La Mendrisio, intr-un colt al Elvetiei unde se vorbeste italiana
\nsi unde cam o treime din aurul lumii este rafinat in lingouri,
\nafacerile infloresc. In fiecare zi, bratari si coliere sosesc aici
\nin pungi de plastic – de la pietele din Orientul Mijlociu, de la
\ncasele de amanet din Asia si de la bijutierii din Europa si America
\nde Nord. “Ar putea fi aurul bunicii tale sau un cadou de la un fost
\niubit”, spune Erhard Oberli, director executiv al Argor-Heraeus, o
\nimportanta companie de profil de aici, care proceseaza circa 360 de
\ntone de aur anual. “Aurul nu dispare.” In mijlocul unei efuziuni
\nmondiale alimentate de fonduri de investitii cu grad ridicat de
\nrisc, speculatori bogati si guverne care se grabesc sa faca
\nprovizii din pretiosul material, pretul aurului a atins cotatii
\ncare te amutesc.<\/p>\n
Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti,
\naurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele
\nbugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au
\ncontinuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie,
\ngenerand temeri cu privire la o noua bula a activelor. “Nu aurul
\ns-a schimbat, ci cumparatorii de aur”, afirma Suki Cooper, strateg
\npentru piata de metale pretioase la Barclays Capital. “Este o
\nmodificare structurala pe care o observam in segmentul
\ninvestitiilor, de la bancile centrale din Asia la investitorii
\nindividuali ce cumpara lingouri si monede.” “A crescut
\natractivitatea aurului”, adauga Cooper, care estimeaza ca pretul va
\ntrece de 1.140 de dolari uncia (116 lei gramul) pana in al doilea
\ntrimestru al anului urmator.<\/p>\n
Intr-adevar, luna trecuta Harrods’, binecunoscutul magazin din
\ncentrul Londrei, a inceput sa vanda monede, dar si lingouri de aur
\npornind de la un gram si pana la clasicele lingouri de 12,5
\nkilograme pe care ne-am obisnuit sa le vedem prin filme in
\nseifurile de la Fort Knox. Mezaninul magazinului Harrods’, unde se
\nafla raionul de aur, a fost intesat de cumparatorii interesati.
\n“Reactia a fost impresionanta”, spune Chris Hall, sef al
\ndepartamentului de profil al Harrods’. “Lingourile sunt in mod cert
\nmai populare decat monedele. Cele de 100 de grame sunt cele mai
\npopulare.”<\/p>\n
In Statele Unite, reclamele ce promit preturi mari la aur sunt o
\nconstanta in spoturile publicitare la TV de la miezul noptii, in
\nvreme ce comerciantii isi pregatesc spatiile la malluri sau
\ngazduiesc reuniuni amicale la ei acasa, propovaduind beneficiile
\ninvestirii in aur. “Toata lumea are cate un semn pe care scrie “,
\nzice Ron Lieberman, proprietarul Palisade Jewelers din Englewood,
\nNew Jersey. El estimeaza ca de zece ori mai multi oameni vin acum
\nin magazinul lui ca sa vanda aurul decat in urma cu zece ani, cand
\nmetalul galben se vindea doar la o treime din pretul de acum. “Aud
\noameni care vin si spun ca aurul va ajunge la 2.000 de dolari
\nuncia.”<\/p>\n
Clientii bijutierilor nu sunt singurii care prevad preturi grase
\npentru gramul de aur. Jim Rogers, un investitor care si-a castigat
\nun renume investind pe pietele de marfuri, a spus recent la
\nBloomberg Television ca aurul va ajunge exact la acest pret –
\ngenerand o reactie din partea lui Nouriel Roubini, un economist
\ncare a devenit cunoscut dupa ce a atras din vreme atentia asupra
\napropierii recesiunii. La o conferinta in New York, Roubini a
\ndescris previziunile lui Rogers drept “pur si simplu absurde”,
\nspunand ca nu exista niciun fel de presiuni economice sau
\ninflationiste care sa duca aurul la 2.000 de dolari uncia.<\/p>\n
<\/p>\n
Chiar si cei mai optimisti dintre clienti au fost surprinsi la
\ninceputul lunii, cand Banca Centrala a Indiei a cumparat 200 de
\ntone de aur de la Fondul Monetar International pentru 6,7 miliarde
\nde dolari – un semnal care a aratat ca si alte banci centrale ar
