Inceputul e acum, nu a fost acum 15 ani, spun organizatorii de concerte din Romania. Anul acesta, au lipit afis peste afis pe stalpii publicitari – iar numele mari de pe afisele lor au fost mai multe (peste 25) si mai in voga (Nightwish, Faithless, Paul Van Dyke) decat cele cu care publicul romanesc se obisnuise. Pentru concertul lui Phil Collins s-a facut o investitie-record. Spectatori exista, incasarile sunt in crestere, dar piata e roasa de lipsuri. Unul dintre ele, tocmai organizatorii de concerte. Incercati?<\/SPAN><\/P> In primele 24 de ore dupa ce au anuntat concertul Phil Collins din Tallin, organizatorii vandusera 10.000 de bilete. Acelasi spectacol, anuntat la Bucuresti pentru sfarsitul lui octombrie, nu a vandut in patru luni decat 4.000 de bilete. Emotia organizatorilor romani de a-si recupera investitia – in cazul acesta, 500.000 de euro – e o trasatura a breslei. Iar breasla abia daca numara sase-sapte companii.<\/P> Desi mic, grupul organizatorilor de concerte e de departe, in mediul de afaceri romanesc, cel mai pestrit. Nici macar nu e un paradox. In afara de muzica, nimic nu-i face pe cei care-l formeaza sa se asemene. Avem, printre cei care ne-aduc in tara trupe straine, un fost realizator TV, un tanar realist, un om de afaceri pasionat, doi intreprinzatori entuziasti, un fost patron de restaurant, doi tineri atasati de arta si de tratamente medicale neconventionale, un motociclist si, in fine, un muzician cu renume in rockul romanesc. Daca stai de vorba cu ei, afli ca munca lor nu e nici usoara, nici mai putin riscanta decat alte afaceri. Nici nu e de mirare ca s-au gasit doar putini curajosi.<\/P> La noi, \u0084promovarea concertelor este o activitate de nisa, pentru ca suntem departe de piata europeana a concertelor\u0093, spune Dorian Ciubuc, directorul general de la Fun Time Production, omul care a spart gheata in organizarea de concerte in Romania, aducandu-i in 1991 pe cei de la Uriah Heep, si pe care il numeam mai sus \u0084afacerist pasionat\u0093 pentru ca se ocupa de inca o afacere (Zone Vision Romania). \u0084Infrastructura este insuficienta, si nici pozitia geografica nu ne avantajeaza. Desfasurarea unui concert la Bucuresti necesita pentru artisti si echipa ce ii insoteste trei zile fata de o zi in alta parte a Europei\u0093, explica Ciubuc.<\/P> Dupa revolutie, romanii s-au obisnuit cu doua pana la patru prezente ale numelor importante din muzica internationala pe an. Cu rare exceptii – Prodigy, Faithless, Moby sau Metallica, \u0084adusi\u0093 pe la jumatatea anilor \u009190 – pana anul trecut amatorii de pop si rock s-au intalnit cu legendele anilor \u009170 si \u009180, ascultate pana atunci la Europa Libera sau pe benzi, discuri si casete ce circulau underground. De anul trecut, dar cu precadere in acest an, numarul artistilor care vin in Romania a crescut. Iar rotita se invarte inainte, spun organizatorii de concerte live in Romania. Dar se traieste din asta?<\/P> \u0084Depinde cum vrei sa traiesti… as spune ca da\u0093, spune Minel Stoica, asociatul lui Dorian Ciubuc la Fun Time, care pe vremuri realiza emisiuni muzicale la TVR. \u0084Este o afacere intre pasiune, hobby si profit. Este la fel de adevarat ca toti marii organizatori de concerte din Romania mai fac si altceva, au si alte surse de venit\u0093, spune Stoica. Mihai Cernea de la Sfinx Experience, care organizeaza in jur de 12 concerte cu artisti internationali pe an, confirma: \u0084Din pacate, in proportie de 70% traim din inchiriere (n.r. – de aparatura pentru dotarea scenei) si doar 30% din concerte\u0093. Dupa ce a investit circa 600.000 de euro in cel mai mare sistem \u0084touring GPL\u0093 (instalatie de sunet) existent in Europa, Cernea a facut bani cu el plimbandu-l in alte tari precum Bulgaria, Austria sau Franta.