![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16927621\/6\/grafic-7.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nPe calea antreprenoriatului<\/ins><\/p>\n \n\u00cen 1992 Uniunea Sovietic\u0103 s-a f\u0103r\u00e2mi\u0163at, \u201eau \u00eenceput privatiz\u0103rile, afacerile particulare\u201d, iar la \u00eenceputul lui 1993 Victor Bostan a plecat de la vin\u0103ria pentru care lucra. A activat c\u00e2\u0163iva ani \u00een cadrul unei asocia\u0163ii ce reunea produc\u0103tori de struguri \u015fi vin\u0103rii independente, iar \u00een 1996 a decis s\u0103 o ia pe calea antreprenoriatului. \u201eAm cump\u0103rat o gospod\u0103rie agricol\u0103 cu vin\u0103rie, Larga-Vin, unde produceam vin \u015fi \u00eel exportam; la acel moment, principala pia\u0163\u0103 era Rusia.\u201d<\/p>\n \nA luat credite, poveste\u015fte chiar el, pentru a cump\u0103ra vin\u0103ria din sudul Moldovei, nu departe de Cahul, \u00een Larga. \u201eEra o vin\u0103rie foarte mare, dar la momentul c\u00e2nd am cump\u0103rat-o era \u00eentr-o stare deplorabil\u0103, nu mai avea activitate de ani de zile. A fost nevoie de investi\u0163ii mari ca s\u0103 pornim linii de \u00eembuteliere, pentru c\u0103 f\u0103cuse doar vinifica\u0163ie primar\u0103 – am reutilat toate procesele, le-am pus la punct \u015fi foarte rapid am pornit produc\u0163ia.\u201d<\/p>\n \n\u00cen 1998 a venit criza financiar\u0103 \u00een Rusia \u015fi \u0163\u0103rile asiatice, iar rubla s-a devalorizat peste noapte. \u201eDe la 1 dolar 6 ruble, a ajuns peste noapte 1 dolar 21 de ruble\u201d, poveste\u015fte Bostan. \u201eEvident c\u0103 asta a reprezentat o provocare foarte mare pentru noi, pentru c\u0103 aveam deja la Moscova un birou de v\u00e2nz\u0103ri cu angaja\u0163i, iar \u00eencas\u0103rile se f\u0103ceau \u00een ruble. \u00cen Republica Moldova devalorizarea s-a petrecut ceva mai lent, iar produc\u0163ia a devenit foarte complicat\u0103 din cauza diferen\u0163ei dintre rubl\u0103 \u015fi leul moldovenesc.\u201d<\/p>\n \nA fost nevoit s\u0103 caute alte variante, a\u015fa c\u0103 a mers \u00een regiunea Krasnodar, din Rusia, care este cea mai valoroas\u0103 regiune viticol\u0103, cu aproximativ 50.000 de hectare de vi\u0163\u0103 de vie. \u00cen 1999 a cump\u0103rat o vin\u0103rie \u00een apropierea ora\u015fului Anapa, Kuban Vino, iar aceasta a parcurs un proces similar de reconstruc\u0163ie \u015fi renovare ca \u015fi vin\u0103ria din sudul Moldovei. \u201e\u00cen 8-9 luni am ref\u0103cut totul \u015fi am relansat-o ca produc\u0103tor de vin \u00eembuteliat; pe parcursul a doi-trei ani am reu\u015fit s\u0103 transform\u0103m vin\u0103ria \u00een liderul pie\u0163ei na\u0163ionale din Rusia, cu v\u00e2nz\u0103ri \u00een toat\u0103 \u0163ara \u015fi cu o distribu\u0163ie foarte bine pus\u0103 la punct.\u201d<\/p>\n \nLa finalul lui 2002 a ap\u0103rut ocazia de a vinde compania c\u0103tre grupul rus Ariant, din regiunea Ural, ce de\u0163inea \u015fi combinatul metalurgic din Celeabinsk. \u201eEi au continuat s\u0103 dezvolte afacerea \u015fi sunt \u015fi acum pe prima pozi\u0163ie \u00een Rusia. Dup\u0103 ce au cump\u0103rat de la mine, au mai preluat alte dou\u0103 vin\u0103rii \u00een regiune, au luat \u015fi gospod\u0103riile care produceau struguri \u015fi s-au transformat \u00een cel mai mare grup viticol din Rusia, produc\u00e2nd aproximativ 100 de milioane de sticle pe an. Eu am v\u00e2ndut vin\u0103ria c\u00e2nd produceam peste 15 milioane de sticle\u201d, spune Bostan.<\/p>\n <\/p>\n \nA revenit \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 investeasc\u0103: a cump\u0103rat via Etulia, podgoria One\u015fti, vin\u0103ria Purcari \u015fi apoi crama Ceptura, din Rom\u00e2nia. \u201eLa finalul lui 2004 am t\u0103iat ultima panglic\u0103, toate vin\u0103riile fuseser\u0103 total renovate, reutilate cu cele mai noi tehnologii la acea vreme \u015fi relansate ca produc\u0103tori de vin \u00eembuteliat.