{"id":157260,"date":"2018-01-30T08:00:00","date_gmt":"2018-01-30T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157260"},"modified":"2018-01-30T08:00:00","modified_gmt":"2018-01-30T08:00:00","slug":"cat-mai-cresc-dobanzile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157260","title":{"rendered":"C\u00e2t mai cresc dob\u00e2nzile"},"content":{"rendered":"

\n2017 a fost al doilea an de profitabilitate robust\u0103 pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc. B\u0103ncile din Rom\u00e2nia au ob\u0163inut \u00een primele nou\u0103 luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, dup\u0103 ce pe ansamblul \u00eentregului an 2016 sistemul bancar a raportat un c\u00e2\u015ftig de circa 4,15 mld. lei, al doilea c\u00e2\u015ftig anual ca valoare de dup\u0103 izbucnirea crizei economice.<\/p>\n

\nPractic, 2016 \u015fi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, \u00een care sistemul bancar a redevenit profitabil opera\u0163ional \u201dcu o anumit\u0103 robuste\u0163e\u201c, explic\u0103 Sergiu Oprescu, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 profitabilitate nu a fost generat\u0103 \u00een mod special de evenimente singulare, a\u015fa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distinc\u0163ia \u00eentre profitabilitatea lui 2015 \u015fi profitabilitatea anilor 2016 \u015fi 2017.<\/p>\n

\n\u201dEste de dorit s\u0103 avem profitabilitate opera\u0163ional\u0103 ca s\u0103 putem credita economia, recompensa ac\u0163ionarii, pentru a putea investi \u00een noi tehnologii \u015fi \u00een siguran\u0163a tranzac\u0163iilor bancare \u015fi a avea \u00een acela\u015fi timp \u00abbufferele\u00bb de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar \u00een condi\u0163ii de criz\u0103. Trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m profitabilitatea opera\u0163ional\u0103. \u015ei trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 profitabilitatea nu se discut\u0103 la un moment dat, nu este o informa\u0163ie static\u0103, ci se analizeaz\u0103 pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancar\u0103 nu investe\u015fte pe \u00abconceptul de tun\u00bb, s\u0103 scoat\u0103 bani rapid, ci investe\u015fte pe intervale lungi de timp.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u015eeful ARB a explicat c\u0103 sistemul bancar din Rom\u00e2nia are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% \u015fi un indicator de lichiditate imediat\u0103 \u00een zona de 38%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een interiorul sistemului bancar o lichiditate structural\u0103 destul de ridicat\u0103.
\nSistemul bancar a avut o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een principal gra\u0163ie evolu\u0163iei macroeconomice – \u015fi nu numai din perspectiva cifrelor, ci \u015fi din perspectiva indicelui de \u00eencredere \u00een economie al popula\u0163iei \u00een general, ceea ce a condus \u015fi la o accelerare a credit\u0103rii. \u201dNu ne trebuie numai cre\u015ftere economic\u0103, ci avem nevoie \u015fi de o cre\u015ftere de \u00eencredere la nivelul popula\u0163iei \u015fi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru c\u0103, de fapt, de aici apare o cre\u015ftere a cererii de credit.\u201c<\/p>\n

\nSistemul bancar rom\u00e2nesc este \u00eentotdeauna preg\u0103tit, are \u201darma la picior\u201c ca s\u0103 crediteze economia, afirm\u0103 Oprescu. \u201dAcesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva cre\u015fterii bun\u0103st\u0103rii economice la nivelul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Cre\u015fterea creditului neguvernamental este un factor primordial \u00een atingerea obiectivului comun de cre\u015ftere a bun\u0103st\u0103rii economice. Nu putem s\u0103 avem bun\u0103stare dac\u0103 nu avem cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi, pe termen lung, nu putem s\u0103 avem cre\u015ftere economic\u0103 dac\u0103 nu resincroniz\u0103m ciclul de cre\u015ftere eocnomic\u0103 cu ciclul financiar, de cre\u015ftere a intermedierii financiare.\u201c<\/p>\n

\n|n ceea ce prive\u015fte corela\u0163ia dintre evolu\u0163ia credit\u0103rii \u015fi a dob\u00e2nzilor \u00een perspectiv\u0103, \u015feful ARB apreciaz\u0103 c\u0103 majorarea dob\u00e2nzilor va tempera din exuberan\u0163a unei relu\u0103ri a cre\u015fterii credit\u0103rii cu dou\u0103 cifre. |n acest context, Oprescu sus\u0163ine c\u0103 \u015fi reglementatorii \u015fi pia\u0163a ar trebui s\u0103 militeze, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o utilizare mai larg\u0103 a dob\u00e2nzilor fixe.<\/p>\n