<\/P> Pentru Mircea Nanca, producator si organizator de concerte din acest an la Fundatia Culturala Phoenix, exista o regula nescrisa conform careia, daca faci 10 concerte intr-un an, unul dintre ele iti va aduce foarte multi bani, doua iti vor aduce multi, din altele doua vei castiga relativ bine, dar pe restul le faci de dragul meseriei si al artistilor. Pentru acest organizator de concerte de 28 de ani – pe care l-am numit \u0084realist\u0093 la inceputul istorisirii pentru ca incepe totul cu calcule si gandeste pe termen lung – trupa britanica Faithless cantand pe scena Arenelor Romane a fost concertul anului. Din start, Nanca a gandit evenimentul nu ca pe o masina de bani, ci ca pe o oportunitate de a intra in relatie si a-si construi credibilitatea in ochii agentiilor straine \u0084de booking\u0093, care gestioneaza agenda concertelor marilor artisti. Primele concerte sunt cel mai greu de realizat, pentru ca impresarii isi lasa cu greu artistii pe mana unor incepatori. Cu Faithless pe cartea de vizita, Nanca a capatat credibilitate.<\/P> De cinci ani in meserie, Razvan Opran de la The Mission organizeaza cate cinci-opt concerte si petreceri cu disc-jockey pe an si spune ca, pe termen lung, se poate trai din asta. Cu conditia sa ai sponsori: \u0084De luni pana vineri suntem agentie de publicitate\u0093. Cu alte cuvinte, The Mission presteaza servicii de publicitate \u0084sponsorilor\u0093. Concurentii lor directi in piata: vreo doi-trei.<\/P> Cuantificarea a ceea ce inseamna organizarea de concerte in Romania este destul de greu de facut, dar piata in intregul ei poate fi estimata la 25 de milioane de euro anual. In intregul ei, adica tot ce inseamna – o scena, unul sau mai multi muzicieni pe scena si organizatorii (companii specializate sau cele care sponsorizeaza evenimente muzicale). Iar la aceasta suma se ajunge greu. Daca va intrebati de ce, cititi mai departe.<\/P> Privita din afara, Romania ca piata a concertelor nu e prea atragatoare pentru artistii straini: concertele se amana sau se anuleaza (vezi Michael Bolton sau Depeche Mode), salile sunt putine si organizatorii de concerte, la fel, spun insisi organizatorii de concerte din Romania. In plus, in aceasta piata vanzarile de CD-uri originale sunt atat de mici ca ar fi absurd sa credem ca pe un manager de artist strain l-ar imbia spre Romania speranta de a-si creste cota de piata, unul dintre scopurile turneelor de promovare. Nu puterea de cumparare e vinovata de aceasta stare de fapt, crede Mircea Nanca.<\/P> \u0084Daca ma uit peste Dunare la Sofia sau Belgrad, ca sa nu mai zic de Katovice sau Budapesta, imi dau seama ca e un handicap mai degraba in starea pietei, decat in puterea de cumparare\u0093, spune Nanca. \u0084Sofia si Scopje nu se compara cu Bucurestiul, insa acolo oamenii au alte preocupari de a-si cheltui banii decat mall-urile.\u0093 In plus, concertele cu intrare libera, oferite atat de frecvent in Romania de mari companii sau de administratiile locale, au facut ca gestul cumpararii unui bilet pentru a asista la un concert sa devina aproape nenatural, se plang toti organizatorii intervievati de BUSINESS Magazin.<\/P> \u0084Consumatorul capata sentimentul ca i se cuvine\u0093, spune Dorian Ciubuc de la Fun Time Production. \u0084Ulterior, influentat de concertele gratuite sau de televiziune, dar si sub impactul puterii reduse de cumparare, potentialul spectator nu se mai simte indemnat sa cumpere un bilet, indiferent de numele aflat pe afis.