\u201d<\/p>\n \nInvesti\u0163iile din perioada 2003-2004 s-au ridicat la aproape 25 de milioane de dolari, incluz\u00e2nd aici \u015fi replantarea a sute de hectare de vi\u0163\u0103 de vie. Banii au provenit din v\u00e2nzarea Kuban Vino – \u201eo sum\u0103 cu 7 cifre\u201d – \u015fi, par\u0163ial, din credite.<\/p>\n \n\u00cen perioada 2000-2003 a locuit la Moscova, al\u0103turi de familie, pentru a dezvolta afacerea Kuban \u015fi pentru a pune pe roate investi\u0163iile din Moldova. \u201eErau unele lucruri complicate \u00een acea perioad\u0103, dar \u00een principiu era OK\u201d, poveste\u015fte omul de afaceri, care completeaz\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 la Moscova familia i s-a m\u0103rit, prin na\u015fterea unei feti\u0163e. \u201eAm creat un birou de v\u00e2nz\u0103ri cu 20-30 de angaja\u0163i, aveam \u015fi un depozit de 5.000 de metri p\u0103tra\u0163i acolo, era mare pentru un produc\u0103tor \u015fi distribuitor de vin.\u201d<\/p>\n \nCeptura a fost o investi\u0163ie pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia, spune Victor Bostan, care i-a permis s\u0103 dezvolte \u015fi mai mult pie\u0163ele europene. \u201eCriteriul principal pentru care am ales Ceptura a fost Dealu Mare, care \u00een viziunea mea \u015fi a multor exper\u0163i interna\u0163ionali e cea mai valoroas\u0103 zon\u0103 viticol\u0103 a Rom\u00e2niei. Aici po\u0163i face vinuri albe, ro\u015fii sau ros\u00e9 de calitate de top.\u201d Dac\u0103 \u00een alte zone se pot face doar vinuri albe, a\u015fa cum e Jidvei, aici le putem avea pe toate. Sunt primele coline ale Mun\u0163ilor Carpa\u0163i, de la Buz\u0103u p\u00e2n\u0103 la Ploie\u015fti; \u00een restul \u0163\u0103rii, marea majoritate a planta\u0163iilor sunt pe platouri, dar via iube\u015fte \u00eenclina\u0163iile. \u00cei place altitudinea \u015fi \u00eei place s\u0103 fie solul mai pu\u0163in bogat \u00een humus (materia organic\u0103 descompus\u0103 din sol, care asigur\u0103 hrana plantelor – n.red.). Cu c\u00e2t e mai grea via\u0163a viei, cu at\u00e2t e de calitate mai bun\u0103 vinul care iese. Este regula num\u0103rul unu pentru vie: trebuie s\u0103 aib\u0103 tot necesarul, dar via\u0163a trebuie s\u0103-i fie grea. Via trebuie s\u0103 fie \u00eentr-un stres permanent, ca s\u0103 nu se dezvolte doar r\u0103d\u0103cinile la suprafa\u0163\u0103, ci s\u0103 fie nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi dezvolte r\u0103d\u0103cinile care se duc la 5-6 metri \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi str\u00e2ng\u0103 de la ad\u00e2ncime minerale. A\u015fa iese vinul mai gustos, mai pre\u0163uit.\u201d<\/p>\n \n \nLa achizitonarea Cramei Ceptura, unitatea se afla \u00eentr-o stare avansat\u0103 de degradare. \u201eAu r\u0103mas doar pilonii de la o hal\u0103, \u00een rest am demolat tot \u015fi am reconstruit \u015fi renovat\u201d, poveste\u015fte Bostan. \u201eAsta era starea general\u0103 a cramelor, cu excep\u0163ia c\u00e2torva mai importante \u00een Rom\u00e2nia. Unele s-au mai pus acum pe picioare, au mai fost cump\u0103rate de mici produc\u0103tori care le-au relansat, s-au mai \u015fi construit unele noi.