\nputea schimba activele denominate in dolari, precum certificatele
\nTrezoreriei americane, cu plasamente in pretiosul metal. Imensa
\ncantitate achizitionata de India inseamna ca acum aurul reprezinta
\n6% din rezervele valutare ale tarii, de 285,5 miliarde de dolari,
\nfata de 4% anterior. “Avem bani ca sa cumparam aur”, spune Pranab
\nMukherjee, ministrul de finante al Indiei. “Avem suficiente rezerve
\nvalutare.”<\/p>\n
La 5 noiembrie, banca centrala din Sri Lanka a dezvaluit si ea
\nca achizitioneaza aur, inscriindu-se intr-o tendinta care ar putea
\nafecta Statele Unite in timp, pentru ca Washingtonul are nevoie de
\ncumparatori – in special de banci centrale – pentru obligatiunile
\nsale ca sa-si finanteze deficitul in crestere. Ajustat cu inflatia,
\naurul ar trebui sa ajunga la 1.885 de dolari uncia ca sa doboare un
\nrecord istoric. China si-a dublat deja rezervele de aur in ultimii
\nsase ani, dar gestul facut de indieni a subliniat cum si cei mai
\ntraditionalisti dintre investitori isi transfera o parte dintre
\nactive in lingouri. “Eu n-am fost niciodata un impatimit al
\naurului”, le-a spus Paul Tudor Jones, manager de fonduri de
\ninvestitii cu grad ridicat de risc, investitorilor sai in
\noctombrie. “Este un simplu activ si, ca toate celelalte din viata,
\nare timpul si locul lui. {i acum i-a venit timpul.”<\/p>\n
In total, in al doilea trimestru al lui 2009, consumul de aur
\npentru bijuterii a scazut cu 20%, in vreme ce cererea de aur a
\ninvestitorilor a crescut cu 51%, potrivit Consiliului Mondial al
\nAurului.
\nLinia de produse din aur comercializate de Harrods’ este
\nconfectionata la PAMP, o manufactura elvetiana rivala celor de la
\nArgor-Heraeus, dar situata la mica distanta de ei, in oraselul
\nalaturat, Castel San Pietro. Iar cererea investitorilor individuali
\npentru lingouri de 100 de uncii (cca 3 kg) sau mai putin este in
\ncrestere cu 80%, spune Marwan Shakarchi, presedintele MKS Finance,
\ncompania din Geneva care detine PAMP.
\nIntrarea pe piata a tot mai multor bijuterii vechi din aur si
\ncresterea vanzarilor de catre investitorii individuali sunt
\nsemnificative in special in SUA si in Europa de Vest. E un fenomen
\nnou pentru MKS, dupa cum marturiseste Shakarchi. In trecut,
\ntezaurizarea aurului ca investitie era mai intalnita in Orientul
\nMijlociu si in Asia. “Europa si Statele Unite sunt noile noastre
\npiete emergente”, conchide Shakarchi.<\/p>\n
Pe langa nelinistea crescanda cu privire la viitor, si recentele
\nschimbari politice e posibil sa fi jucat un rol in febra mondiala a
\nmetalului galben. Date fiind presiunile la care sunt supuse
\nparadisurile fiscale din lumea intreaga si faptul ca bancherii
\nelvetieni au inceput sa predea autoritatilor americane numele
\nclientilor bogati, unii experti sustin ca oamenii cu stare prefera
\nacum o investitie ce poate fi cu usurinta ascunsa de ochii ageri ai
\ninspectorilor fiscali. “In Europa, oamenii vor aurul in forma
\nfizica, sa-l aiba, fara niciun document”, spune Bernhard
\nSchnellmann, director pentru serviciile de metale pretioase la
\nArgor-Heraeus. Adeseori, compania nu cunoaste destinatia finala a
\nlingourilor pe care le produce, doar identitatea bancii din Z\u00fcrich
\nsau Londra ce se ocupa de comanda.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Regiunea din jurul Mendrisio e impanzita de zeci de ani de
\nfabrici si ateliere de prelucrare a aurului, profitand atat de
\nproximitatea nordului Italiei – cu o traditie indelungata in
\ngiuvaergerie si cu mana de lucru ieftina, cat si de reputatia
\nElvetiei de stabilitate financiara si discretie. Guvernul elvetian
\na pus si el umarul la sprijinirea industriei, oferind certificate
\npentru puritatea aurului si reglementand cu minutiozitate
\ndomeniul.
