\nCapitalul str\u0103in din sectorul auto contribuie decisiv \u015fi la exporturile Rom\u00e2niei, \u00een condi\u0163iile \u00een care o treime din cei mai mari 100 de exportatori locali sunt fabrici din industria auto.<\/p>\n
\nConsiliul Investitorilor Str\u0103ini (FIC) a realizat \u00een 2017 \u00eempreun\u0103 cu Academia de Studii Economice un studiu privind impactul \u015fi rolul jucat de investi\u0163iile str\u0103ine directe (ISD) \u00een economia Rom\u00e2niei. Acest studiu relev\u0103 faptul c\u0103 ISD-urile \u00een sectorul energiei electrice, gazelor naturale \u015fi apei au crescut de zece ori \u00een intervalul 2004-2015 ca pondere \u00een total ISD, de la 1% la 10% din total investi\u0163ii, \u201eceea ce arat\u0103 c\u0103 decizia investi\u0163ional\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 pe termen lung\u201d, declar\u0103 Eric Stab, pre\u015fedintele Consiliului Investitorilor Str\u0103ini (FIC) \u015fi CEO al Engie Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nLa nivel regional, \u00een 2015, Rom\u00e2nia avea a dou\u0103 cea mai mic\u0103 valoare a stocului de investi\u0163ii str\u0103ine directe (ISD), dup\u0103 Bulgaria \u015fi anume 62,2 mld. euro. Mai mult, dac\u0103 ne uit\u0103m la soldul de ISD pe locuitor, vedem c\u0103 Rom\u00e2nia este pe ultimul loc, cu o valoare de 3.130 de euro pe locuitor, \u00een timp ce Cehia (9.703 euro\/per capita) \u015fi Ungaria (8.386 euro\/per capita) au valori semnificativ mai mari \u015fi chiar \u015fi Bulgaria (5.270 euro\/per capita) dep\u0103\u015fe\u015fte Rom\u00e2nia la acest indicator. Rezultatul acesta vine pe fondul faptului c\u0103 dup\u0103 criza economic\u0103 din 2009-2015, fluxurile de ISD au sc\u0103zut semnificativ \u00een Rom\u00e2nia, la o dinamic\u0103 de 2,6 miliarde de euro, \u00een medie, pe an. <\/p>\n
\n
\n\uf0e2 INDUSTRIA AUTO<\/p>\n
\nIndustria auto a fost \u00een ultimul deceniu adev\u0103ratul motor al economiei locale, cu investi\u0163ii de sute de milioane de euro \u015fi zeci de mii de locuri de munc\u0103. Zona de produc\u0163ie a marilor grupuri str\u0103ine din sectorul componentelor auto a fost completat\u0103 \u00een ultimii ani de centrele de cercetare \u015fi dezvoltare unde mii de ingineri rom\u00e2ni creeaz\u0103 componente pentru industria auto a viitorului.<\/p>\n
\n\u201eContinental va continua dezvoltarea \u00een Rom\u00e2nia a proiectelor care pun viitorul \u00een mi\u015fcare. Electro-mobility, connectivity \u015fi automated driving sunt megatrenduri la care contribuie echipa din Rom\u00e2nia. \u015ei anul acesta, ca \u015fi \u00een ultimii ani, va continua lupta pentru talente \u00een industria automotive \u015fi IT&C, la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri. S\u0103 g\u0103sim oameni bine preg\u0103ti\u0163i \u015fi care s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 exigen\u0163elor din domeniul automotive reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 provocare pentru companii. Implicarea \u00een dezvolarea \u015fcolii profesionale \u015fi \u00een dezvoltarea programelor universitare sunt solu\u0163ii \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie pentru Continental\u201d, spune Christian von Albrichsfeld, directorul general al grupului de firme Continental, investitorul german care a devenit prin centrele de produc\u0163ie \u015fi prin cele de cercetare-dezvoltare cel mai mare angajator industrial din Rom\u00e2nia, cu aproape 20.000 de oameni.<\/p>\n