\n\u201dCre\u015fterea dob\u00e2nzilor va face ca o parte din cererea de credit s\u0103 fie mai greu calificabil\u0103, deci va tempera din exuberan\u0163a unei relu\u0103ri a cre\u015fterii credit\u0103rii cu dou\u0103 cifre. Eu cred c\u0103 vom fi \u00een continuare \u00een zona superioar\u0103 de o singur\u0103 cifr\u0103. Dar este o zon\u0103 sigur\u0103, este un parcurs pe termen lung, este ca \u015fi cum ne-am programa pasul de alergare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 alerg\u0103m maratonul, nu s\u0103 facem ni\u015fte sprinturi de etap\u0103.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCreditul privat total (pentru popula\u0163ie \u015fi companii) a \u00eenregistrat \u00een lunile de toamn\u0103 din 2017 un ritm de cre\u015ftere \u00een jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |ns\u0103 ultima parte a anului trecut a adus \u015fi o inversare de trend de dob\u00e2nd\u0103 de baz\u0103, 2017 fiind primul an de cre\u015ftere a ROBOR, dup\u0103 7-8 ani \u00een care dob\u00e2nzile au sc\u0103zut constant, p\u00e2n\u0103 la minime istorice. Restr\u00e2ngerea lichidit\u0103\u0163ii din pia\u0163a interbancar\u0103 \u00een toamna lui 2017 a antrenat cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, indicele ROBOR s\u0103rind peste nivelul dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, care era 1,75%, \u015fi dep\u0103\u015find \u015fi pragul de 2% pentru unele scaden\u0163e. Iar bancherii se a\u015fteapt\u0103 ca \u00een continuare dob\u00e2nzile s\u0103 fie volatile.<\/p>\n

\n\u201dVom vedea \u00een continuare o anumit\u0103 volatilitate a nivelului de dob\u00e2nd\u0103, care este normal\u0103. Este o volatilitate indicat\u0103 de pia\u0163\u0103 care are foarte mul\u0163i factori \u00een spate, pe care nu-i putem predetermina ast\u0103zi. Pot fi factori care \u0163in de momentul respectiv, cum a fost \u00een anul 2017 o abordare privind politica fiscal\u0103. Sau pot fi factori care \u0163in de o conjunctur\u0103 interna\u0163ional\u0103, cum ar fi acela legat de mi\u015fc\u0103rile capitalurilor la nivel european.\u201c Un alt element foarte important, care este monitorizat \u015fi la nivel european, este nivelul de neperforman\u0163\u0103. \u201dRom\u00e2nia a avut o evolu\u0163ie absolut spectaculoas\u0103 din punctul de vedere al descre\u015fterii indicelui de neperforman\u0163\u0103 (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a sc\u0103zut din zona de 24% (v\u00e2rful din 2014) c\u0103tre 7,64% la octombrie 2017. \u015ei credem c\u0103 sunt \u015fanse s\u0103 se ating\u0103 un nivel \u015fi mai sc\u0103zut la sf\u00e2r\u015fitul lui 2017. Iar m\u0103surile care sunt luate vor duce la o continuare a descre\u015fterii indicatorului de neperforman\u0163\u0103 \u015fi \u00een 2018. Acel nivel pe care \u015fi BNR l-a stabilit ca proiec\u0163ie de viitor \u2013 s\u0103 venim \u00een zona de 6% cu rata NPL.\u201c<\/p>\n

\n\u015eeful ARB anticipeaz\u0103 c\u0103 procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. \u201dAu fost c\u00e2teva tranzac\u0163ii anun\u0163ate \u00een pia\u0163\u0103 pentru anul 2017 \u015fi probabil c\u0103 vor urma altele \u00een 2018. Este un proces care \u00eenc\u0103 mai are spa\u0163iu. Dac\u0103 un investitor se uit\u0103 la structura sistemului bancar din Rom\u00e2nia, \u00eenc\u0103 mai descoper\u0103 c\u0103 are spa\u0163iu neexploatat de consolidare. \u015ei aceast\u0103 consolidare fie se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din interior \u2013 adic\u0103 sunt b\u0103nci care consolideaz\u0103 \u00een jurul lor, cresc\u00e2ndu-\u015fi cota de pia\u0163\u0103 \u2013 fie se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu import de competitivitate \u2013 adic\u0103 cu introducerea unor noi actori \u00een sistemul bancar din Rom\u00e2nia, care dup\u0103 aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive dec\u00e2t planurile celor care doreau s\u0103 ias\u0103 din sistem.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSergiu Oprescu se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 apar\u0103 noi juc\u0103tori, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sistemul bancar din Rom\u00e2nia este atractiv, \u00een principal gra\u0163ie nivelului sc\u0103zut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor \u00een PIB a cobor\u00e2t \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\n\u201dSuntem cei cu \u00abmare poten\u0163ial\u00bb. |ntotdeauna am avut un poten\u0163ial mare, pentru c\u0103 venim de pe o baz\u0103 sc\u0103zut\u0103. Teoria convergen\u0163ei spune c\u0103 plec\u00e2nd de jos nu ai cum s\u0103 te duci dec\u00e2t \u00een sus \u015fi trebuie s\u0103 te duci repede dac\u0103 vrei s\u0103 ajungi la mediile europene. Pe de alt\u0103 parte, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103d \u015fi momentul c\u00e2nd nu mai vorbim de poten\u0163ial, ci de realiz\u0103ri.\u201c<\/p>\n

