{"id":157735,"date":"2018-02-13T09:00:00","date_gmt":"2018-02-13T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157735"},"modified":"2018-02-13T09:00:00","modified_gmt":"2018-02-13T09:00:00","slug":"ce-riscuri-planeaza-asupra-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157735","title":{"rendered":"Ce riscuri planeaz\u0103 asupra Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"<p>\nCursul poate urca spre 4,7 lei\/euro \u00een acest an, printr-o depreciere gradual\u0103, \u00eentr-un context \u00een care stabilitatea dob\u00e2nzilor devine mai important\u0103 pentru BNR dec\u00e2t cea a cursului de schimb, iar infla\u0163ia poate cre\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een var\u0103 \u00een preajma nivelului de 5%. Cre\u015fterea pre\u0163urilor, care va duce la dep\u0103\u015firea temporar\u0103 a limitei superioare a intervalului de varia\u0163ie al \u0163intei de infla\u0163ie pe parcursul anului 2018, va for\u0163a BNR s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 condi\u0163iile monetare, fiind posibil ca dob\u00e2nda-cheie s\u0103 ajung\u0103 la 3%, conform previziunilor UniCredit.<\/p>\n<p>\n\u201dRiscul cel mai mare pe care \u00eel v\u0103d este fiscal. Cred c\u0103 \u00eel observ\u0103 \u015fi europenii. Schimb\u0103rile dese \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de fapt coeren\u0163a politicilor promovate nu mai este aceea\u015fi. Dac\u0103 ei simt nevoia s\u0103 schimbe at\u00e2t de des guvernele, problema ar putea s\u0103 fie \u015fi c\u0103 nu g\u0103sesc un mix de politici normal\u201c, sus\u0163ine Dan Buc\u015fa, care a fost promovat \u00een toamna anului trecut pe pozi\u0163ia de economist-\u015fef al UniCredit Bank pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n<p>\nInvestitorii str\u0103ini sunt \u201dun pic perplec\u015fi\u201c, pentru c\u0103 \u00een momentul \u00een care o coali\u0163ie politic\u0103 are o asemenea majoritate \u00een Parlament \u015fi simte nevoia \u201ds\u0103-\u015fi ucid\u0103 copiii\u201c din \u015fase \u00een \u015fase luni, pentru ei \u00eenseamn\u0103 c\u0103 respectivul guvern nu poate s\u0103 livreze ceea ce \u015fi-a propus s\u0103 livreze, explic\u0103 Buc\u015fa felul \u00een care sunt interpretate peste hotare schimb\u0103rile de pe scena politic\u0103 local\u0103. \u201d\u015ei ceea ce \u015fi-au propus s\u0103 fac\u0103 sunt \u00een principal dou\u0103 lucruri \u2013 schimb\u0103rile legilor justi\u0163iei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori \u015fi, pe de alt\u0103 parte, structura de cheltuieli, care nu v\u0103d cum mai poate fi respectat\u0103. Nu v\u0103d cum mai pot s\u0103 creasc\u0103 cheltuielile cu salariile \u015fi cu pensiile \u00een ritmul pe care \u015fi-l propun.<\/p>\n<p>\nRiscul pe care \u00eel v\u0103d eu este c\u0103 vor cre\u015fte alte taxe. Pot s\u0103 creasc\u0103 taxele locale prin faptul c\u0103 sunt mai pu\u0163ine transferuri la autorit\u0103\u0163ile locale \u00een urma schimb\u0103rii structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari \u00eenc\u0103 din 2018. Calitatea investi\u0163iilor este din ce \u00een ce mai proast\u0103. Ne \u00eentoarcem la momentul de dinainte de FMI c\u00e2nd avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu cre\u015fterea economic\u0103 poten\u0163ial\u0103\u201c, sus\u0163ine Dan Buc\u015fa.