Este exact tara care a cheltuit o mie de miliarde de dolari – cu
\ninvadarea si ocuparea Irakului, dar si cu antrenarea si echiparea
\nfortelor de securitate irakiene sau cu ambitioasele proiecte de
\nreconstructie din toate provinciile, proiecte menite sa refaca
\ninfrastructura tarii si sa reporneasca economia.<\/p>\n
Cand guvernul irakian a abandonat vechile targuri de pe vremea
\nlui Saddam si a invitat companii din lumea intreaga la Targul de
\nComert, Statele Unite nu prea se vedeau dintre cele 32 de natiuni
\nreprezentate. Dintre cele 396 de companii prezente la targ, “sunt
\ndoi sau trei participanti americani, dar le-am uitat numele”, spune
\nHashem Mohammed Haten, director general al companiei irakiene de
\nstat care se ocupa cu organizarea targurilor. O pereche de rachete
\norneaza o poarta ceremoniala amintind de o era in care Saddam avea
\npretentii, daca nu chiar arme, de distrugere in masa.<\/p>\n
Targul este un semnal graitor al unei realitati incomode:
\nrazboiul dus de America in Irak a fost bun pentru afacerile din
\naceasta tara, dar nu neaparat si pentru cele din America.<\/p>\n
Companiile americane nu vad prea multe beneficii de pe urma
\ninvestitiilor facute de tara lor in Irak. Unele firme au calculat
\nca teama de violente si costurile mari de securitate fac din Irak o
\nzona de business nefrecventabila. Chiar cei care sunt interesati si
\nvor sa vina sunt descurajati de reputatia companiilor americane de
\naici de specula si exploatare a mainii de lucru – un produs al
\nprimilor ani ai ocupatiei – ca si de un antiamericanism raspandit
\nsi de durata.<\/p>\n
Desi importurile Irakului aproape s-au dublat in 2008, ajungand
\nla 43,5 miliarde de dolari de la 25,67 de miliarde in 2007,
\nimporturile de la companii americane au ramas la 2 miliarde de
\ndolari. Printre investitori, Emiratele Arabe Unite sunt in frunte,
\ncu 31 de miliarde de dolari investite in Irak, cea mai mare parte
\nin 2008, comparativ cu doar 400 de milioane venite de la companiile
\namericane, de vreme ce cheltuielile guvernamentale ale SUA pentru
\nreconstructie sunt excluse, potrivit Dunia Frontier Consultants, o
\ncompanie de cercetare. “Ca urmare a fazei initiale de reconstructie
\ndominate de americani, investitorii privati din SUA au devenit
\njucatori neglijabili in Irak”, scrie un recent raport al Dunia.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Intr-adevar, chiar si acele companii care au prosperat in timpul
\nrazboiului si al ocupatiei – inclusiv marii contractori militari –
\nvor pleca pur si simplu odata cu armata americana, odata ce aceasta
\nisi va fi definitivat retragerea, in cursul urmatorilor doi
\nani.<\/p>\n
KBR a fost printre primii contractori din Irak si are in
\ndesfasurare contracte de 33 de miliarde de dolari pentru
\nintretinerea bazelor americane. Cu toate acestea, nu a incheiat
\npana acum niciun contract cu guvernul irakian pentru intretinerea
\nfacilitatilor respective atunci cand ele vor fi predate
\nautoritatilor locale sau pentru orice alt tip de constructie in
\nIrak.<\/p>\n
“KBR studiaza in momentul de fata climatul de afaceri din Irak
\npentru a lua o decizie in cunostinta de cauza cu privire la
\npotentialul de oportunitati contractuale cu guvernul irakian”,
\ndeclara Heather Browne, o purtatoare de cuvant a companiei.<\/p>\n
Cateva multinationale americane de anvergura, ca Bechtel, vor
\nramane angrenate in proiectele pe termen lung incepute aici –
\nconstructii de uzine electrice si diguri – dar e vorba despre
\nangajamente pe termen de cinci-zece ani, impulsionate de ajutor de
\nreconstructie oferit de SUA.<\/p>\n
Acum, Irakul scoate propriii bani din petrol pentru finantarea
\nproiectelor, iar companiile americane au primit surprinzator de
\nputini. Sports City, un complex de un miliard de dolari de