\n \nCapitalul german domin\u0103 industria componentelor auto, prin investi\u0163iile Continental, Schaeffler, Hella sau Daimler. Constructorul german, care a investit peste 300 de milioane de euro \u00eentr-o fabric\u0103 ridicat\u0103 de la zero \u00een Sebe\u015f, jude\u0163ul Alba, va intra cu siguran\u0163\u0103 \u00een top 20 cele mai mari companii din Rom\u00e2nia, acolo unde s-au instalat deja constructorii Dacia \u015fi Ford.<\/p>\n \nProduc\u0163ia auto domin\u0103 de altfel \u00eentreaga industrie prelucr\u0103toare din Rom\u00e2nia, de la produc\u0163ia de ma\u015fini (Dacia \u015fi Ford) la componente electrice \u015fi electronice (Continental, Hella) \u015fi p\u00e2n\u0103 la fabricarea de anvelope (Continental, Michelin \u015fi Pirelli). Capitalul str\u0103in din sectorul auto contribuie decisiv \u015fi la exporturile Rom\u00e2niei, \u00een condi\u0163iile \u00een care o treime din cei mai mari 100 de exportatori locali sunt fabrici din industria auto.<\/p>\n \n\u201e\u00cen perioada 2016-2017, fluxul de ISD-uri a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103, \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie con\u015ftient\u0103 c\u0103 avantajele competitive care i-au marcat primii ani de deschidere fa\u0163\u0103 de economia de pia\u0163\u0103 se pot eroda rapid \u00een absen\u0163a unor investi\u0163ii semnificative \u00een educa\u0163ie \u015fi infrastructur\u0103 pentru a men\u0163ine acela\u015fi ritm de dezvoltare economic\u0103\u201d, afirm\u0103 Eric Stab.<\/p>\n \nRom\u00e2nia a atras foarte multe investi\u0163ii str\u0103ine \u00een domeniul energetic. Conform unui studiu realizat de FIC, doar p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2015 fuseser\u0103 investite de c\u0103tre companiile str\u0103ine peste 22 de miliarde de euro \u00een acest sector, declar\u0103 Eric Stab. \u201eCred c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva motive care explic\u0103 aceast\u0103 dinamic\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, Rom\u00e2nia reprezint\u0103 o pia\u0163\u0103 de aproximativ 20 milioane de consumatori, o economie dinamic\u0103, o pozi\u0163ie geografic\u0103 care-i confer\u0103 numeroase avantaje \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cu resurse naturale \u015fi umane care constituie un atu important pentru orice investitor\u201d, puncteaz\u0103 Eric Stab.<\/p>\n \n\u00cen al doilea r\u00e2nd, energia este un domeniu care, prin natura sa, necesit\u0103 investi\u0163ii semnificative, care nu ar fi putut fi sus\u0163inute numai de la bugetul de stat \u015fi de companii publice. Dac\u0103 ne raport\u0103m la perioada 2004-2008, c\u00e2nd economia Rom\u00e2niei a atras cele mai multe investi\u0163ii – de ordinul a 7 miliarde de euro pe an -, sectorul energetic nu a f\u0103cut not\u0103 discordant\u0103 fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 dinamic\u0103, c\u00e2teva companii importante din energie fiind privatizate \u00een acea perioad\u0103. La vremea respectiv\u0103, spune Eric Stab, infuzia de capital str\u0103in \u015fi de know-how a reprezentat singura solu\u0163ie pentru a prelua companii neperformante de stat \u015fi a le transforma \u00een actori economici performan\u0163i, moderni, cu un comportament economic adaptat pie\u0163ei libere.<\/p>\n \n\u201eAceast\u0103 nevoie de investi\u0163ii este men\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een continuare \u015fi este unanim cifrat\u0103 la aproximativ 3-4 miliarde de euro pe an \u00een urm\u0103torii 20 de ani. E normal, prin urmare, ca un sector care are nevoie at\u00e2t de mare de capital \u015fi tehnologie s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii str\u0103ine\u201d, adaug\u0103 Eric Stab.<\/p>\n \nC\u00e2t prive\u015fte rolul investi\u0163iilor str\u0103ine pe plan local, pre\u015fedintele FIC subliniaz\u0103 c\u0103 acestea au jucat \u015fi joac\u0103 un rol extrem de important \u00een dezvoltarea \u0163\u0103rii. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, Rom\u00e2nia dup\u0103 1989 a fost o \u0163ar\u0103 decapitalizat\u0103. Investi\u0163iile str\u0103ine au jucat un rol crucial \u00een recapitalizarea economiei \u015fi \u00een modernizarea ei.