\nUnul dintre lingourile de 100 de grame produse aici abia iti incape
\nin palma, avand raceala specifica a unui metal ce poarta eticheta
\nde 3.500 de dolari. Lingoul standard, de 12,5 kilograme, pe de alta
\nparte, este un monstru, iti da peste cap atat incheietura mainii,
\ncat si imaginatia: un singur lingou e mai scump decat un apartament
\nin Manhattan.<\/p>\n
Desi India este acum un consumator de metal pretios pentru
\nbijuterii mai mare decat Italia, regiunea aceasta si-a pastrat
\nstatutul distinctiv de atelierul de aur al lumii, minereul venind
\ndin Africa de Sud alaturi de bratarile vechi si colierele trimise
\nla topit. “Daca-i dai cuiva o tona de aur, nu trebuie sa-ti fie
\nteama pentru ea in Elvetia”, spune Oberli, directorul executiv de
\nla Argor-Heraeus. Eficienta, o alta virtute elvetiana, si viteza
\nsunt esentiale in domeniul aurarilor, pentru ca preturile se
\nschimba repede, iar cumparatorul si vanzatorul vor sa profite de
\nmoment, spune Oberli. “Tot cat intra aici trebuie sa iasa si
\nafara”, spune el. “Nu e materialul nostru.”<\/p>\n
Probabil ca din aceasta cauza breasla aurarilor este secretoasa,
\ndiscretia verbala facand la fel de mult parte din cultura
\nindustriei ca si peretii inalti de beton din jurul Argor-Heraeus
\nsau ca detectoarele de metale prin care trec muncitorii in drum
\nspre casa in fiecare zi. “Toata lumea se teme ca vine cineva si le
\nvaneaza clientii”, spune Oberli. “Bancile nu vor ca noi sa stim.”
\nEl e circumspect cu privire la clientii intempestivi si accepta
\nlivrari doar de la minele ce pot proba provenienta minereului,
\ntemandu-se de “aurul patat de sange”, cel extras din zonele
\ncontrolate de rebeli din Africa si din alte parti ale lumii.
\nArgor-Heraeus are grija ca nici cea mai mica farama de aur sa nu
\ndispara in timpul rafinarii. Praful de aur de pe pantofii
\nvizitatorilor si ai muncitorilor este colectat de covorase speciale
\natunci cand ei pleaca. {i in fiecare an, salopetele purtate de
\nangajati in timpul proceselor de productie sunt arse ca sa
\nrecupereze si cele mai mici particule.<\/p>\n
La aeroportul din Z\u00fcrich, unde sunt seifuri speciale pentru
\npastrarea aurului, transporturile de bijuterii ajung zilnic cu
\nprimele zboruri de dimineata, dupa care parcurg o calatorie
\nintortocheata, de trei ore, prin munti, in camioane atent pazite.
\nDupa ce bijuteriile sunt descarcate, lingourile dispuse ordonat pe
\ncoridoarele stramte de la Argor-Heraeus sunt trimise la Z\u00fcrich in
\naceleasi camioane. “Camionul nu se intoarce niciodata gol”, spune
\nOberli. “Timpul este foarte important tocmai pentru ca valoarea
\nmaterialului este atat de mare.”<\/p>\n
Oberli este increzator ca pastoreste o afacere care, chiar in
\ntoiul uneia dintre cele mai nefaste perioade economice ale
\nultimului secol, a evitat recesiunea si si-a mentinut interesul in
\nochii investitorilor. “Aurul este o investitie de circa 6.000 de
\nani. Cand nu mai au alternativa, oamenii tot la el se
\nintorc.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti, aurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele bugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au continuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie, generand temeri cu privire la o noua bula a activelor, care va exploda in cele din urma.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[286,9788,7457],"class_list":["post-15624","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-aur","tag-cotatii","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15624","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15624"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35706,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15624\/revisions\/35706"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}