{"id":157135,"date":"2018-01-24T11:15:00","date_gmt":"2018-01-24T11:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157135"},"modified":"2018-01-24T11:15:00","modified_gmt":"2018-01-24T11:15:00","slug":"lumi-paralele-judete-vecine-pe-harta-dar-la-zeci-de-mii-de-kilometri-departare-unul-de-celalalt-in-business","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=157135","title":{"rendered":"Lumi paralele: jude\u0163e vecine pe hart\u0103, dar la zeci de mii de kilometri dep\u0103rtare unul de cel\u0103lalt \u00een business"},"content":{"rendered":"

\nAproape 60 de miliarde de lei ruleaz\u0103 anual companiile din Timi\u015f, acolo unde lucreaz\u0103 peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei \u201dstr\u00e2ng\u201c \u00eentr-un an toate firmele din jude\u0163ul vecin, Cara\u015f-Severin, unde lucreaz\u0103 doar 26.000 de oameni.<\/p>\n

\nDin p\u0103cate, cele dou\u0103 lumi paralele din Timi\u015f \u015fi Cara\u015f-Severin nu sunt excep\u0163ia de pe harta de business a Rom\u00e2niei. Sunt regula. Jude\u0163ele Teleorman, Giurgiu, C\u0103l\u0103ra\u015fi \u015fi Ialomi\u0163a au r\u0103mas izolate \u00een sudul \u0163\u0103rii. Pe grani\u0163a de sud-vest, Cara\u015f-Severin \u015fi Mehedin\u0163i sunt \u201dde\u015fert\u201c pentru business, de\u015fi mai sus cu 100 de kilometri, \u00een Timi\u015f, investitorii nu mai g\u0103sesc oameni ca s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 planurile de extindere.<\/p>\n

\n\u201dNimic nu se va schimba \u00een lipsa unor politici macroeconomice \u015fi sectoriale. Nu am v\u0103zut de foarte mult timp o analiz\u0103 economic\u0103 ce ulterior s\u0103 \u015fi produc\u0103 efecte. Solu\u0163iile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investi\u0163iile trebuie s\u0103 fie orientate economic \u015fi nu social. Aspectele sociale trebuie s\u0103 fie o consecin\u0163\u0103 fericit\u0103 a celor economice. Profitul \u015fi transferul de capitaluri urm\u0103resc poten\u0163ialul economic \u015fi nu ameliorarea condi\u0163iilor sociale\u201c, explic\u0103 Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj.<\/p>\n

\nAcolo unde au fost investi\u0163ii, cifra de afaceri din jude\u0163 s-a dublat \u00een ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comer\u0163ului arat\u0103 c\u0103 sunt 11 astfel de jude\u0163e \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u00cen Arge\u015f, jude\u0163 tractat de locomotiva Dacia \u015fi de furnizorii s\u0103i, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% \u00een perioada 2008-2016 \u015fi a ajuns \u00een 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezint\u0103 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a f\u0103cut ca Arge\u015ful s\u0103 ajung\u0103 pe primul loc \u00een topul cre\u015fterilor \u00een Rom\u00e2nia \u00een intervalul ultimilor ani.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDoar Arge\u015ful \u015fi Ilfovul se pot l\u0103uda cu o cre\u015ftere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor \u00eenregistrate \u00een jude\u0163e, avans care se datoreaz\u0103 at\u00e2t dezvolt\u0103rii firmelor vechi, cu tradi\u0163ie din jude\u0163, c\u00e2t \u015fi investi\u0163iilor noi. Mai mult, Ilfovul a c\u00e2\u015ftigat \u015fi din mutarea sediilor unor companii din Bucure\u015fti odat\u0103 cu explozia reziden\u0163ial\u0103 care a cuprins \u015fi multe din zonele de l\u00e2ng\u0103 Capital\u0103.<\/p>\n