\u0093 In timp ce in pietele occidentale orice concert se autosustine prin vanzarea de bilete, in Romania concertele cu bilet sunt, de regula, partial sponsorizate, spectatorul platind un pret modic fata de cel real. <\/P> Moda a inceput dupa revolutie. \u0084Culmea este ca, inainte de 1989, organizarea de spectacole era o activitate mai capitalista decat in prezent, pentru ca un concert sau un turneu era sustinut numai din vanzarea de bilete\u0093, isi aminteste Mihai Cernea, fost membru al grupului rock Sfinx. \u0084Nu existai daca nu vindeai. In prezent, putini muzicieni romani mai pot vinde bilete la un concert: Stefan Banica jr., Voltaj sau Holograf\u0093. Iar aceste fenomene specifice doar pietei romanesti au influentat piata si consumatorul.<\/P> \u0084Un esec major a fost pentru noi concertul cu trupa Yes, un spectacol de 90.000 de euro, la care am avut un bilet modic, dar nu a venit lumea\u0093, spune Cernea, directorul general de la Sfinx Experience. \u0084Am pierdut 60.000 de euro. In loja, la spectacol, am constatat ca am cumparat, eu si asociatul meu, doua bilete de cate 30.000 de euro.\u0093 <\/P> Aceasta nesiguranta a pietei concertelor din Romania ii tine inca la distanta de scenele romanesti pe multi dintre artistii straini. \u0084Cred ca acum se uita spre Romania ca la o piata in crestere, dar fata de care functioneaza inca vechile rezerve\u0093, spune Nanca. In august, Marilyn Manson a concertat in Budapesta. O ocazie mai buna de a-i aduce pe americanii excentrici in Bucuresti nici c-ar fi gasit. Dar directorul de la Phoenix spune ca tratativele cu agentia artistilor s-au incheiat cu un refuz, amintindu-i de alta incercare, si ea esuata, de a-i aduce pe Black Sabbath. \u0084\u00abIt\u0092s not gonna work\u00bb (n.r – \u00abNu va functiona\u00bb), e raspunsul pe care il primesc cel mai frecvent, si, de regula, nu prea explica ei de ce\u0093, spune managerul Fundatiei Phoenix. De acelasi refuz se loveste si Mihai Cernea de la Sfinx Experience de trei ani, de cand incearca sa aduca grupul german Rammstein in Romania.<\/P> <\/SPAN>Cele mai statornice categorii de spectatori sunt, in prezent, cele ale concertelor rock si ale amatorilor de muzica electronica pe care-i aduna la un loc petrecerile cu disc-jockey. La concertul Nightwish de anul trecut, 5.000 de spectatori au facut casa inchisa la Sala Palatului, care are o capacitate de 4.000 de locuri, iar in acest an e aproape sigur ca trupa va reedita succesul. Pentru trupa rock Megadeth s-au strans 4.200 de spectatori. La concertele rock vin si tineri, dar si publicul matur care s-a format cu aceasta muzica. La DJ-party vin numai tineri, dar termenii sunt comparabili, avand in vedere ca la recitalul DJ Paul Van Dyke au participat peste 5.000 de romani. <\/SPAN><\/P> Intre timp, concertul unuia dintre cei mai valorosi artisti de jazz – Joe Zawinul – nu a reusit sa adune nici 2.000 de spectatori si nici un sponsor, spune Pepino Popescu, organizatorul concertului, care \u0084semneaza\u0093 si aparitiile bianuale ale lui Tudor Gheorghe. Popescu pregateste acum concertul Michael Bolton si spune ca altul nu va mai urma, pentru ca nu a reusit sa traiasca din asta.<\/P> O nisa in nisa este de multe ori o cheie a succesului. Si a fost descoperita de Fundatia Aquarium, care s-a specializat pe rock simfonic, aducand in Romania grupurile Therion si Nightwish. Daca pana anul trecut reprezentantii fundatiei aveau proiecte in domenii precum medicina, educatia, cultura si artele vizuale, de anul trecut s-au lasat cuprinsi si de virusul organizarii de concerte. Tot cu gandul la cultura. \u0084Cand am inceput discutiile cu Therion, managerul trupei l-a legat de Romania pe Mircea Eliade si nu pe Hagi\u0093, zambeste Aurelia Olaru, vicepresedinte la Aquarium. Olaru spune ca relatiile de prietenie si respect pe care le-a dezvoltat cu artistii au ajutat-o sa obtina contracte bune.