\u201d<\/p>\n \nDup\u0103 2004, principala pia\u0163\u0103 era \u00een continuare cea din Rusia, urmat\u0103 de cele din Comunitatea Statelor Independente – Belarus, Kazahstan sau Ucraina. \u00cen 2006, a venit \u00eens\u0103 cea mai mare provocare cu care sectorul viticol din Republica Moldova s-a confruntat \u00een perioada de dup\u0103 c\u0103derea comunismului: embargoul impus de ru\u015fi. \u201eNu doar c\u0103 au fost interzise importurile, dar toat\u0103 marfa care se g\u0103sea deja \u00een magazine, \u00een re\u0163elele de distribu\u0163ie din Rusia, a fost str\u00e2ns\u0103 \u015fi distrus\u0103. Se desc\u0103rcau camioanele \u00eentr-un loc special, iar apoi treceau cu ro\u0163ile peste cutii \u015fi le distrugeau. Demonstrativ, c\u00e2teva luni s-a tot vorbit la televizor despre vinurile din Moldova, cum c\u0103 n-ar fi bune \u015fi de aceea au fost distruse. Noi aveam 50 \u015fi ceva de vagoane l\u00e2ng\u0103 frontier\u0103 pe care am reu\u015fit s\u0103 le \u00eentoarcem, erau vreo 3 milioane de sticle, dar ceea ce aveam la depozit – 4 milioane de sticle – \u015fi tot ceea ce aveam pe lan\u0163ul de distribu\u0163ie a fost nimicit.\u201d Mai mult, au fost obliga\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 30 de cen\u0163i pentru fiecare sticl\u0103, un fel de tax\u0103 de distrugere, \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u015feful Purcari. \u201eAm pierdut \u00een jur de 12-13 milioane de dolari dup\u0103 26 martie 2006, atunci c\u00e2nd s-a impus embargoul.\u201d<\/p>\n \nPia\u0163a din Rom\u00e2nia era deja activ\u0103, gra\u0163ie Cramei Ceptura, iar asta i-a permis s\u0103-\u015fi mute aten\u0163ia c\u0103tre pie\u0163ele din Europa. \u201eAveam deja v\u00e2nz\u0103ri importante \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Polonia, de peste un milion de sticle \u00een fiecare \u0163ar\u0103, dar ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rusia ne-a for\u0163at s\u0103 acceler\u0103m dezvoltarea pie\u0163elor europene.\u201d<\/p>\n \n De\u015fi lucrurile p\u0103reau s\u0103 se a\u015feze pe traiectoria corect\u0103, criza financiar\u0103 din 2008 a obligat toate companiile s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 modul \u00een care desf\u0103\u015foar\u0103 afacerile; industria vinului nu a fost ocolit\u0103 de zbuciumul acelor ani. \u201e\u00cen 2008 era greu s\u0103 mai ob\u0163ii credite, pentru c\u0103 toate b\u0103ncile erau \u00een alert\u0103; singura solu\u0163ie era de a c\u0103uta o investi\u0163ie\u201d, poveste\u015fte Victor Bostan. \u201eAm reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in 5 milioane de dolari de la IFC, fondul B\u0103ncii Mondiale, ei fiind \u015fi \u00een prezent ac\u0163ionari ai grupului Purcari cu un pachet de 6%.\u201d<\/p>\n \nPrimind aceast\u0103 infuzie de capital, grupul a achizi\u0163ionat vin\u0103ria Bardar, din Republica Moldova, care se ocup\u0103 de distilate din vin. Pasul urm\u0103tor a fost dezvoltarea v\u00e2nz\u0103rilor, dar criza financiar\u0103 a dus la comprimarea consumului \u015fi la o anume reticen\u0163\u0103 din partea consumatorilor.<\/p>\n \nNu a trecut \u00eens\u0103 mult p\u00e2n\u0103 a ap\u0103rut, din nou, nevoia unei surse de capital. \u00cen mai 2010, printr-o investi\u0163ie cumulativ\u0103 de aproximativ 18 milioane de dolari, Horizon Capital a devenit ac\u0163ionarul majoritar, cu 64% din ac\u0163iuni. \u201eAm primit acea doz\u0103 necesar\u0103 pentru a dezvolta \u00een continuare compania, pentru a continua investi\u0163iile \u00een reutilare \u015fi renovare\u201d, spune Bostan. \u201eLa fiecare cinci ani – uneori chiar anual – trebuie s\u0103 modernizezi, s\u0103 ai ultimele tehnologii, \u015fi trebuie s\u0103 faci \u015fi update-uri pe parcurs, a\u015fa cum faci la ma\u015fini sau calculatoare.\u201d <\/p>\n \nCa urmare a acestui nou embargou, Comisia European\u0103 a propus deschiderea complet\u0103 a pie\u0163ei Uniunii Europene pentru importurile de vinuri moldovene\u015fti \u00eenainte de intrarea \u00een vigoare a Acordului de Asociere \u00eentre UE \u015fi Republica Moldova \u015fi a Acordului privind Zona de liber schimb. Decizia Europei a fost una extrem de bun\u0103, pentru c\u0103 i-a ajutat pe produc\u0103tori s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 un plan de afaceri pe o perioad\u0103 mai lung\u0103, spune Victor Bostan, referindu-se la reac\u0163ia Uniunii Europene dup\u0103 embargoul rusesc. \u201e\u00cen acest sector nu po\u0163i s\u0103 operezi cu planuri doar pe un an de zile, trebuie s\u0103 ai planuri care merg pe 4-5 ani sau chiar mai mult. A fost un semnal bun pentru distribuitorii europeni \u015fi o \u015fans\u0103 bun\u0103 pentru Moldova.