\nstadioane si locuinte din Basra planificat sa gazduiasca Jocurile
\nGolfului din 2013, a fost oferit unui contractor irakian, Al Jiburi
\nConstruction, inaintea a 60 de concurenti, majoritatea
\namericani.<\/p>\n
“Avem cateva companii americane ca subcontractori”, spune Adai
\nal-Sultani, asistent al proprietarului companiei, cu o evidenta
\nmandrie in glas. Cand Ministerul Transporturilor a alocat peste 30
\nde miliarde de dolari pentru extinderea retelei de cai ferate,
\ncontractele au mers la companii cehe, britanice si italiene.<\/p>\n
Tarile in cauza au fost membre ale coalitiei conduse de Statele
\nUnite, desi toate s-au retras mult inaintea SUA. Dar unul dintre
\ncei mai mari beneficiari de contracte cu bani irakieni este Turcia,
\ncare nu a permis avioanelor americane sa foloseasca bazele sale in
\ntimpul invaziei din Irak, urmata indeaproape de Iran.<\/p>\n
Turcia a evoluat de la schimburi comerciale aproape inexistente
\ncu Irakul inainte de razboi la exporturi de zece miliarde de dolari
\nanul trecut, de cinci ori mai mult decat SUA. Iar ministrul
\ncomertului din Turcia, Kursad Tuzmen, estimeaza ca in urmatorii
\ncativa ani cifra se va tripla. Atat Turcia, cat si Iranul aveau
\npavilioane imense la targul amintit, pline de oameni de afaceri
\ndiscutand contracte. La fel si Franta si Brazilia, si ele ne-membre
\nale coalitiei.<\/p>\n
In octombrie, FedEx, firma care livra pachete in si din Irak
\ninca din 2004, a anuntat ca isi suspenda operatiunile. Motivul:
\noficialii irakieni au oferit RusAir, o companie aviatica ruseasca,
\ndrepturi exclusive pentru zborurile cargo.\n <\/p>\n
<\/p>\n
FedEx a fost una dintre putinele companii americane care si-au
\nasumat riscurile de a lucra nu doar cu bazele americane, ci si in
\nZona Rosie, pe vremea cand era cu adevarat periculos sa faci asa
\nceva. Acum, cand pericolul e cu mult mai mic, afacerile ei sunt
\nacaparate de un concurent rus aparut de curand. “FedEx Express nu a
\navut de ales si a trebuit sa foloseasca serviciile RusAir si, ca
\nurmare, calitatea serviciilor noastre din Irak a fost substantial
\ndiminuata”, a explicat compania intr-un comunicat.<\/p>\n
Este deja o axioma in randul multor irakieni, judecand dupa
\nsondajele de opinie, ca Statele Unite au invadat Irakul nu ca sa-l
\ndea jos pe Saddam Hussein, ci ca sa puna mana pe petrolul irakian.
\nDaca asa a fost, atunci razboiul e un esec cu mult mai mare decat
\nsustin acum criticii.<\/p>\n
Abia la inceputul lui noiembrie a fost semnat primul mare
\ncontract de exploatare de camp petrolifer cu o companie straina –
\nBritish Petroleum, in parteneriat cu compania petroliera
\nchinezeasca de stat.<\/p>\n
Grupul american Exxon Mobil are in asteptare un contract de
\nconcesiune pentru un teren, depinzand de bunavointa Ministerului
\nPetrolului din Irak. Gigantul italian Eni, al carui partener
\nsecundar este compania americana Occidental Petroleum, asteapta la
\nrandul sau sa semneze o intelegere asemanatoare. Totusi, acestea
\nsunt contracte de servicii, astfel incat companiile petroliere
\nstraine nu detin drepturile de proprietate pentru zacamintele noi
\npe care le-ar putea descoperi. Cea mai recenta editie din Pagini
\nAurii din Irak nu are nici macar o singura reclama a unei companii
\namericane.<\/p>\n
Oficiali americani care au facut declaratii sub anonimat afirma
\ninsa ca nu sunt de acord cu ideea ca firmele din SUA nu se descurca
\npe piata irakiana. “N-as pune prea mult accent pe prezenta sau
\nabsenta companiilor americane de la targ”, spune un oficial. “Eu
\nspun ca viitorul este foarte pozitiv.”<\/p>\n
Un altul arata ca o recenta conferinta de investitii
\nirakiano-americana desfasurata la Washington a starnit un enorm
\ninteres in randul companiilor din State. “A trebuit sa refuzam
\ncateva sute de companii ce au vrut sa participe”, sustine el,