\nUn mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, sus\u0163ine Oprescu, care consider\u0103 c\u0103 b\u0103ncile nu trebuie s\u0103 se team\u0103 de fintech-uri.<\/p>\n

\n\u201dEu sunt partizanul conceptului c\u0103 b\u0103ncile nu trebuie s\u0103 se team\u0103 de fintech-uri \u015fi nici fintech-urile de b\u0103nci. Cred c\u0103 exist\u0103 o zon\u0103 a posibilelor parteneriate care trebuie realizate \u00een beneficiul clientului \u015fi unde trebuie s\u0103 existe aceast\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 \u00eentre  b\u0103nci \u015fi fintech-uri. Aceast\u0103 \u00abstr\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103\u00bb d\u0103 pe de-o parte stabilitate fintech-urilor \u015fi ofer\u0103 pe de alt\u0103 parte inova\u0163ie b\u0103ncilor. Deci este un parteneriat \u00eentre inova\u0163ia fintech-urilor \u015fi stabilitate, siguran\u0163\u0103, responsabilitate, care vine din zona b\u0103ncilor\u201c, sus\u0163ine Oprescu. |n contextul digitaliz\u0103rii, continuarea restructur\u0103rii sectorului bancar este un \u201dtrend normal\u201c.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201dCred c\u0103 este un trend normal, care are loc nu numai \u00een Rom\u00e2nia. Este generat \u00een principal de solu\u0163iile de business. Am sesizat de 5-6 ani c\u0103 impactul tehnologic are o influen\u0163\u0103 tot mai mare. Apar tot felul de func\u0163ii digitale \u00een interiorul structurii \/ guvernan\u0163ei corporative a b\u0103ncilor. Pentru c\u0103 to\u0163i iau \u00een calcul influen\u0163a tehnologiei asupra serviciilor bancare \u00een general.\u201c<\/p>\n

\n\u015eeful ARB consider\u0103 c\u0103 avantajul pe care \u00eel avem \u00een Rom\u00e2nia este acela al unui sistem bancar cu o relativ\u0103 reprezentativitate la nivel european. \u201dSunt juc\u0103tori din mai multe segmente la nivel european \u015fi atunci vom beneficia de solu\u0163ii strategice ale grupurilor \u2013 ale b\u0103ncilor-mam\u0103 \u2013 care vor fi implementate \u00een acela\u015fi timp, plus interese \u015fi abord\u0103ri locale care trebuie s\u0103 intre \u00een concuren\u0163\u0103 cu abord\u0103rile europene, ceea ce este foarte bine pentru c\u0103 duc la o cre\u015ftere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun\u201c, conchide Sergiu Oprescu.<\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sistemul bancar va fi \u00een 2018 sub imperiul major\u0103rii dob\u00e2nzilor. Creditarea va cre\u015fte, dar \u00een ritm de maraton, f\u0103r\u0103 \u201dsprinturi de etap\u0103\u201c, iar procesul de consolidare va continua. Pe l\u00e2ng\u0103 riscurile interna\u0163ionale, de reglementare, \u015fi riscurile locale pot afecta sistemul bancar local \u00een acest an. Ce se va \u00eent\u00e2mpla anul acesta cu dob\u00e2nzile, creditele \u015fi care sunt provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 b\u0103ncile poveste\u015fte Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele consiliului director al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB).<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[10412,7267,32949,435,251,342,557,485,246,187,10179,16884,15141,8037],"class_list":["post-157260","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-asociatie","tag-banci","tag-confrunta","tag-consiliu","tag-consolidare","tag-continuare","tag-creditare","tag-credite","tag-crestere","tag-dobanzi","tag-oprescu","tag-reglementare","tag-riscuri","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157260","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=157260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157260\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=157260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=157260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=157260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}