\u201d Companiile str\u0103ine nu au adus doar capital, ci \u015fi tehnologie \u015fi know-how \u015fi un nou mod de management \u015fi de \u00een\u0163elegere a valorii \u00eentr-o economie de pia\u0163\u0103. Investi\u0163iile str\u0103ine au catalizat economia Rom\u00e2niei \u00eentr-un moment \u00een care capitalul local nu avea dimensiunea necesar\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Ele vor continua s\u0103 joace un rol la fel de important \u015fi \u00een viitor, afirm\u0103 Eric Stab, care conduce din 2008 opera\u0163iunile locale ale Engie, care are 3.700 de angaja\u0163i. El poveste\u015fte c\u0103 Rom\u00e2nia a reprezentat pentru Engie o pia\u0163\u0103 important\u0103 \u00eenc\u0103 din 1995, c\u00e2nd prin subsidiara de atunci a grupului, Gaz de France, au devenit ac\u0163ionari la produc\u0103torul de tuburi din polietilen\u0103, Politub. Prezen\u0163a pe plan local s-a \u00eent\u0103rit prin achizi\u0163ia companiei Distrigaz Sud \u00een 2005. \u201eDe atunci, ne-am consolidat prezen\u0163a \u00een sectorul energetic prin dezvoltare organic\u0103 \u015fi achizi\u0163ii, ajung\u00e2nd ast\u0103zi s\u0103 livr\u0103m gaze naturale unui portofoliu de 1,7 milioane de clien\u0163i, ceea ce ne situeaz\u0103, la nivel de grup, drept a treia \u0163ar\u0103 ca m\u0103rime a portofoliului de clien\u0163i, dup\u0103 Fran\u0163a \u015fi Belgia.\u201d<\/p>\n \nActivitatea de baz\u0103, distribu\u0163ia \u015fi furnizarea de gaze naturale, a fost completat\u0103 cu furnizarea de electricitate pentru clien\u0163ii casnici \u015fi de business, cu cea de servicii energetice (650.000 de clien\u0163i), dar \u015fi cu produc\u0163ia de energie din surse regenerabile (100 MW). \n\uf0df COMER\u0162<\/p>\n \nComer\u0163ul cu dominant\u0103 alimentar\u0103, deschis de Metro cu un magazin cash & carry \u00een 1996 \u015fi apoi de Carrefour cu hipermarketul din Militari, a dep\u0103\u015fit deja 3.000 de magazine \u00een Rom\u00e2nia, de\u015fi formatele de acum aproape 20 de ani au fost \u00eenlocuite de spa\u0163iile mici, a\u015fezate din interiorul ora\u015felor, c\u00e2t mai aproape de consumator. Tentativele de antreprenoriat din zona retailului alimentar de mari dimensiuni au fost fie sortite e\u015fecului (falimentul lan\u0163ului de hipermarketuri PIC din Pite\u015fti), fie destinate unor tranzac\u0163ii cu greii din sector (Artima a ajuns la Carrefour, Angst la Mega Image \u015fi lista poate continua cu alte zeci de branduri regionale).<\/p>\n \nKaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan, Metro Cash & Carry \u015fi Profi sunt grupurile cu capital str\u0103in care fac regulile \u00een comer\u0163ul alimentar \u015fi care au dep\u0103\u015fit fiecare \u00een parte un miliard de euro.<\/p>\n \n \nTot comer\u0163ul, de data aceasta cel cu materiale de construc\u0163ii \u015fi bricolaj, a n\u0103scut \u00eens\u0103 cel mai mare business antreprenorial din Rom\u00e2nia. Dedeman Bac\u0103u, afacerea fra\u0163ilor Adrian \u015fi Drago\u015f Pav\u0103l, a dep\u0103\u015fit 5,2 mld. lei \u00een 2016, a trecut la finalul anului 2017 de 10.000 de angaja\u0163i \u015fi demonstreaz\u0103 for\u0163a celor doi antreprenori pe o pia\u0163\u0103 pe care nume precum Obi sau Bricostore nu au rezistat.<\/p>\n \nUn alt mare investitor pe plan local este OMV Petrom, care a investit \u00een perioada 2005-2017 circa 13,5 miliarde de euro (56 miliarde lei). Doar anul trecut OMV Petrom a raportat investi\u0163ii de peste 650 de milioane de euro (circa 3 miliarde de lei). Potrivit reprezentan\u0163ilor companiei, strategia OMV Petrom prevede continuarea investi\u0163iilor \u00eentr-un ritm sus\u0163inut, cu un buget de 5 miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. Pentru anul \u00een curs, compania \u015fi-a propus un buget de investi\u0163ii de 3,7 miliarde de lei pentru 2018, \u00een cre\u015ftere cu 20% fa\u0163\u0103 de anul trecut. Principalele proiecte pentru acest an sunt: continuarea proiectului Neptun Deep, pentru care decizia final\u0103 de investi\u0163ie este a\u015fteptat\u0103 \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a anului; forarea a peste 100 de sonde noi de petrol \u015fi gaze; continuarea proiectului Policarburan\u0163i prin care se construie\u015fte o nou\u0103 unitate \u00een cadrul rafin\u0103riei Petrobrazi care permite conversia GPL-ului \u00een benzin\u0103 \u015fi motorin\u0103.