<\/P> Flerul conteaza mult, pana la urma, si in aceasta afacere. Cum calculeaza organizatorii sansa de a face un spectacol de succes? \u0084Sa luam un artist de 120.000 de euro, precum Joe Cocker\u0093, incepe sa explice Mihai Cernea de la Sfinx Experience. \u0084Unde il duci sa cante? El singur nu mai e de stadion. In Sala Palatului sunt 4.000 de locuri. Daca imparti 120.000 de euro la 4.000, iti iese 30 de euro biletul. Dar la cei 120.000 de euro se mai adauga transportul, acomodarea, masa, taxele la stat si, daca mai adaugi si dotarea tehnica, ajungi la o suma aproape dubla: 200.000 de euro. Impartind suma la 4.000 de locuri, iti iese biletul la 50 de euro, si asta fara sa ai profit. Nu ai cum sa ceri 50 de euro in Romania, unde Cocker a mai cantat\u0093, explica Cernea, care a primit o astfel de oferta la un moment dat. Dar nu toate concertele se fac de dragul banilor. <\/P> Cine a auzit de Kid Koala, un DJ canadian-chinez, catalogat de cunoscatori drept \u0084turntable\u0093-ist pentru ca foloseste pick-up-ul drept instrument muzical? Foarte putini, probabil, dar asta e si ideea: \u0084Incerc sa aduc ce nu s-a prea adus, sa formez un public pe care sa ma bazez in viitor\u0093, spune Mircea Nanca de la Fundatia Phoenix. \u0084Obiectivul meu este ca, in timp foarte scurt, publicul sa fie pregatit pentru tot mai multe genuri de muzica\u0093. Printre concertele cu \u0084curiozitati\u0093, Nanca presara si artisti pentru care exista un public format, pe care se poate baza, precum Eliades Ochoa, care va concerta in octombrie la Sala Palatului. <\/P> Ochoa face parte din Buena Vista Social Club, un \u0084club\u0093 foarte popular intre melomanii romani. \u0084Aceste concerte care imi aduc profit imi dau speranta ca pot face asta pe termen lung.\u0093 Inainte de a organiza un concert, Nanca face si el acel studiu prin care stabileste, ca in orice plan de afaceri, un \u0084break-even point\u0093 (adica momentul in care investitia e amortizata). Astfel, daca la concertul Megadeth Nanca si-ar fi recuperat investitia din banii primilor 2.200 de cumparatori de bilete, in sala s-au adunat pana la urma peste 4.000 de platitori, aducandu-i un profit de 60%. Pentru a atinge \u0084break-even point\u0093 cu concertul Faithless, Nanca spune ca ar fi avut nevoie de 3.000 de cumparatori de bilete la un pret mediu de 75 de lei noi. Si nici nu se astepta sa vina mai multi. Dar totalul de platitori s-a ridicat la 3.600, astfel incat, chiar in lipsa unui sponsor, fundatia a avut profit.<\/P> Puterea scazuta de cumparare nu e unica explicatie pentru faptul ca numarul de platitori de bilete nu prea sare de cateva mii: salile de concerte sunt mici, motiv pentru care pretul biletelor nu poate fi decat mare.<\/P> \u0084Reteta-i scumpa la sala mica\u0093, spune Pepino Popescu de la Solistis Media. \u0084Daca as fi avut o sala mare, de 10-15.000 de locuri, as fi putut fixa un pret mai mic pentru biletele la Michael Bolton, pana in 50 de lei noi. Dar o astfel de sala nu exista in Romania.