<\/p>\n<p>\nUniCredit anticipeaz\u0103 o temperare a cre\u015fterii economice la 4,6% \u00een 2018 \u015fi la 3,5% \u00een 2019, fa\u0163\u0103 de 6,6% \u00een 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, \u00een\u0103spririi condi\u0163iilor monetare reale \u015fi a cre\u015fterii economice bazate prea mult pe consum \u00een 2017. Aceast\u0103 \u00eencetinire este rezultatul direct al faptului c\u0103 expansiunea economic\u0103 se bazeaz\u0103 prea mult pe consum \u015fi stocuri, \u00een timp ce investi\u0163iile sunt afectate de incertitudinea fiscal\u0103 \u015fi de favorizarea m\u0103surilor populiste. Ritmul de cre\u015ftere ar putea \u00eencetini chiar mai mult dac\u0103 va fi nevoie de cre\u015fterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a men\u0163ine deficitul bugetar sub 3% din PIB.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16984820\/2\/tabel.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cen viziunea UniCredit, este necesar\u0103 o \u00een\u0103sprire fiscal\u0103 pentru a men\u0163ine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB \u00een 2018 \u00een cazul \u00een care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari \u015fi nu va t\u0103ia din nou investi\u0163iile publice. Mai mult, este posibil s\u0103 fie nevoie ca programul anun\u0163at de major\u0103ri ale salariilor \u015fi pensiilor s\u0103 fie temperat pentru a men\u0163ine deficitul bugetar sub 3% din PIB \u00een 2019. \u00centre timp, este probabil ca deficitul bugetar structural s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 5% din PIB p\u00e2n\u0103 la finalul anului urm\u0103tor, nivel atins ultima dat\u0103 \u00een 2008.<\/p>\n<p>\n\u00cen contextul riscurilor anticipate, UniCredit sus\u0163ine c\u0103 se profileaz\u0103 dou\u0103 conflicte posibile cu Uniunea European\u0103 (UE): unul cauzat de politica fiscal\u0103 lax\u0103, iar al doilea provocat de modific\u0103rile legilor justi\u0163iei adoptate de Parlament \u00een decembrie 2017. O nou\u0103 procedur\u0103 de deficit excesiv ar putea fi ini\u0163iat\u0103 \u00een 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei s\u0103 aib\u0103 loc deja anul acesta dac\u0103 deficitul conform standardelor europene (ESA) a dep\u0103\u015fit 3% din PIB \u00een 2017.<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 necesitatea \u00een\u0103spririi fiscale, UniCredit apreciaz\u0103 c\u0103 ar putea s\u0103 fie necesar\u0103 \u015fi \u00een\u0103sprirea condi\u0163iilor monetare reale \u00een contextul \u00een care Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei nu poate preveni o continuare a cre\u015fterii dob\u00e2nzilor pe termen scurt, din cauza acceler\u0103rii rapide a infla\u0163iei.<\/p>\n<p>\nInfla\u0163ia total\u0103 va p\u0103r\u0103si intervalul \u0163intit de 1,5-3,5% \u00een primul trimestru din 2018 \u015fi ar putea cre\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, \u00een timp ce infla\u0163ia de baz\u0103 (excluz\u00e2nd pre\u0163urile volatile \u015fi administrate) va dep\u0103\u015fi 4%. Infla\u0163ia ar putea reveni \u00een intervalul \u0163intit \u00een ultimul trimestru din acest an, c\u00e2nd cre\u015fterile mari de pre\u0163uri din T4 2017 \u2013 din cauza scumpirii alimentelor \u015fi a m\u0103surilor fiscale \u2013 vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2017 infla\u0163ia a fost de 3,3%.<br \/>\nBNR a efectuat prima majorare a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dat\u0103 \u00een ultimul deceniu, de la 1,75% p\u00e2n\u0103 la 2%. UniCredit anticipeaz\u0103 pentru finele anului 2018 o dob\u00e2nd\u0103-cheie de 3%, nivelul urm\u00e2nd s\u0103 sta\u0163ioneze pe acest prag \u015fi \u00een 2019.