<\/p>\n \nApetit pentru branduri<\/p>\n \n\u00cen industria bunurilor de larg consum, multina\u0163ionalele au g\u0103sit un teren fertil mai cu seam\u0103 din prisma apetitului de consum. \u00cen prim\u0103 faz\u0103, \u00een primii ani de capitalism, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu magazine goale, cererea era mai mare dec\u00e2t oferta; apoi, de-a lungul anilor, interesul rom\u00e2nilor, care erau obi\u015fbui\u0163i cu produse f\u0103r\u0103 nume \u2013 dero, zah\u0103r sau salam \u2013, a fost captat de zarva pe care o f\u0103ceau brandurile cu rezonan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 sau cele care reu\u015feau s\u0103 le ajung\u0103 la suflet. \u00cens\u0103 mare parte din afacerile antreprenoriale dezvoltate pe plan local au fost preluate de companii str\u0103ine, iar \u00eentre cele mai recente exemple se num\u0103r\u0103 preluarea produc\u0103torului de lactate Albalact, liderul domeniului, dezvoltat de antreprenorul Raul Ciurtin, de c\u0103tre grupul francez Lactalis.<\/p>\n \nJaak Mikkel, CEO al Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia, spune c\u0103 pia\u0163a local\u0103 ofer\u0103 un foarte bun poten\u0163ial de cre\u015ftere ce poate fi pus \u00een valoare cu ajutorul investi\u0163iilor. \u201eRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 ce se dezvolt\u0103, un poten\u0163ial hub regional ce permite exporturile; \u00een plus, consumatorilor locali le plac inova\u0163iile \u015fi varietatea.\u201d Dovad\u0103 \u015fi ritmul de cre\u015ftere a \u00eembuteliatorului de b\u0103uturi r\u0103coritoare: \u00een 2017, Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat volume mai mari cu 6% fa\u0163\u0103 de anul anterior. \u201eCre\u015fterea provine pe de-o parte din avansul cu mid single digits (procent de o cifr\u0103, de nivel mediu) al categoriei de b\u0103uturi carbogazoase, c\u00e2t \u015fi din cre\u015fterea categoriei de b\u0103uturi necarbonatate \u00een volum cu high-single digits (procent de o cifr\u0103, de nivel \u00eenalt)\u201d, afirm\u0103 Jaak Mikkel.<\/p>\n \n \nIndiferent de sursa lor, investi\u0163iile contribuie la cre\u015fterea economic\u0103 a unei \u0163\u0103ri, aduc bun\u0103stare \u015fi ajut\u0103 la dezvoltarea comunit\u0103\u0163ilor, puncteaz\u0103 estonianul aflat la c\u00e2rma afacerilor locale ale celui mai mare \u00eembuteliator de b\u0103uturi r\u0103coritoare de pe pia\u0163a local\u0103. \nPrezen\u0163a sistemului Coca-Cola pe pia\u0163a local\u0103 genereaz\u0103 o valoare ad\u0103ugat\u0103 de 448 milioane de euro, echivalentul a 0,3% din PIB, arat\u0103 cel mai recent studiu realizat de compania Steward Redqueen referitor la impactul \u00eembuteliatorului pe pia\u0163a local\u0103. \u201ePeste jum\u0103tate din aceast\u0103 sum\u0103, generat\u0103 de prezen\u0163a Coca-Cola, reprezint\u0103 contribu\u0163ia la bugetul de stat \u2013 241 milioane euro \u2013 \u015fi constituie 0,8% din toate taxele \u00eencasate de statul rom\u00e2n. Totodat\u0103, fiecare din cele 1.500 de slujbe \u00een sistemul Coca-Cola genereaz\u0103 alte 12 locuri de munc\u0103 \u00een economie, de-a lungul lan\u0163ului valoric pe care \u00eel cre\u0103m\u201d, declar\u0103 Jaak Mikkel. Compania pe care o conduce opereaz\u0103 trei fabrici pe pia\u0163a local\u0103: la Ploie\u015fti, Timi\u015foara \u015fi Poiana Negrii. La cele din Ploie\u015fti \u015fi Timi\u015foara sunt produse \u015fi \u00eembuteliate b\u0103uturile r\u0103coritoare, sucurile de fructe \u015fi ceaiurile reci, iar la Poiana Negrii sunt \u00eembuteliate apele minerale din portofoliul companiei.