\nadaugand ca ambasada din Bagdad are la fel de multe solicitari din
\npartea firmelor. Interesul nu s-a tradus insa pana acum in actiuni
\nconcrete.<\/p>\n
“Dupa conferinta de la Washington, sunt surprins ca nu s-a suit
\nnimeni in avion sa vina aici, date fiind oportunitatile”,
\ncomenteaza Mike Pullen, avocat la compania britanico-americana DLA
\nPiper, care opereaza in Irak. “E pacat ca nu putem face mai multi
\noameni sa vina”, zice el. “Pierdem in fata companiilor turcesti si
\na celor rusesti.”<\/p>\n
“Companiile turcesti sunt acceptate de toate grupurile etnice
\ndin Irak, pentru ca nu apartin ocupantilor si pentru ca pot realiza
\nproiecte mari de reconstructie la costuri reduse”, considera un
\ndirector al unei importante firme irakiene de constructii care
\ncolaboreaza deseori cu parteneri turci. Acesta a cerut sa-si
\npastreze anonimatul, pentru a nu-i leza pe clientii americani.<\/p>\n
Chiar si kurzii irakieni, multi dintre ei inamici politici ai
\nTurciei, par sa se inteleaga bine cu turcii cand vine vorba de
\nafaceri. “Companiile turcesti nu se tem sa faca afaceri in Irak”,
\nspune Eren Balamir, seful pavilionului Turciei de la targ.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Nivelul ridicat al cheltuielilor de securitate – pe care nu prea
\nil mai intalnesti in alte parti – a descurajat insa multe companii
\namericane sa vina aici; unii contractori au cheltuit pana la 25%
\ndin bugetele lor pe securitate.<\/p>\n
Securitatea nu este singurul impediment. Faptul ca esti vazut ca
\nocupant nu e deloc bun pentru afaceri. Desi Statele Unite, legal
\nvorbind, nu mai sunt o putere de ocupatie din iunie 2004, cand
\nConsiliul de Securitate a decis formal incheierea ocupatiei, multi
\nle privesc in continuare astfel. Chiar si premierul irakian Nouri
\nal-Maliki i-a descris pe americani ca ocupanti, ca sa-si asigure
\ncapital electoral.<\/p>\n
Un ambasador european, care a preferat sa ramana anonim din
\ncauza politicii guvernului sau, a spus ca oportunitatile comerciale
\npentru tara sa au crescut exponential in Irak dupa ce in urma cu
\npeste un an si-a retras trupele de aici. “Cat timp am fost
\nconsiderati ocupanti, am avut un handicap extraordinar”, spune el.
\n“Cu cat ne indepartam mai mult de acel moment, cu atat mai mult
\ncompaniile noastre pot fi acceptate potrivit propriilor
\nmerite.”<\/p>\n
“Ca firma americana ai de-a face cu o multime de prejudecati
\ncare te asteapta inca dinainte de a pune piciorul pe aeroportul din
\nBagdad”, apreciaza Marc Zeepvat de la Trans National Research Corp.
\ndin New Jersey, care s-a specializat in studierea pietei irakiene
\npentru investitorii institutionali. “Guvernul SUA si companiile
\namericane trebuie sa se trezeasca si sa-si dea seama ca nu se mai
\nafla intr-o pozitie privilegiata.”<\/p>\n
“Sfaturile de calatorie din partea Departamentului de Stat nu
\najuta nici ele”, crede Zeepvat. “Ele de fapt le spun oamenilor:
\n<nu veniti aici>.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La Targul de Comert de la Bagdad, dupa sase ani si o mie de miliarde de dolari care s-au scurs de cand Statele Unite au declansat invazia care l-a dat jos pe Saddam Hussein, o anumita tara este surprinzator de absenta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[5828,14380,7250,9579,14381,14382],"class_list":["post-15757","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-america","tag-bagdad","tag-irak","tag-new-york-times","tag-saddam-hussein","tag-targul-de-comert"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15757","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15757"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15757\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35816,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15757\/revisions\/35816"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}