Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina
\nsa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si
\nsa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze
\ncumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare,
\nfirma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc
\ngaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului
\ninitiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la
\nKiev, Iulia Timosenko.<\/p>\n
Compromisul dintre cele doua parti “anuleaza riscul platii de
\npenalitati pentru neutilizarea gazului contractat”, a declarat
\nAleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters.
\nCa efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc
\nde gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar
\n59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa,
\ncompromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine
\nmult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut
\ncu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in
\ntrimestrul al doilea, conform datelor oficiale.<\/p>\n
Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in
\nseptembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul
\nFMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4
\nmiliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare
\na salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%,
\ndezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform
\nFinancial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un
\nmiliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand
\ndeficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5%
\nanul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de
\ndolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit
\n11 miliarde.<\/p>\n
Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a
\navertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar
\nface “extrem de dificila” viata pentru Ucraina, iar alti ministri
\nai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste
\nconditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din
\nRusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat
\noficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a
\ngazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.<\/p>\n
Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de
\nsituatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la
\nscrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni
\npopuliste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a
\nopus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge
\nin acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea
\ntransa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul
\nde bani tiparind moneda fara acoperire.<\/p>\n
Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele – corect, dupa cum o
\ndovedeste acordul de saptamana trecuta – in faptul ca Rusia nu
\ndoreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile
\nprezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor.
\nPremierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca
\nUcraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele
\nsi l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia
\nguvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa
\nanalistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu,
\ncel putin pana dupa alegeri.<\/p>\n
In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai
\nimportante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa
\ntensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum
\ndificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale,
\nindiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie
\na problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si
\nBruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma
\ncontinuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din
\nUcraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui
\ncompromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa
\nachite gazele.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
PE SCURT<\/strong>\n <\/p>\n Acordul la care au ajuns Vladimir Putin si Iulia Timosenko in privinta platii gazelor rusesti cumparate de Ucraina inlatura riscul unei incapacitati de plata a Kievului, care ar fi deschis calea unui noi razboi al gazelor cu efect in toata Europa, mai cu seama ca acum situatia economica a Ucrainei este evident mai rea decat iarna trecuta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[10295,375,1587,10935,8173,365,151],"class_list":["post-15744","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-europa-de-est","tag-gaze","tag-gazprom","tag-kazahstan","tag-lituania","tag-rusia","tag-ucraina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35804,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15744\/revisions\/35804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\nProprietarul Rompetrol creste. Compania KazMunaiGaz, proprietarul
\ngrupului Rompetrol, a finalizat cumpararea, impreuna cu firma de
\nstat chineza CNPC Exploration and Development, a pachetului
\nintegral de actiuni al companiei MangistauMunaiGaz (MMG), prin
\nintermediul Bursei de Valori din Kazahstan. Valoarea tranzactiei a
\nfost estimata la 2,6 miliarde de dolari, iar achizitia a fost
\nfinantata printr-un credit oferit de Banca de Export-Import a
\nChinei. MMG, detinuta anterior de firma Central Asia Petroleum, cu
\nsediul in Indonezia, este al patrulea mare producator de petrol si
\ngaze din Kazahstan, detinand 36 de depozite de petrol si gaze,
\ndintre care 15 in dezvoltare. Acordul privind vanzarea MMG a fost
\nsemnat in aprilie, cand, in cursul vizitei la Beijing a
\npresedintelui kazah Nursultan Nazarbaev, China a fost de acord sa
\nofere credite de 10 miliarde de dolari Kazahstanului, in schimbul
\ndreptului de a cumpara o participatie la MMG.KazMunaiGaz si CNPC
\nvor opera MMG ca parteneri egali.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nRenault salveaza AvtoVAZ. Autoritatile ruse s-au angajat sa acorde
\nun ajutor financiar de 1,7 miliarde de dolari companiei auto
\nAvtoVAZ, confruntat cu o scadere drastica a vanzarilor, drept
\nconditie pentru ca grupul francez Renault, care detine un sfert din
\nactiunile AvtoVAZ, sa contribuie la modernizarea tehnologica a
\nfirmei rusesti cu investitii in valoare de cel putin 358 de
\nmilioane de dolari (240 de milioane de euro). Acordul a fost
\nperfectat in cursul vizitei de saptamana trecuta a premierului rus
\nVladimir Putin la Paris, scrie Bloomberg. Pachetul de actiuni
\ndetinut de Renault la AvtoVAZ nu se va dilua in urma injectiei de
\ncapital, a asigurat Putin, precizand ca banii oferiti de stat vor
\nfi folositi pentru restructurarea datoriilor AvtoVAZ, sustinerea
\ncotei de piata (actualmente, un sfert din piata auto a Rusiei) si
\ncresterea productiei anuale la 900.000 de masini.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nTot mai bine decat nimic. Lituania este prima dintre cele trei tari
\nbaltice dinspre care vin vesti bune, dupa ce economia tarii a
\ncrescut cu 6,1% in al treilea trimestru raportat la trimestrul
\nanterior, conform datelor oficiale. Fata de al treilea trimestru
\ndin 2008, PIB a pierdut insa 14,2% (fata de estimari initiale de
\n14,3%), dupa ce in perioada aprilie-iunie a scazut cu 20,2%. Pe
\nprimele noua luni ale anului, PIB a scazut cu 15,7% fata de aceeasi
\nperioada a anului precedent. “Nu sunt semne ale unei imbunatatiri
\nsustenabile in privinta functionarii pietei interne, asa incat
\nramanem prudenti in privinta perspectivelor de crestere pentru
\nultimul trimestru”, a comentat Annika Lindblad, economist la
\ncompania de servicii financiare Nordea, citata de Reuters.
\nAnalistii au remarcat ca situatia cererii interne si a vanzarilor
\ndin retail a ramas nefavorabila in octombrie.<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"