<\/p>\n \n\uf0e1 INDUSTRIA GREA<\/p>\n \nMetalurgia genereaz\u0103 \u00eenc\u0103 peste 1% din cifra de afaceri total\u0103 a companiilor din Rom\u00e2nia \u015fi \u00eentre cele din industrie se afl\u0103 o parte dintre cei mai mari juc\u0103tori din economia local\u0103, precum ArcelorMittal Gala\u0163i, Alro sau TenarisSilcotub. Restructur\u0103rille din sector au l\u0103sat \u00eens\u0103 urme ad\u00e2nci \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care economia rom\u00e2neasc\u0103 s-a aflat \u00een zodia reorganiz\u0103rilor \u015fi reducerilor de costuri.<\/p>\n \nMetalurgia, o industrie de aproape 4 miliarde de euro anual, mai are doar 27.000 de angaja\u0163i, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de 2008 dup\u0103 un proces de restructurare care a vizat \u00eentregul sector \u015fi \u00een urma c\u0103ruia combinatul siderurgic din Gala\u0163i, cel mai mare juc\u0103tor din pia\u0163\u0103, a cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 la 6.000 de salaria\u0163i.<\/p>\n \n \nFostul Sidex a raportat pierderi \u00een 2016, cu un rezultat negativ de 271 mil. lei, potrivit datelor de la mfinante. \u00cen ultimul deceniu, Mittal a adunat la Gala\u0163i pierderi de 4,4 mld. lei, \u00een condi\u0163iile \u00een care produc\u0163ia combinatului st\u0103 de mai mul\u0163i ani la numai 2 milioane de tone de o\u0163el. \nIndustria (extractiv\u0103, prelucr\u0103toare \u015fi produc\u0163ia de energie electric\u0103) adun\u0103 aproape 45% din soldul total al investi\u0163iilor str\u0103ine directe (ISD) la finalul anului 2016, potrivit raportului anual publicat de BNR.<\/p>\n \nCoca-Cola este prezent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de mai bine de 25 ani, iar de atunci investi\u0163iile au dep\u0103\u015fit pragul de 200 de milioane de euro. Cea mai recent\u0103 investi\u0163ie a fost finalizat\u0103 anul trecut, odat\u0103 cu inaugurarea la Timi\u015foara a unei noi linii de \u00eembuteliere de mare vitez\u0103 pentru doze, o investi\u0163ie de peste 7 milioane de euro. \u201eAceast\u0103 nou\u0103 investi\u0163ie face ca \u00een fabrica noastr\u0103 din Timi\u015foara s\u0103 func\u0163ioneze cea mai rapid\u0103 linie de \u00eembuteliere pentru b\u0103uturi din Rom\u00e2nia, capabil\u0103 s\u0103 \u00eembutelieze p\u00e2n\u0103 la 90.000 de doze pe or\u0103.\u201d \u00cen 2013, \u00een fabrica din Ploie\u015fti a fost \u00eencheiat\u0103 o investi\u0163ie de 22 de milioane de euro \u00een linia aseptic\u0103 de \u00eembuteliere pentru Cappy Pulpy. \u201eFabrica din Ploie\u015fti este pentru Coca-Cola HBC un centru al investi\u0163iilor \u00een inova\u0163ii tehnologice \u015fi cea mai mare fabric\u0103 de profil din sud-estul Europei\u201d, mai spune Jaak Mikkel.<\/p>\n \nOnno Rombouts, managing director al Heineken Rom\u00e2nia, puncteaz\u0103 c\u0103 \u201eindustria bunurilor de larg consum este unul dintre domeniile cu cea mai bun\u0103 dezvoltare \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103, aduc\u00e2nd o contribu\u0163ie important\u0103 \u00een industria alimentar\u0103, \u00een sectorul agricol \u015fi \u00een retail\u201d. \nSilicon Valley-ul Europei<\/p>\n \nRom\u00e2nia a devenit, \u00een ultimii ani, unul dintre cele mai importante centre IT & C ale Europei, cu un poten\u0163ial de a deveni un Silicon Valley al Europei de SE, afirm\u0103 reprezentan\u0163ii Orange Rom\u00e2nia. Industria IT & C este unul dintre principalele motoare ale economiei rom\u00e2ne\u015fti, iar potrivit B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, se a\u015fteapt\u0103 ca sectorul tehnologiei (IT & C) s\u0103 \u00ee\u015fi dubleze ponderea din PIB ajung\u00e2nd la 12%. Uit\u00e2ndu-ne concret la domeniul telecom, acesta reprezint\u0103 2% din PIB-ul Rom\u00e2niei, fiind \u00eenregistrate de la an la an evolu\u0163ii pozitive, datorate \u00een principal consumului de date \u015fi de internet fix de mare vitez\u0103. De exemplu, \u00een 2017, comparativ cu anul precedent, pia\u0163a telecom a crescut cu 5% conform estim\u0103rilor Orange Rom\u00e2nia, companie care \u015fi-a \u00eenceput activitatea pe plan local \u00een urm\u0103 cu 21 de ani.