\u201d<\/p>\n \nReferindu-se la perioada din preajma c\u0103derii URSS, \u015feful Purcari spune c\u0103 nu \u015fi-ar fi putut imagina c\u0103 va ajunge unde e ast\u0103zi. \u201eEduca\u0163ia sovietic\u0103 pe care am primit-o pe parcursul \u015fcolii \u015fi al universit\u0103\u0163ii a distrus pu\u0163in mentalitatea de proprietate, \u015fi evident c\u0103 aceast\u0103 posibilitate de a fi proprietar, de \u00aba avea ceva\u00bb a fost interesant\u0103. Mie nu mi-au distrus total acest spirit de proprietate, pentru c\u0103 am fost crescut de bunic\u0103, iar ea mi-a povestit despre via lor, despre lucrurile frumoase pe care le f\u0103ceau. De aceea am pornit cu entuziasm \u015fi cu mare av\u00e2nt fa\u0163\u0103 de ideea de a avea ceva, iar vinul era ceea ce \u00eemi pl\u0103cea cel mai mult \u015fi lucrul la care m\u0103 pricepeam cel mai bine. Era \u015fi ceva prestigios pentru acele timpuri, s\u0103 fii oenolog \u015fi s\u0103 te ocupi de vin era ceva important; la facultate, la concursul de admitere, erau peste 10 oameni pe un loc, trebuia s\u0103 ai cuno\u015ftin\u0163e foarte bune.\u201d<\/p>\n \nLideri pe segmentul premium<\/ins><\/p>\n \nDac\u0103 \u00een 2012, valoarea estimat\u0103 a pie\u0163ei vinului se plasa la 336,2 milioane euro, \u00een 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investi\u0163iilor semnificative realizate de produc\u0103tori \u015fi ca urmare a cre\u015fterii consumului.<\/p>\n \nDup\u0103 falimentul Murfatlar, cel de-al \u015faselea juc\u0103tor din pia\u0163\u0103, industria vinului a revenit pe cre\u015ftere \u00een 2017, pe fondul v\u00e2nz\u0103rilor semnificative realizate mai cu seam\u0103 de Cr\u0103ciun \u015fi Revelion. Potrivit estim\u0103rilor companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 KeysFin, pia\u0163a vinului va dep\u0103\u015fi 385 de milioane de euro (ca valoare a v\u00e2nz\u0103rilor \u00eenregistrate de produc\u0103tori), cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 13 \u00een topul celor mai mari produc\u0103tori de vin din lume, iar al\u0103turi de Portugalia (6,6 mil. hl), Ungaria (2,9 mil. hl) \u015fi Austria (2,4 mil. hl), este printre pu\u0163inele state europene care a \u00eenregistrat anul o cre\u015ftere a volumelor produse fa\u0163\u0103 de 2016.<\/p>\n \nProduc\u0163ia mondial\u0103 de vin a sc\u0103zut cu 8,2% \u00een 2017, p\u00e2n\u0103 la 246,7 milioane hectolitri, cel mai redus nivel \u00eenregistrat dup\u0103 1961, \u00eens\u0103 Portugalia, Rom\u00e2nia, Moldova, Ungaria \u015fi Austria au fost singurele \u0163\u0103ri din Europa a c\u0103ror produc\u0163ie de vin a crescut comparativ cu 2016, potrivit estim\u0103rilor preliminare publicate de Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Viei \u015fi Vinului.<\/p>\n \n\u00cen schimb, produc\u0163ia de vin a Rom\u00e2niei a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 p\u00e2n\u0103 la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plaseaz\u0103 pe locul 13 \u00een topul celor mai mari produc\u0103tori mondiali. De asemenea, \u00een Moldova produc\u0163ia a crescut cu 20%. \u00cen 2017, o cre\u015ftere procentual\u0103 mai mare dec\u00e2t cea a Rom\u00e2niei a fost \u00eenregistrat\u0103 doar \u00een Brazilia, unde produc\u0163ia de vin a crescut cu 169%, p\u00e2n\u0103 la 3,4 milioane hectolitri.