\n\u00cencep\u00e2nd cu 2 ianuarie p\u00e2n\u0103 pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea, c\u00e2nd preotul vine \u00een casele oamenilor cu Iordanul. O veche supersti\u0163ie spune c\u0103 dup\u0103 bine-cuv\u00e2ntare, copiii vor \u00eenconjura gospod\u0103ria cu o lum\u00e2nare aprins\u0103 pentru ca familia s\u0103 fie ocrotit\u0103 de necazurile de peste an.<\/p>\n
\nBotezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, al\u0103turi de ziua Sf\u00e2ntului Prooroc Ioan Botez\u0103torul \u015fi \u00cenaintemerg\u0103torul Domnului, pr\u0103znuit\u0103 \u00een 7 ianuarie, marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 \u015fi, totodat\u0103, al celor dedicate na\u015fterii lui Iisus Hristos.<\/p>\n
\nBoboteaza este una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori, at\u00e2t pentru cre\u015ftinii ortodoc\u015fi, c\u00e2t \u015fi pentru cei catolici.<\/p>\n
\nLa rom\u00e2ni, ziua de Boboteaz\u0103 cuprinde motive specifice s\u0103rb\u0103torilor de Cr\u0103ciun. Astfel, \u00een unele zone se colind\u0103, se fac \u015fi se prind farmecele \u015fi desc\u00e2ntecele, se afl\u0103 ursitul, se fac prorociri despre noul an.<\/strong><\/p>\n \nLa Boboteaz\u0103 se sfin\u0163esc toate apele, iar preotul se duce la o ap\u0103 unde va arunca o cruce. Mai mul\u0163i b\u0103rba\u0163i se arunc\u0103 \u00een ap\u0103 ca s\u0103 o aduc\u0103 \u00eenapoi, iar cel care reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 primul la ea prime\u015fte binecuv\u00e2ntarea preotului \u015fi se consider\u0103 c\u0103 va avea noroc tot anul. \u00cen vechime, cel care g\u0103sea primul crucea \u015fi o aducea la mal primea \u015fi daruri de la domnitorul \u0163\u0103rii \u015fi era \u0163inut la mare cinste de c\u0103tre ceilal\u0163i.<\/p>\n \nIord\u0103nitul femeilor este un alt obicei. \u00cen trecut, \u00een satele din nordul \u0163\u0103rii, femeile se adunau \u00een grupuri mari acas\u0103 la cineva \u015fi duceau alimente \u015fi b\u0103utur\u0103. Dup\u0103 ce serveau masa, ele c\u00e2ntau \u015fi jucau toat\u0103 noaptea. Diminea\u0163a ie\u015feau pe strad\u0103 \u015fi luau pe sus b\u0103rba\u0163ii care ap\u0103reau \u00eent\u00e2mplator pe drum, \u00eei luau cu for\u0163a la r\u00e2u, amenin\u0163\u00e2ndu-i cu aruncatul \u00een ap\u0103. \u00cen unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste \u00een comunitatea femeilor c\u0103s\u0103torite prin udarea cu ap\u0103 din f\u00e2nt\u00e2n\u0103 sau dintr-un r\u00e2u.<\/p>\n \nSe spune c\u0103, \u00een noaptea de Boboteaz\u0103, tinerele fete \u00ee\u015fi viseaz\u0103 ursitul. Ele \u00ee\u015fi leag\u0103 pe inelar un fir ro\u015fu de m\u0103tase \u015fi o r\u0103muric\u0103 de busuioc, pe care o pun sub pern\u0103. Fetele care cad pe ghea\u0163\u0103 \u00een ziua de Boboteaz\u0103 pot fi sigure c\u0103 se vor m\u0103rita \u00een acel an, spune tradi\u0163ia popular\u0103.<\/strong><\/p>\n \nDe asemenea, potrivit tradi\u0163iei, \u00een ajunul Bobotezei, \u00een casele rom\u00e2nilor se preg\u0103te\u015fte o mas\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea din Ajunul Cr\u0103ciunului. Astfel, sub fa\u0163a de mas\u0103 se pune f\u00e2n sau otav\u0103, iar pe fiecare col\u0163 al acesteia se pune c\u00e2te un bulg\u0103re de sare. Apoi, pe mas\u0103 se a\u015faz\u0103 12 feluri de m\u00e2ncare: coliv\u0103, bob fiert, fiertur\u0103 de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bor\u015f de “burechiu\u015fe” sau “urechiu\u015fele babei” (fasole alb\u0103 cu col\u0163una\u015fi umplu\u0163i cu ciuperci), bor\u015f de pe\u015fte, pe\u015fte pr\u0103jit, pl\u0103cinte de post umplute cu toc\u0103tur\u0103 de varz\u0103 acr\u0103, pl\u0103cinte cu mac.