<\/p>\n \nImportante companii de IT & C din \u00eentreaga lume \u015fi-au deschis filiale \u00een Rom\u00e2nia, iar impactul investi\u0163iilor devine, an de an, din ce \u00een ce mai vizibil. Toate aceste investi\u0163ii au fost facilitate de un context favorabil: apeten\u0163a rom\u00e2nilor c\u0103tre nou, c\u0103tre tehnologie, flexibilitatea \u015fi puterea de adaptare \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163are, nivelul ridicat de preg\u0103tire a oamenilor, eficien\u0163a din punctul de vedere al costurilor de implementare \u015fi al for\u0163ei de munc\u0103, una dintre cele mai performante infrastructuri de re\u0163ea din Europa, viteze de internet \u00een band\u0103 larg\u0103 de top 10 la nivel mondial. \u00cen acest fel au fost atrase investi\u0163iile str\u0103ine care au ridicat foarte mult valoarea industriei.<\/p>\n \n\uf0e1 INDUSTRIA ALIMENTAR\u0102<\/p>\n \nCoca-Cola HBC Rom\u00e2nia (produc\u0163ia b\u0103uturilor r\u0103coritoare), Ursus Breweries (fabricarea berii) \u015fi Bunge Rom\u00e2nia (fabricarea uleiurilor) sunt cei mai mari trei produc\u0103tori din industria alimentar\u0103 \u015fi a a b\u0103uturilor dup\u0103 cifra de afaceri din 2016. \n\u00cen top zece, produc\u0163ia de b\u0103uturi r\u0103coritoare, fabricarea berii \u015fi a uleiurilor sunt cel mai bine reprezentate industrii, cu c\u00e2te dou\u0103 companii fiecare, acestea fiind de altfel \u015fi industriile cu cele mai mari businessuri din produc\u0163ia de alimente. \n \nPrimele afaceri antreprenoriale din industria alimentar\u0103 sunt Prutul Gala\u0163i, o companie controlat\u0103 de Marian Andreev, Romaqua \u2013 produc\u0103torul Borsec (Octavian Cre\u0163u \u015fi Nicolae Palfi) – \u015fi Unicarm din Satu-Mare, un business integrat, controlat de Vasile Lucu\u0163. Unicarm are o parte din business \u015fi \u00een comer\u0163, \u00eens\u0103 obiectul principal de activitate al companiei, declarat la Registrul Comer\u0163ului, este fabricarea produselor din carne.<\/p>\n \nIndustria alimentar\u0103 \u015fi a b\u0103uturilor \u2013 doar companiile cu coduri CAEN 10 \u015fi 11 – a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri estimat\u0103 de ZF la 55 mld. lei; cele mai mari 50 de companii contribuie cu 45% la acest rulaj. Analiza ia \u00een calcul doar companiile din codul CAEN industrie alimentar\u0103 \u015fi a b\u0103uturilor \u015fi firmele care au raportat rezultatele financiare pe 2016 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lunii septembrie. Nu sunt incluse \u00een top firme active \u00een industria alimentar\u0103 dar care au alte coduri CAEN.<\/p>\n \n\u00cen primul r\u00e2nd, investi\u0163iile str\u0103ine ajut\u0103 dezvoltarea economiei locale \u015fi fac posibil\u0103 cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii contribuind la transferul noilor technologii, al know-how-ului \u015fi al altor aptitudini \u2013 manageriale, de marketing, sus\u0163in reprezentan\u0163ii Orange Rom\u00e2nia.<\/p>\n \n\u201eRom\u00e2nia reprezint\u0103 una dintre cele mai importante pie\u0163e din Europa ale grupului Orange, at\u00e2t din punctul de vedere al performan\u0163ei opera\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi al inova\u0163iilor tehnologice dezvoltate \u015fi implementate local\u201d, conform reprezentan\u0163ilor Orange. \u00cen Rom\u00e2nia, operatorul are peste 3.000 de angaja\u0163i, dintre care peste 500 de profesioni\u015fti lucreaz\u0103 pentru \u0163\u0103rile din grupul Orange din \u00eentreaga lume, \u00een domeniul inova\u0163iei \u015fi al proiectelor ce au la baz\u0103 tehnologia.