<\/p>\n \n \nPotrivit studiului KeysFin, \u00een pia\u0163a vinului activau, anul trecut, 559 companii (CAEN 1102 – produc\u0163ia de vin din struguri – \u015fi CAEN 0121 – cultivarea strugurilor). Cea mai mare parte a pie\u0163ei (61%) a fost generat\u0103 anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri \u00eentre 10 \u015fi 30 milioane de euro). \u00cen pia\u0163\u0103 activau dou\u0103 companii mari (cu afaceri de peste 30 mil. euro), 88 de companii mici (mai pu\u0163in de 10 milioane de euro) \u015fi 440 de micro\u00eentreprinderi (cu o cifr\u0103 de afaceri anual\u0103 mai mic\u0103 de 2 milioane de euro).<\/p>\n \nDatele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finan\u0163elor, arat\u0103 c\u0103 Jidvei este liderul pie\u0163ei cu o cot\u0103 de 8,8% \u015fi este urmat de Cotnari SA \u015fi Cramele Reca\u015f cu 8,1% \u015fi respectiv 7%. Primii 10 produc\u0103tori de vin din Rom\u00e2nia au avut o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezint\u0103 51% din pia\u0163\u0103. Cel mai profitabil juc\u0103tor de pe pia\u0163\u0103 este, de departe, Cramele Reca\u015f, cu un rezultat pozitiv care reprezint\u0103 mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea \u015fi Crama Ceptura (parte a grupului Purcari) urmeaz\u0103 \u00een clasament, primele dou\u0103 firme \u00eenregistr\u00e2nd 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.<\/p>\n \nDin perspectiv\u0103 geografic\u0103, firmele din jude\u0163ul Vrancea reprezint\u0103 14,5% din pia\u0163\u0103 \u015fi sunt urmate de cele din Bucure\u015fti, Alba, Prahova \u015fi Ia\u015fi (cu c\u00e2te 10-15% fiecare). \u00cempreun\u0103, acestea genereaz\u0103 peste 61% din produc\u0163ia intern\u0103 de vin. Din punctul de vedere al for\u0163ei de munc\u0103, num\u0103rul mediu de salaria\u0163i a sc\u0103zut cu 5% \u00een ultimii cinci ani, la 6.170 \u00een 2016, iar tendin\u0163a este foarte probabil s\u0103 continue pe termen mediu datorit\u0103 investi\u0163iilor, mai ales \u00een automatizarea proceselor de produc\u0163ie.<\/p>\n \nGrupul de companii Purcari a avut \u00een 2016 venituri de 106,8 milioane lei, iar \u00een primele nou\u0103 luni ale anului trecut veniturile au atins 94,6 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 35% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent. Grupul a produs \u00een 2016 o cantitate de 11,9 milioane de sticle de vin, \u00een cele trei crame pe care le de\u0163ine \u2013 Purcari, Crama Ceptura \u015fi Bostavan. De asemenea, compania produce \u015fi coniac, sub brandul Bardar.<\/p>\n \nPia\u0163a din Rom\u00e2nia reprezint\u0103 peste o treime din v\u00e2nz\u0103rile grupului Purcari realizate \u00een primele nou\u0103 luni ale anului trecut. Conform estim\u0103rilor companiei pe baza datelor Nielsen, cota de pia\u0163\u0103 a grupului Purcari \u00een Rom\u00e2nia este de circa 7%, per total, dar \u00een segmentul premium (de la 30 lei \u00een sus pe litru) sunt lideri deta\u015fa\u0163i, cu dou\u0103 branduri \u00een top 5: Purcari \u015fi Crama Ceptura. \u00cempreun\u0103, acestea realizeaz\u0103 circa 26% din pia\u0163a vinurilor premium \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n <\/p>\n \nV\u00e2nz\u0103rile companiilor conduse de Victor Bostan au cunoscut, anual, o expansiune rapid\u0103 \u00een pie\u0163ele cheie: \u00eentre 2014-2016, cre\u015fterea anual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a fost de 55%, Polonia 49% \u015fi Asia 44%. Chiar \u015fi \u00een Ucraina, care a cunoscut o devalorizare masiv\u0103 \u015fi o implozie a economiei, cre\u015fterea anual\u0103 a fost de 6%; grupul Purcari a avut cea mai mare cre\u015ftere dintre vin\u0103riile din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, explic\u0103 el. Ca volum, cea mai productiv\u0103 unitate este Bostavan; din punctul de vedere al v\u00e2nz\u0103rilor, Purcari ocup\u0103 primul loc \u00een grup.