexit, alegerea lui Trump ca pre\u015fedinte al SUA \u015fi \u00een plin\u0103 epidemie de fake news, c\u00e2nd platformele de internet au monopol asupra informa\u0163iei \u015fi acces la date personale, este clar c\u0103 software-ul \u00eenghite politica, democra\u0163ia \u015fi chiar \u015fi realitatea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[238,16061,201,13307,18962,8015,171,13252,7739,220,547,447,106,204],"class_list":["post-158448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-acces","tag-alegere","tag-companii","tag-democratie","tag-epidemie","tag-informatie","tag-internet","tag-investitor","tag-monopol","tag-politica","tag-presedinte","tag-soft","tag-sua","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=158448"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/158448\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=158448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=158448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=158448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}