\u0093 Mici cum sunt, salile din Romania tot inghit intre 1.000 si 8.000 de euro cu titlu de chirie pentru fiecare concert. Per total, cheltuielile unui organizator ar putea speria orice novice: 20-25% din veniturile din bilete merg pe chiria salii, inca 2% merg catre stat daca locatia aleasa pentru concert se afla in patrimoniul national (vezi Teatrul National sau Sala Palatului), 5% e timbrul de spectacol, 8,5% drepturile de autor, mai adaugi TVA-ul pentru bilete introdus din luna iunie a acestui an, apoi onorariul artistului, al firmei care se ocupa de sonorizare, lumini si scena, cazarea, masa si transportul artistilor, fara a uita cheltuielile de promovare dinainte de spectacol (pe langa spoturi radio si TV si articole in presa, mai platesti 60 de bani pentru tiparirea fiecarui afis, 90 de bani – lipirea afisului, fara a avea garantia ca peste el nu va fi aplicat altul in minutul doi si 30 de bani taxa de publicitate pentru fiecare afis lipit). <\/P> Dar partea cea mai consistenta ramane, desigur, onorariul artistului: bugetul total pentru Phil Collins este de 450-500.000 de euro, si este cel mai mare buget de concert organizat in Romania – daca il scoatem din socoteala pe cel al lui Michael Jackson, cotat la vremea respectiva (1992 si 1996) la un milion de dolari. Organizatorii – Fun Time Production – se asteapta sa vanda 8.000 de bilete. Comparatiile cu pietele invecinate suna nostim sau ironic: \u0084La acelasi concert la Tallinn, s-au vandut 10.000 de bilete in primele 24 de ore\u0093, spune Dorian Ciubuc de la Fun Time Production. \u0084Aici, am vandut 1.000 (n.r. – din mai) pana acum.\u0093 Pana la Phil Collins, recordul era detinut de concertul Metallica din 1999: 250.000 de dolari (acum, pretul lor trece de 500.000 de dolari). Si Michael Bolton tinteste sus: 240.000 de euro. Despre artistii mari de jazz, Minel Stoica de la Fun Time Production spune ca nu castiga mai mult de 20-30.000 de euro pe concert, iar tariful celor mai cunoscuti DJ-i nu sare de 40.000 de euro. Pentru concertul Nightwish, organizatorii de la Fundatia Aquarium nu au vrut sa divulge onorariul, spunand doar ca e mai mic decat cel practicat de trupa pe alte piete.<\/P> Pe toti va va incerca o senzatie placuta in urmatoarele momente, cand veti citi ca piata romaneasca a concertelor e in crestere intr-un moment in care sora mai mare occidentala e in scadere: pretul mediu al biletelor la concerte a scazut cu 6% in acest an – la 50,27 dolari – in efortul organizatorilor de a umple locurile, iar biletele ieftine de 20 de dolari au redevenit realitate in oferta celui mai mare organizator de concerte din lume – Clear Channel, scrie revista Newsweek.<\/P> Un lucru bun este si faptul ca Bucurestiul pare sa fi pierdut exclusivitatea concertelor importante. Unde merg amatorii de muzica din provincie? <\/P> Pe malurile Muresului, la doua manifestari importante – Festivalurile Peninsula (Targu-Mures) si Rock la Mures (Periam, judetul Timis). La prima editie a festivalului Rock la Mures, organizat in 2002 de Nicolae Buda si Helmuth Jost, au participat 18 trupe din Romania, Elvetia, si Germania. Numarul spectatorilor a crescut de la cateva sute la cateva mii in timp, sporind si numarul formatiilor participante si chiar numarul scenelor – de la una la trei. Rock la Mures s-a desfasurat in perioada 14 – 17 iulie.<\/P> Festivalul Peninsula (27-31 iulie) este puiul manifestarii de gen de la Sziget din Ungaria, fiind organizat de aceeasi companie. Bugetul manifestarii a crescut in timp de la 70.000 de euro in primul an la 350.000 de euro pentru acest an, la finantarea editiei din acest an participand si Ministerul ungar al Tineretului cu o contributie de 652,5 de milioane de lei vechi. Evenimentul a cuprins circa 70 de concerte ale unor trupe din Romania, Ungaria, Marea Britanie, Finlanda si Statele Unite, dar a beneficiat si de prezenta unui mare numar de organizatii neguvernamentale care au profitat de ocazie pentru a-si transmite mesajele, ba chiar