<\/p>\n \n \nCu investi\u0163ii de 3 miliarde de euro \u00een ultimii 20 de ani, Orange este unul dintre principalii investitori din \u0163ar\u0103. O parte din aceast\u0103 investi\u0163ie s-a concentrat at\u00e2t pe dezvoltarea infrastructurii, c\u00e2t \u015fi pe crearea \u015fi dezvoltarea locurilor de munc\u0103 din \u00eentreg lan\u0163ul de distribu\u0163ie. \u00cen prezent, Orange are peste 10 milioane de clien\u0163i, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 operatorul conecteaz\u0103 1 din 2 rom\u00e2ni. Cifra de afaceri a Orange Rom\u00e2nia a fost anul trecut de 1,07 miliarde de euro; \u00een ultimul trimestru al anului, compania a realizat o cifr\u0103 de afaceri de 280 milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 7,7% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut.<\/p>\n \nInvesti\u0163ii comparabile a realizat \u015fi Vodafone Rom\u00e2nia, care a a intrat pe pia\u0163a local\u0103 \u00een 2005, prin achizi\u0163ia Mobifon, \u015fi este, potrivit reprezentan\u0163ilor companiei, un investitor important \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, unde ofer\u0103 servicii de telecomunica\u0163ii pentru persoane fizice \u015fi juridice. De asemenea, opereaz\u0103 centre mari de servicii \u2013 Vodafone Romania Technologies \u015fi Vodafone Shared Services Romania \u2013 care ofer\u0103 suport pentru companii din mai multe \u0163\u0103ri \u00een care grupul are opera\u0163iuni.<\/p>\n \nContribu\u0163ia economic\u0103 total\u0103 a Vodafone \u00een anul fiscal 2015-2016 pentru toate entit\u0103\u0163ile prezente \u00een Rom\u00e2nia a fost de 209 milioane de lire sterline (237 milioane de euro), sum\u0103 alcatuit\u0103 din contribu\u0163ii directe \u015fi indirecte, precum \u015fi investi\u0163ie de capital, conform raportului grupului Vodafone \u201eTaxation and our total economic contribution to public finances, 2015-2016\u201d. Informa\u0163iile pentru cel mai recent an financiar, care s-a \u00eencheiat la 31 martie 2017 (2016-2017), arat\u0103 c\u0103 Vodafone Rom\u00e2nia a avut venituri din servicii de 707,2 milioane de euro, cu aproape 3% mai mari fa\u0163\u0103 de anul anterior.<\/p>\n \nZv\u00e2cul rom\u00e2nesc<\/p>\n \nCompaniile cu capital privat rom\u00e2nesc au avut afaceri de 571 de miliarde de lei \u00een 2016, cu 4% mai mult dec\u00e2t \u00een 2015, \u00een timp ce companiile cu capital str\u0103in \u015fi-au majorat afacerile cu 5% \u00een 2016, p\u00e2n\u0103 la 609 miliarde de lei, conform studiului \u201eCapitalul privat rom\u00e2nesc\u201d, realizat de ZF \u00eempreun\u0103 cu PIAROM, Patronatul Investitorilor Autohtoni din Rom\u00e2nia. Conform studiului, 2016 a fost un an excep\u0163ional din punctul de vedere al profiturilor \u2013 deopotriv\u0103 pentru firmele str\u0103ine, dar \u015fi autohtone. Companiile din Rom\u00e2nia au \u00eenregistrat profituri nete totale de 85 de miliarde de lei, cu 13% mai mult dec\u00e2t \u00een anul anterior; mai mult, companiile private rom\u00e2ne\u015fti au o rat\u0103 a profitabilit\u0103\u0163ii dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cele cu capital str\u0103in. Astfel, companiile cu capital privat rom\u00e2nesc au ob\u0163inut profituri nete de 45 de miliarde de lei \u00een 2016 \u015fi au raportat pierderi nete de 12 miliarde de lei.<\/p>\n \n\uf0e1 TRANSPORT \n \nCompania \u015fi-a crescut \u00eens\u0103 profitul net, ajung\u00e2nd la 49 de mil. lei. Operatorul de transport a avut \u00een primele \u015fase luni din 2017 (ultimele date disponibile) o cifr\u0103 de afaceri de 931,8 mil. lei, \u00een cre\u015ftere cu 14% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 de anul precedent.<\/p>\n \n\uf0df CONSTRUC\u0162II<\/p>\n \nCea mai mare companie din acest sector a fost \u00een 2016 Strabag SRL, societate cu ac\u0163ionariat str\u0103in, care a avut o cifr\u0103 de afaceri de 911 mil. lei, \u00een sc\u0103dere cu 13% fa\u0163\u0103 de anul precedent.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/17047439\/2\/tabel-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n
\n