<\/p>\n<p>\n\u201dNu cred c\u0103 s-a gr\u0103bit BNR cu majorarea dob\u00e2nzii, pentru c\u0103 deja prognoza din noiembrie ar\u0103ta infla\u0163ia \u00een afara intervalului \u2013 este adev\u0103rat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoz\u0103, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019 infla\u0163ia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, \u00een timp ce \u0163inta BNR este de 2,5% +\/- un punct procentual. Condi\u0163iile monetare reale sunt \u00een acest moment probabil prea laxe. Diferen\u0163a \u00eentre noi \u015fi BNR este c\u0103 noi ne a\u015ftept\u0103m ca infla\u0163ia s\u0103 fie chiar mai mare dec\u00e2t se a\u015fteapt\u0103 ei. Adic\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la un v\u00e2rf undeva \u00een jur de 5%, \u00een 2018. Se pare c\u0103 BNR ar mai putea s\u0103 m\u0103reasc\u0103 dob\u00e2nda, dar probabil nu at\u00e2t de mult pe c\u00e2t se a\u015fteapt\u0103 pia\u0163a. BNR crede c\u0103 o combina\u0163ie de m\u0103suri pruden\u0163iale \u015fi de cre\u015ftere de dob\u00e2nd\u0103 va fi suficient\u0103 pentru a \u0163ine infla\u0163ia \u00een \u0163int\u0103\u201c, explic\u0103 Dan Buc\u015fa.<\/p>\n<p>\nMajorarea dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce infla\u0163ia cre\u015fte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb \u015fi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat \u00een moned\u0103 local\u0103 odat\u0103 ce infla\u0163ia va sc\u0103dea spre 3%, \u00een opinia UniCredit.<\/p>\n<p>\n\u201dCre\u015fterea dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 cu \u00eenc\u0103 un punct procentual ar alinia nivelul dob\u00e2nzilor la cel al infla\u0163iei estimate pentru 2019. Dac\u0103 banca central\u0103 va majora dob\u00e2nda mai pu\u0163in, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul c\u0103 e posibil ca BNR s\u0103 protejeze leul de deprecieri abrupte, dob\u00e2nzile interbancare ar putea cre\u015fte chiar dac\u0103 banca central\u0103 majoreaz\u0103 mai pu\u0163in dob\u00e2nda de politica monetar\u0103. Astfel, alegerea BNR este \u00eentre o ajustare controlat\u0103 \u015fi una necontrolat\u0103 a dob\u00e2nzilor\u201c, scriu economi\u015ftii de la UniCredit \u00een cel mai recent raport trimestrial privind Rom\u00e2nia, intitulat \u201dLa r\u0103scruce\u201c.<\/p>\n<p>\nUniCredit consider\u0103 c\u0103 moneda na\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne prea puternic\u0103, \u00een pofida faptului c\u0103 intervalul de tranzac\u0163ionare pentru leu\/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipeaz\u0103 c\u0103 nivelul cursului de schimb leu\/euro de 4,70 ar putea fi atins dac\u0103 banca central\u0103 nu va cre\u015fte dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een lunile urm\u0103toare.<\/p>\n<p>\nGuvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, a amintit la \u00eenceputul acestui an c\u0103 orientarea politicii monetare este cea comunicat\u0103 \u00eenc\u0103 de anul trecut: o stabilitate mai mare a dob\u00e2nzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.<\/p>\n<p>\nSchimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dob\u00e2nzi dec\u00e2t pe cursul de schimb este \u201dnormal\u0103\u201c av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce ponderea creditelor \u00een valut\u0103 scade \u015fi cea a creditelor \u00een lei cre\u015fte, spore\u015fte \u015fi importan\u0163a dob\u00e2nzilor \u00een condi\u0163iile monetare reale, explic\u0103 Buc\u015fa. El anticipeaz\u0103 o depreciere gradual\u0103 a leului \u00een perspectiv\u0103. \u201dCred c\u0103 BNR este suficient de credibil\u0103 ca s\u0103 permit\u0103 o depreciere gradual\u0103.\u201c Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu\/euro a fluctuat preponderent \u00een intervalul 4,4-4,65 lei\/euro, exist\u00e2nd \u015fi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. |n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% fa\u0163\u0103 de euro. Presiunile de depreciere a monedei na\u0163ionale au fost vizibile \u00een special \u00een lunile de toamn\u0103 \u015fi \u00een decembrie, c\u00e2nd cursul a s\u0103rit peste pragul psihologic de 4,6 lei\/euro.