<\/p>\n \n\u201e\u00cen ultimii cinci ani, pia\u0163a a crescut constant, mai ales segmentul premium. Estim\u0103m cre\u015fterea acestuia cu circa 15% in 2016, pe baza datelor Euromonitor, iar explica\u0163ia e simpl\u0103: consumatorul \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 e mai bine s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 20-30 de lei s\u0103-\u015fi ia un vin care \u00eei aduce \u015fi pl\u0103cere, nu doar grade alcoolice\u201d, spune \u015feful Purcari z\u00e2mbind. \u201eEvident c\u0103 banii reprezint\u0103 principalul motor\u201d, spune Victor Bostan referindu-se la cre\u015fterea veniturilor popula\u0163iei. El observ\u0103 \u015fi c\u0103 informa\u0163iile disponibile pe re\u0163elele de socializare ajut\u0103. \u201eSe discut\u0103 foarte mult de calitate, iar asta influen\u0163eaz\u0103 consumatorul, el \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine lucrurile. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, consumatorul \u00eentinere\u015fte: dac\u0103 cu zece ani \u00een urm\u0103 consumatorul de vin avea 30-35 de ani sau peste, acum am ajuns la 20-25 de ani. Tinerii consum\u0103 vin, evident in cantitati moderate \u015fi se m\u00e2ndresc cu asta, vinul e la mod\u0103.\u201d<\/p>\n \nCe este, \u00eens\u0103, un vin de calitate? \u201eDin toate calculele economice posibile, un vin de la care s\u0103 a\u015ftept\u0103m \u015fi gust \u015fi calitate nu poate fi mai ieftin de 10 lei. La 12-15 lei g\u0103sim vinuri de calitate decent\u0103, exclus cazuri nefericite de falsificare. De la 20 de lei \u00een sus g\u0103sim vinuri care au deja o origine mai pronun\u0163at\u0103, un gust \u015fi o arom\u0103 ce pot fi reg\u0103site; de la 30 de lei vinurile sunt de calitate garantat\u0103, adic\u0103 produc\u0103torii garanteaz\u0103 c\u0103 vinul va fi la fel de bun de la an la an.\u201d<\/p>\n \n \nUn alt aspect men\u0163ionat de CEO-ul Purcari este cre\u015fterea segmentului ros\u00e9, nu doar \u00een Rom\u00e2nia ci \u015fi la nivel mondial. \u201eGlobal, cred c\u0103 a crescut de la 5 la 10%, iar \u00een Rom\u00e2nia a ajuns \u00een 2017 la 8%, \u00een cre\u015ftere cu aproape 30%; cu zece ani \u00een urm\u0103, \u00een Rom\u00e2nia nu exista consum de vin ros\u00e9. Am avut \u015fi noi un rol important \u00een crearea acestui segment \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen prezent, Ros\u00e9 de Purcari este de departe cel mai v\u00e2ndut vin din portofoliul nostru \u00een Rom\u00e2nia, cu o pondere peste media celorlalte vinuri din portofoliu.\u201d<\/p>\n \n Oamenii se ata\u015feaz\u0103 de vin \u015fi pot merge o perioad\u0103 foarte lung\u0103 cu acela\u015fi produs, poate chiar doi-trei ani, \u00een condi\u0163iile \u00een care vinul nu i-a dezam\u0103git la urm\u0103toarea achizi\u0163ie, crede Bostan. \u201eDe exemplu, vinul de Purcari nu-l g\u0103sim peste tot, e bine reprezentat \u00een HoReCa dar nu suntem prezen\u0163i 100%, ca \u00een Republica Moldova; c\u00e2nd eu merg la restaurant \u015fi vreau s\u0103 beau un vin, dac\u0103 nu au Purcari, atunci eu, ca profesionist \u00een acest segment, am \u00een minte doar c\u00e2teva vinuri care m\u0103 intereseaz\u0103. Fac experimente acas\u0103, cu alte ocazii, dar c\u00e2nd merg la restaurant de pl\u0103cere, cu familia sau prietenii, aleg vinuri sigure, pe care le cunosc. Cred c\u0103 aceast\u0103 filosofie o au to\u0163i consumatorii\u201d, \n Extinderea grupului vizeaz\u0103 at\u00e2t Europa Central\u0103 \u015fi de Est, c\u00e2t \u015fi pie\u0163e de pe alte continente: \u201ePolonia e foarte jos \u00een ceea ce prive\u015fte vinul, acolo consumul e de doar 6 litri pe an, \u00een Rom\u00e2nia e de 16\u201d, spune Victor Bostan. \u201ePoten\u0163ialul de cre\u015ftere e enorm, concuren\u0163\u0103 local\u0103 nu exist\u0103 pentru c\u0103 acolo nu produce nimeni vin – e o pia\u0163\u0103 foarte bun\u0103 pentru noi, unde avem deja rezultate foarte bune \u015fi vindem aproximativ 3 milioane de sticle pe an. Suntem \u00eentr-o dinamic\u0103 foarte bun\u0103 \u00een China: deja anul acesta am deschis un birou permanent cu doi angaja\u0163i care se ocup\u0103 de control \u015fi distribu\u0163ie. Avem o viziune strategic\u0103 pentru China, fiind o pia\u0163\u0103 foarte mare.