si de un Cort al Integrarii si de unul al Artelor Vizuale, cu un maraton de proiectii de filme. <\/P> Organizatorii au pierdut in jur de 20.000 de euro. \u0084Pentru a nu avea pierderi, ar fi trebuit sa vindem 50.000 de bilete. Noi am prognozat trei ani cu pierderi la festivalul Peninsula de la Targu-Mures\u0093, a declarat Gerendi Karoly, actionarul majoritar la Sziget Management. Cei de la Apocalyptica, care canta rock cu violoncelul si au fost prezenti pe peninsula, spun ca muzica lor s-a nascut din greseala, la o repetitie de muzica clasica, intr-o pauza in care s-au jucat cu acordurile dure ale rockului pe instrumentele clasice.<\/P> Un al doilea nucleu pentru concertele din provincie a devenit Brasovul, care ii va gazdui, in aceasta vara, pe cei de la trupa Europe, dar si pe Joe Cocker, la Cerbul de Aur. Tot la Brasov, dar mai spre finele anului, ar putea veni si Deep Purple. <\/P> Un lucru care ar fi parut destul de greu de realizat, dar posibil acum, este si aducerea unor formatii importante la manifestari aparte, cum sunt intalnirile motociclistilor. Clubul timisorean MC Trust a reusit, dupa discutii care au durat cateva luni de zile, sa aduca la manifestarea West Romanian Bike Week patru trupe rock, trei din Germania – Bonfire, Messenger si Slick 50 – precum si Kiss Forever Band din Ungaria. <\/P> Organizatorii evenimentului au avut ghinion: pierderile lor s-au ridicat la peste 35.000 de euro. \u0084Din cauza meciului de fotbal Romania – Brazilia, organizat in aceeasi perioada, au venit mai putini oameni decat ne-am asteptat, in jur de 1.500, mai multi straini decat romani\u0093, spune Radu Nidel, unul din organizatori. \u0084Anul trecut grupul romanesc Cargo a strans 5.000 de oameni.\u0093 <\/P> Pierderea, spune Nidel, era planificata, dar organizatorii vor ca intalnirea pe care o organizeaza sa intre, in urmatorii doi – trei ani, in circuitul marilor intalniri ale motociclistilor europeni, dupa care vor veni si banii. Redimensionand discutia la nivelul pietelor dezvoltate, unde se plimba trupe la care romanii nici nu indraznesc sa viseze, cele mai scumpe acte artistice la ora actuala sunt Rolling Stones si U2. <\/P> Vreti doua ponturi? Primul: daca sunteti pasionat si aveti ceva bani, puteti incerca sa-i concurati pe Ciubuc, Cernea sau Nanca, pentru ca pe piata mai este loc. Ba este loc si de activitati conexe, cum ar fi distributia de bilete sau prestarea de servicii. Al doilea este cel de construire a unei sali de peste 10.000 de locuri in Bucuresti, necesara daca romanii vor vrea sa vada numele mari ale muzicii fara a pandi buletinul meteo. Inceputul e acum, nu a fost acum 15 ani, spun organizatorii de concerte din Romania. Anul acesta, au lipit afis peste afis pe stalpii publicitari – iar numele mari de pe afisele lor au fost mai multe (peste 25) si mai in voga (Nightwish, Faithless, Paul Van Dyke) decat cele cu care publicul romanesc se obisnuise. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[1081],"class_list":["post-1570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-pretul-muzicii-live"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1570"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23041,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1570\/revisions\/23041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
In cazul lor, vorbim deja de onorarii minime de 1,5 – 2 milioane de euro. Dar daca Pink Floyd va avea turneu anul viitor, va trece pe primul loc, spune Dorian Ciubuc de la Fun Time. \u0084Iata trei nume a caror muzica nu se difuzeaza in Romania.\u0093<\/P>
<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"