<br \/>\nAnul 2017 a adus \u015fi cre\u015fterea ROBOR, dup\u0103 o perioad\u0103 de minime istorice, \u015fi reluarea opera\u0163iunilor repo. Indicele ROBOR a s\u0103rit peste nivelul dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, care era 1,75% \u00een 2017, dep\u0103\u015find \u015fi pragul de 2% pentru unele scaden\u0163e.<\/p>\n<p>\n\u201dDin c\u00e2te ne-am uitat noi, o dob\u00e2nd\u0103 cu dou\u0103 puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoas\u0103 dec\u00e2t o depreciere a leului cu 3-4%\u201c, spune Buc\u015fa.<\/p>\n<p>\nConform BNR, cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzii ROBOR ar putea m\u0103ri num\u0103rul creditelor neperformante \u00een 2018 fa\u0163\u0103 de 2017. |n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans &#8211; NPL) ar putea s\u0103 coboare \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 la 5,7% \u00een 2019 fa\u0163\u0103 de nivelul previzionat de 7,4% \u00een 2017, tendin\u0163a de sc\u0103dere fiind vizibil\u0103 pentru majoritatea \u0163\u0103rilor din regiune.<\/p>\n<p>\nAscensiunea economiilor, colectarea mai bun\u0103 \u015fi v\u00e2nz\u0103rile de credite neperformante vor sus\u0163ine ajustarea NPL-urilor \u00een perioada urm\u0103toare. Iar activit\u0103\u0163i de cur\u0103\u0163are a bilan\u0163urilor sunt anticipate pentru cele mai multe \u0163\u0103ri din regiune, conform studiului UniCredit \u201dCEE Banking Study 2018 &#8211; Resilient Growth and Opportunities\u201e.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia credit\u0103rii \u00een perspectiv\u0103, UniCredit se a\u015fteapt\u0103 la \u00eencetinirea cre\u015fterii credit\u0103rii \u00een \u0163\u0103rile care au experimentat cele mai rapide ritmuri \u00een ultimii doi ani. Creditarea ar urma s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Cehia, Slovacia \u015fi Turcia, \u00een timp ce \u00een Ungaria, Slovenia \u015fi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.<\/p>\n<p>\n\u00cen timp ce \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est UniCredit este num\u0103rul 1, \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 9,5%, dup\u0103 primele nou\u0103 luni din 2017.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cele mai mari riscuri pentru Rom\u00e2nia sunt interne &#8211; de natur\u0103 fiscal\u0103 \u015fi politic\u0103, legate de \u00eencercarea de a reduce independen\u0163a justi\u0163iei. Iar mediul fiscal imprevizibil al\u0103turi de costurile de finan\u0163are mai mari ar putea afecta, \u00een viziunea Unicredit, consumul intern \u015fi, implicit, cre\u015fterea economic\u0103 \u00een 2018 \u015fi anul viitor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[32960,9817,7283,246,190,472,10884,34502,10287,21122,220,8316,98,8400,24359],"class_list":["post-157735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-anul-viitor","tag-consum","tag-costuri","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-finantare","tag-incercare","tag-independenta-justitiei","tag-mediu","tag-natura","tag-politica","tag-reducere","tag-romania","tag-unicredit","tag-viziune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=157735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157735\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=157735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=157735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=157735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}