\nPodiumul este completat de Arad, jude\u0163 de la grani\u0163a de vest a \u0163\u0103rii care a atras investi\u0163ii de sute de milioane de euro \u00een sectorul componentelor auto \u015fi unde \u015fomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai sc\u0103zute niveluri din \u0163ar\u0103. Aradul devine un \u201dimportator\u201c de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din zonele vecine, \u00een condi\u0163iile \u00een care leg\u0103tura cu Europa de Vest \u00eei determin\u0103 \u00een continuare pe investitori s\u0103 caute loca\u0163ii de produc\u0163ie \u00een Arad.<\/p>\n

\nAcolo unde nu exist\u0103 investitori, nimic nu s-a schimbat fa\u0163\u0103 de 2008.<\/p>\n

\nJude\u0163ul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economic\u0103 pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvolt\u0103rii economice. R\u0103spunsul la \u00eentrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din jude\u0163? \u201dNu de\u0163inem informa\u0163ii legate de cele mai mari proiecte de investi\u0163ii din jude\u0163, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din jude\u0163 sau rata \u015fomajului.\u201c<\/p>\n

\nJude\u0163ul Teleorman, aceea\u015fi \u00eentrebare, acela\u015fi r\u0103spuns oferit \u00een martie 2017. \u201d\u00cen cadrul Consiliului Jude\u0163ean Teleorman nu func\u0163ioneaz\u0103 un birou cu atribu\u0163ii \u00een domeniul investi\u0163iilor private cu capital rom\u00e2nesc sau capital str\u0103in\u201c.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201dEste extrem de complicat dup\u0103 28 de ani s\u0103 invers\u0103m trendul, mai ales c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 migra\u0163ia extern\u0103 exist\u0103 \u015fi una intern\u0103. Unul dintre r\u0103spunsurile pe care putem s\u0103 le d\u0103m acestei lipse de poten\u0163ial de cre\u015ftere economic\u0103 este cel al lipsei popula\u0163iei active. Trebuie analizat\u0103 \u00een detaliu for\u0163a de munc\u0103 \u015fi evolu\u0163ia ei \u00een aceste jude\u0163e. |n lipsa cre\u015fterii economice concomitent cu lipsa \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii condi\u0163iilor de via\u0163\u0103, \u00een aceste jude\u0163e nu se poate cre\u015fte gradul de atractivitate social\u0103. Astfel poten\u0163ialul de fort\u0103 de munc\u0103 activ\u0103 este din ce \u00een ce mai mic\u201c, mai spune Octavian Jula.<\/p>\n

\n\u00cen Cluj sunt 190.000 de oameni care lucreaz\u0103 \u00een companii, \u00een condi\u0163iile \u00een care jude\u0163ul se afl\u0103 \u00een top cinci cele mai mari ca popula\u0163ie din Rom\u00e2nia. |n jude\u0163ul vecin S\u0103laj sunt mai pu\u0163in de 30.000 de oameni \u00een companii, arat\u0103 datele de la Registrul Comer\u0163ului. Investi\u0163iile \u015fi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei \u00een luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din \u0163ar\u0103, dup\u0103 Bucure\u015fti. |n S\u0103laj, acela\u015fi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arat\u0103 datele de la INS.<\/p>\n

\nPe medie, \u00een cele mai puternice zece jude\u0163e, cu excep\u0163ia Capitalei, salariul mediu net \u00een octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), \u00een timp ce jude\u0163ele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. |n Capital\u0103, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.<\/p>\n

\n\u201dCapitalul \u015fi investi\u0163iile private se duc acolo unde condi\u0163iile de evolu\u0163ie economic\u0103 sunt sus\u0163inute de infrastructura material\u0103 \u015fi mai ales uman\u0103. Este destul de u\u015for de v\u0103zut c\u0103 jude\u0163ele cu poten\u0163ial sunt \u015fi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie s\u0103 fie uimitoare coinciden\u0163a cu existen\u0163a universit\u0103\u0163ilor \u015fi a accesului la informa\u0163ii \u00een jude\u0163ele de top cu gradul de dezvoltare al acestora\u201c, arat\u0103 profesorul clujean.<\/p>\n