\u201d<\/p>\n \nUn alt segment extrem de important este cel al enoturismului, spune CEO-ul Purcari. \u201eEste o platform\u0103 foarte bun\u0103 pentru a promova vinurile, pentru a cultiva consumul vinului. Avem aproximativ 15.000 de vizitatori pe an, iar complexul include 12 camere de hotel, dou\u0103 s\u0103li de restaurant – una pentru 80 de persoane, cealalt\u0103 pentru 60, precum \u015fi o teras\u0103 foarte mare. Zona turistic\u0103 de la Purcari am dezvoltat-o la nivel interna\u0163ional, e similar\u0103 oric\u0103rui \u00abchateau\u00bb din Bordeaux. Am \u00eenceput s\u0103 dezvolt\u0103m proiectul din primii ani, din 2003-2004, \u015fi deja a devenit o parte important\u0103 a businessului, at\u00e2t ca \u00eencas\u0103ri c\u00e2t \u015fi ca platform\u0103 de promovare. Printre altele, aici \u0163inem \u015fi prezent\u0103ri pentru distribuitori sau traininguri pentru chelneri de 2-3 zile.\u201d<\/p>\n \nP\u00e2n\u0103 \u00een prezent, investi\u0163ia se ridic\u0103 la aproximativ 2 milioane de dolari; urm\u0103torul pas este deschiderea unui centru spa, a\u015fa cum sunt cele din Fran\u0163a, din zona Bordeaux. Av\u00e2nd cel mai mare poten\u0163ial \u00een aceast\u0103 zon\u0103, at\u00e2t din punct de vedere geografic c\u00e2t \u015fi istoric, Purcari va r\u0103m\u00e2ne \u00een viitorul apropiat singurul centru de enoturism al grupului.<\/p>\n <\/p>\n \nHobby-uri de CEO<\/ins><\/p>\n \n\u015eefului Purcari \u00eei plac voleiul \u015fi baschetul, pe care le practic\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul \u015fcolii, \u015fi mai g\u0103se\u015fte \u015fi acum timp pentru un meci al\u0103turi de colegi. \u201eMai ales \u00een perioada de iarn\u0103 mergem, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd se porne\u015fte munca de pe c\u00e2mp nu prea mai avem timp de volei \u015fi baschet\u201d, spune el r\u00e2z\u00e2nd.<\/p>\n \nZiua sa de munc\u0103 \u00eencepe devreme, pentru c\u0103 \u015fi agricultorii \u00eencep ziua la ora 5; al\u0103turi de consultan\u0163i interna\u0163ionali \u00een agricultur\u0103 \u015fi vin, Victor Bostan face lunar vizite la unit\u0103\u0163ile pe care le de\u0163ine. \u201eDormim c\u00e2te 3-4 ore pe noapte ca s\u0103 putem face toate vizitele, s\u0103 termin\u0103m toate inspec\u0163iile – vizitele dureaz\u0103 c\u00e2teva zile \u00een fiecare lun\u0103. Separat, eu mai fac \u00eenc\u0103 o dat\u0103 toate vizitele pentru verific\u0103ri suplimentare.\u201d \n \nCare sunt \u00eens\u0103 planurile de viitor ale grupului Purcari? \u201eNe dorim s\u0103 continu\u0103m s\u0103 cre\u015ftem. Avem un plan de afaceri bine pus la punct p\u00e2n\u0103 \u00een 2022\u201d, explic\u0103 Victor Bostan, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile din perioada urm\u0103toare se vor ridica la 55 de milioane de lei. \u201eIstoric, pia\u0163a de vin a fost extrem de fragmentat\u0103 la nivel global. Sunt motive structurale la mijloc, ce \u0163in \u00een mare m\u0103sur\u0103 de leg\u0103tura dintre producere \u015fi terroir (tr\u0103s\u0103turile distincte ale unei anumite zone viticole \u2013 n.red.). \u00cen Polonia, primii trei juc\u0103tori din vin de\u0163in o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 32%, fa\u0163\u0103 de 82% \u00een bere, sau 68% \u00een spirtoase. \u00cen Cehia, cifrele sunt similare : top 3 vin \u2013 10%, top 3 bere \u2013 74% \u015fi top 3 spirtoase – 63%. Consider c\u0103 este iminent\u0103 consolidarea