<\/p>\n \nNimeni nu se atinge de bucate p\u00e2n\u0103 nu sose\u015fte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfin\u0163i masa. “Chiralesa” provine din neo-greac\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 “Doamne, miluie\u015fte!”. Exista credin\u0163a c\u0103, strig\u00e2nd “Chiralesa”, oamenii cap\u0103t\u0103 putere, toate relele fug \u015fi anul va fi curat p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Andrei (30 noiembrie). Dup\u0103 sfin\u0163irea alimentelor, o parte din m\u00e2ncare se d\u0103 animalelor din gospod\u0103rie, pentru a fi fertile \u015fi protejate de boli.<\/p>\n \nSe crede c\u0103, dac\u0103 \u00een diminea\u0163a Ajunului de Boboteaz\u0103, pomii sunt \u00eenc\u0103rca\u0163i cu promoroac\u0103, ace\u015ftia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede c\u0103 animalele din grajd vorbesc la miezul nop\u0163ii dinspre ziua de Boboteaz\u0103 despre locurile unde sunt ascunse comorile.<\/p>\n \nTradi\u0163ia mai spune c\u0103 la Boboteaz\u0103 nu se spal\u0103 rufe. \u00cen aceast\u0103 zi sunt interzise certurile \u00een cas\u0103 \u015fi nu se d\u0103 nimic cu \u00eemprumut.<\/strong><\/p>\n \nDe Sf\u00e2ntul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) exist\u0103 un alt obicei, numit “Udatul Ionilor”, \u00eent\u00e2lnit mai ales \u00een Transilvania \u015fi Bucovina. \u00cen Bucovina, la por\u0163ile tuturor care au acest nume se pune un brad \u00eempodobit, iar ace\u015ftia dau o petrecere cu l\u0103utari. Mai mult, \u00een Transilvania cei care au acest nume sunt purta\u0163i cu mare alai prin sat p\u00e2n\u0103 la r\u00e2u, unde sunt boteza\u0163i sau purifica\u0163i.<\/p>\n \nCatolicii celebreaz\u0103 pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaz\u0103 anun\u0163area na\u015fterii lui Hristos regilor magi, care au venit s\u0103-l vad\u0103 pe pruncul abia n\u0103scut, aduc\u00e2ndu-i daruri, aur, smirn\u0103 \u015fi t\u0103m\u00e2ie.<\/p>\n \n\u00cen Fran\u0163a, cu aceast\u0103 ocazie se serve\u015fte un fel de pl\u0103cint\u0103 numit\u0103 “la galette des rois”, care pe vremuri era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een tot at\u00e2tea felii c\u00e2\u0163i comeseni erau, plus una. Felia suplimentar\u0103, denumit\u0103 “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, era oferit\u0103 primului s\u0103rac care ap\u0103rea \u00een fa\u0163a familiei.<\/p>\n \nUn obicei actual const\u0103 \u00een ascunderea unei figurine, reprezent\u00e2nd un rege mag, \u00een interiorul pl\u0103cintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina \u00een por\u0163ia sa va fi regele zilei.<\/p>\n \n\u00cen Belgia \u015fi \u00een Olanda exist\u0103, de asemenea, tradi\u0163ia prepar\u0103rii unui desert cu crem\u0103 de migdale, similar celui preg\u0103tit \u00een Fran\u0163a. Cel mai t\u00e2n\u0103r dintre membrii familiei se ascunde sub mas\u0103 pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei \u00ee\u015fi alege o regin\u0103. \u00cen timpul acestei zile, copiii str\u0103bat str\u0103zile inton\u00e2nd c\u00e2ntecul stelei \u015fi intr\u0103 \u00een case pentru a primi mandarine \u015fi bomboane, tradi\u0163ie pe cale de dispari\u0163ie \u00een Belgia, dar p\u0103strat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een regiunile de provincie flamande.<\/p>\n \n\u00cen Spania sau \u00een unele regiuni din Italia, copiii a\u015fteapt\u0103 cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicat\u0103 petrecerii.<\/p>\n \n<\/a><\/p>\n