\nHarta de business a Rom\u00e2niei arat\u0103 o ruptur\u0103 imens\u0103 \u00eentre regiuni: companiile \u00eenregistrate \u00een Bucure\u015fti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din Rom\u00e2nia, de\u015fi \u00een ultimul deceniu \u201ddependen\u0163a\u201c economiei de Bucure\u015fti s-a redus de la 65% la 35%. Dup\u0103 Capital\u0103, cele mai puternice zece jude\u0163e au \u015fi ele afaceri de peste 460 mld. lei \u015fi 1,4 milioane de salaria\u0163i. La polul opus, cele mai s\u0103race zece jude\u0163e au generat \u00een 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.<\/p>\n

\n\u201dSurpriza\u201c vine din jude\u0163ul Alba, o zon\u0103 cu multe companii antreprenoriale puternice, dar \u015fi cu investi\u0163ii str\u0103ine \u00een industria lemnului (Holzindustrie \u015fi Kronospan) \u015fi auto (Daimler \u015fi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un jude\u0163 din e\u015falonul doi \u00een economia local\u0103, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de pia\u0163\u0103. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit \u00een jude\u0163ul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din Rom\u00e2nia, afaceri cu care s-au a\u015fezat \u00een ultimul an la masa negocierilor, devenind \u00een urma exiturilor par\u0163iale sau totale mai boga\u0163i cu zeci de milioane de euro. \u00cen Alba s-a instalat \u015fi Daimler, companie care \u00een primele \u015fase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care \u00eei poate asigura produc\u0103torului de cutii de viteze biletul de intrare \u00een top 10 cele mai mari companii din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u00cen 2008, economiile jude\u0163elor Alba \u015fi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau \u00een jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, \u00een Alba situa\u0163ia s-a schimbat radical, prin investi\u0163ii, iar \u00een anul centenarului jude\u0163ul din inima Transilvaniei are \u015fanse mari s\u0103 se bat\u0103 pentru un loc \u00een top zece cele mai puternice zone din Rom\u00e2nia, odat\u0103 cu expansiunea produc\u0103torului Daimler.<\/p>\n

\nPutem avea \u00een urm\u0103torii zece ani \u015fi alte exemple de jude\u0163e care vin din urm\u0103?<\/p>\n

\n\u201dSe poate ca \u00een urm\u0103torii zece ani s\u0103 atenu\u0103m distan\u0163ele dintre jude\u0163e prin politici investi\u0163ionale. Una dintre solu\u0163ii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care s\u0103 aduc\u0103 pe termen scurt o inversare a trendului. Din p\u0103cate, investi\u0163iile publice nu pot avea un impact pe termen at\u00e2t de scurt. Solu\u0163ia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een aceste jude\u0163e. Pe de alt\u0103 parte, ar trebui identificat un poten\u0163ial economic \u00een fiecare dintre aceste jude\u0163e \u015fi sus\u0163inut cu investi\u0163ii publice orientate economic \u015fi nu social\u201c, concluzioneaz\u0103 Octavian Jula.<\/p>\n

\n\u00cen lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a Rom\u00e2niei st\u0103 \u00een propor\u0163ie de 70% \u00een m\u00e2inile Capitalei \u015fi a celor mai puternice zece jude\u0163e.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Timi\u015f \u015fi Cara\u015f-Severin, Cluj \u015fi S\u0103laj, Bra\u015fov \u015fi Covasna, Arge\u015f \u015fi Teleorman \u2013 jude\u0163e vecine, unde distan\u0163a dintre \u201dcapitale\u201c nu dep\u0103\u015fe\u015fte 150 de kilometri \u015fi unde \u201dgrani\u0163ele\u201c \u0163in de cele mai multe ori de culori politice – sunt la zeci de mii de kilometri dep\u0103rtare unul de cel\u0103lalt \u00een business.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[27214,15551,7985,306,235,25416,7426,201,20958,246,15026,149,220,34807,31786,24252],"class_list":["post-157135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-alba","tag-arges","tag-brasov","tag-bucuresti","tag-business","tag-caras-severin","tag-cluj","tag-companii","tag-covasna","tag-crestere","tag-harta","tag-investitii","tag-politica","tag-salaj","tag-teleorman","tag-timis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=157135"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/157135\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=157135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=157135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=157135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}