pie\u0163ei inclusiv \u00een industria vinului. \u00cen zona Europei Centrale \u015fi de Est, consolidatorul poate fi doar din Rom\u00e2nia sau Moldova, \u00een opinia mea, pentru c\u0103 avem aici o baz\u0103 mare de materie prim\u0103. \u00cempreun\u0103, suntem la aproape o treime din suprafe\u0163ele de vie ale Italiei \u015fi cam de cinci ori fa\u0163\u0103 de nivelul Ungariei sau Bulgariei. Deci avem o \u015fans\u0103 real\u0103 s\u0103 construim un campion vinicol regional utiliz\u00e2nd Rom\u00e2nia \u015fi Moldova ca platform\u0103, inclusiv prin achizi\u0163ii.\u201d<\/p>\n \nMai mult, \u015feful Purcari vrea s\u0103 produc\u0103 c\u00e2teva vinuri \u00een cantit\u0103\u0163i limitate, care s\u0103 fie v\u00e2ndute \u00een sistemul \u201eachet\u00e9 en primeur\u201d: \u201eCei mai importan\u0163i produc\u0103tori din Fran\u0163a \u00ee\u015fi v\u00e2nd vinurile \u00een felul urm\u0103tor: dup\u0103 ce cade floarea \u015fi se formeaz\u0103 bobi\u0163a, ei primesc 30% din bani; 30% se primesc la recolt\u0103 \u015fi al\u0163i 30% la degustare – aceasta poate fi \u00een noiembrie sau decembrie, cel mai t\u00e2rziu ianuarie, \u00een func\u0163ie de an. Banii vin de la intermediari, care apoi coteaz\u0103 \u015fi pre\u0163ul de v\u00e2nzare, produc\u0103torul primind deci 90% din sum\u0103; vinul mai r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 doi ani la produc\u0103tor, iar intermediarii primesc de-abia \u00een al treilea an banii, atunci c\u00e2nd se produce v\u00e2nzarea efectiv\u0103. Acest sistem nu exist\u0103 doar \u00een Fran\u0163a, \u015fi noi credem c\u0103 \u00eel vom putea aduce pentru o cantitate de vinuri limitate de la Purcari.\u201d Mai \u00eent\u00e2i pasiune, apoi hobby, iar \u00een cele din urm\u0103 un business \u2013 vinul a jucat \u00eentotdeauna un rol important \u00een via\u0163a lui Victor Bostan, cel care a transformat Grupul Purcari, cu o istorie care \u00eencepe \u00een sec. al XIX-lea, \u00eentr-unul dintre cei mai importan\u0163i juc\u0103tori de pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,235,470,15646,467,303,274,242,12752,8069,5239,60,259,80,19294,14043,86,31917,365,241,4878,231,5626],"class_list":["post-156860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-business","tag-cumparare","tag-detinere","tag-grup","tag-important","tag-incepere","tag-istorie","tag-jucatori","tag-moldova","tag-pasiune","tag-piata","tag-productie","tag-refuz","tag-regiune","tag-republica-moldova","tag-reusita","tag-rol","tag-rusia","tag-transformare","tag-vanzare","tag-viata","tag-vin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/156860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=156860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/156860\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=156860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=156860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=156860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/p>\n
\nPe 28 noiembrie 2013, ca un r\u0103spuns politic la inten\u0163ia \u015fi semnarea de c\u0103tre Chi\u015fin\u0103u a Acordului de Asociere cu Uniunea European\u0103, serviciul rusesc pentru protec\u0163ia consumatorului a interzis importul rusesc de vinuri moldovene\u015fti, motiv\u00e2nd o a\u015fa-zis\u0103 \u201ecalitate nesatisf\u0103c\u0103toare\u201c a vinului.<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n
\nspune el.<\/p>\n
\nLa birou, ziua de lucru \u00eencepe \u201e\u00een cel mai r\u0103u caz\u201d la 8, dar sunt \u015fi zile \u00een care programeaz\u0103 \u015fedin\u0163e la 7 diminea\u0163a. \u201e\u00cencepem devreme, niciodat\u0103 dup\u0103 9; e un program interesant, pentru c\u0103 zi de zi apar lucruri noi. Nu e deloc plictisitor\u201d, spune el.<\/p>\n<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"