\nLa finalul anului trecut, nivelul investi\u0163iilor realizate pe plan local ajunsese la 1,1 miliarde de euro; bugetele au \u0163intit modernizarea \u015fi extinderea continu\u0103 a activelor \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n
\n
\n<\/p>\n
\n
\nRom\u00e2nia are un rol extrem de important pentru opera\u0163iunile grupului sistemului Coca-Cola \u00een Romania, sus\u0163ine Jaak Mikkel. \u201eSuntem cea mai mare companie din industria b\u0103uturilor \u015fi a doua ca m\u0103rime din industria bunurilor de larg consum (FMCG). Producem \u015fi \u00eembuteliem local \u015fi distribuim \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een zece alte \u0163\u0103ri din regiune b\u0103uturile din portofoliul companiei Coca-Cola.\u201d \u00cen plus, Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia este cel mai mare exportator din industria b\u0103uturilor, cu o cot\u0103 de aproape 30% din toate exporturile de b\u0103uturi. Portofoliul companiei include Coca-Cola, Fanta, Sprite, Cappy Dorna, Dorna Izvorul Alb, Poiana Negri, Fuzetea, cafeaua ready-to-drink illy issimo, b\u0103uturile energizante Burn \u015fi Monster \u015fi, \u00eencep\u00e2nd cu octombrie 2017, cafeaua Lavazza. \u201eDeservim peste 70.000 de clien\u0163i \u015fi un public de 20 de milioane de consumatori.\u201d<\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n
\nDac\u0103 industria grea a traversat perioade dificile \u00een ultimul deceniu, din urm\u0103 vine puternic produc\u0163ia de electrocasnice cu cinci fabrici mari al c\u0103ror business cre\u015fte de la an la an: Arctic, De\u2019Longhi, Philips, Electroarge\u015f, Electrolux merg \u00eempreun\u0103 spre afaceri de 4,5-5 mld. lei. Lor li se adaug\u0103 Philips Or\u0103\u015ftie, companie al c\u0103rei bilan\u0163 pe 2016 nu este \u00eens\u0103 disponibil pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e.<\/p>\n
\n
\nGusturile consumatorilor rom\u00e2ni, constat\u0103 Onno Rombouts, evolueaz\u0103 \u00een mod constant \u015fi ace\u015ftia devin curio\u015fi s\u0103 \u00eencerce produse noi. Heineken a ajuns s\u0103 genereze direct \u015fi indirect peste 21.000 locuri de munc\u0103, prin furnizori, \u00een industria ospitalit\u0103\u0163ii sau \u00een segmentul retail. \u201e\u00cen cele patru fabrici din Constan\u0163a, Craiova, T\u00e2rgu-Mure\u015f \u015fi Miercurea Ciuc producem bere \u015fi cidru, pentru care achizi\u0163ion\u0103m peste 70% dintre ingrediente din Rom\u00e2nia, de la produc\u0103tori autohtoni. Investi\u0163iile noastre \u00eencepute \u00een 1998 \u00een Rom\u00e2nia genereaz\u0103 \u00een acest moment peste 252 milioane de euro venituri bugetare din produc\u0163ia \u015fi v\u00e2nzarea produselor Heineken\u201d, afirm\u0103 Onno Rombouts.<\/p>\n
\n
\nProduc\u0103torul sucurilor Coca-Cola \u015fi Fanta \u015fi al apelor minerale Dorna este liderul incontestabil al produc\u0163iei \u00een ultimii cinci ani, o perioad\u0103 \u00een care businessul Coca-Cola HBC s-a majorat cu 15%. \u00cen ultimul an, avansul a fost de 5%, ajung\u00e2nd la 2,2 mld. lei.<\/p>\n
\nEconomia local\u0103 nu are \u00een top zece nicio fabric\u0103 de lapte, de ciocolat\u0103, de mezeluri sau de p\u00e2ine, iar primele zece companii au capital integral str\u0103in.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n
\n
\nCompaniile din sectorul de transport \u015fi depozitare, care totalizeaz\u0103 peste 53.000 de businessuri, \u015fi-au crescut \u00een perioada 2008-2006 cifra de afaceri cu 51%, p\u00e2n\u0103 la peste 75 mld. lei (16,6 mld. euro), arat\u0103 calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comer\u0163ului.
\nSectorul este dominat de companii cu ac\u0163ionariat de stat \u015fi de cele cu capital privat autohton. Cea mai mare companie activ\u0103 \u00een acest sector este CFR C\u0103l\u0103tori, principalul transportator de persoane pe c\u0103i ferate, care a avut \u00een 2016 o cifr\u0103 de afaceri de 1,8 mld. lei, \u00een sc\u0103dere cu aproape 3% fa\u0163\u0103 de anul precedent.<\/p>\n<\/a><\/p>\n