{"id":15621,"date":"2009-11-24T22:00:00","date_gmt":"2009-11-24T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15621"},"modified":"2026-04-02T14:41:34","modified_gmt":"2026-04-02T14:41:34","slug":"curiozitati-si-bizarerii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15621","title":{"rendered":"Curiozitati si bizarerii"},"content":{"rendered":"<p>Tot Mario Praz insa lasa sa se intrevada cum se pot citi rapid<br \/>\nsi cu emotie si unele cataloage neinteresante. Or, daca poate<br \/>\nexista un catalog putin interesant continand doar editii minore ale<br \/>\nlui Dante, pandecte sau opere de teologi contrareformisti, celui<br \/>\npasionat ii par extrem de interesante cataloagele numite in<br \/>\nlimbajul librarilor &#8220;Varia e Curiosa&#8221;, ce inventariaza opere ale<br \/>\nunor literati nebuni, vizionari, genii pe buna dreptate neintelese<br \/>\nsi disparute din toate bibliografiile, din numeroase si legitime<br \/>\nmotive.<\/p>\n<p>Cataloagele de acest soi apar continuu, mai ales in Franta, si<br \/>\nnu rezist tentatiei de a rasfoi impreuna cu bunii mei cititori<br \/>\nrecentul &#8220;Livres curieux et bizarres&#8221; editat de Libraires Associes<br \/>\n(si pentru a uita macar pentru putina vreme de tristetile din<br \/>\npaginile de actualitate ale ziarelor).<\/p>\n<p>Printre operele cu intentii indubitabil serioase gasesc un<br \/>\ntratat despre geamatul porumbitei cardinalului Bellarmino (da, cel<br \/>\nal lui Galileo), unul despre localizarea paradisului terestru al<br \/>\nlui Huet (care il plaseaza la Basra, in dezacord cu o intreaga<br \/>\ntraditie ce il dorea in Extremul Orient &#8211; si astfel intelegem ce<br \/>\nintentiona Bush invadand Irakul), opera lui Pierre Sindico despre<br \/>\nimobilitatea Terrei (1878), si descopar ca Ricciotto Canudo,<br \/>\ncunoscut de mine doar ca un serios teoretician al cinema-ului (si<br \/>\ninventator al definitiei &#8220;a saptea arta&#8221;), a fost erou de razboi si<br \/>\ns-a ocupat cu Metafizica Muzicala a Civilizatiilor.<\/p>\n<p>Nu lipseste o sectiune intreaga despre limbile materne ale<br \/>\nAntichitatii, precum limba vorbita de Adam (druidica, potrivit lui<br \/>\nJohn Cleland, 1776), basca (atribuita populatiei Cham de Pedro<br \/>\nNada, 1885), ca sa nu mai vorbesc de limbile artificiale precum<br \/>\n&#8220;Langue Bleue&#8221; a lui Bollak, 1900, &#8220;Sillabayre&#8221; din Jallais, de la<br \/>\n1923, cu instructiuni pentru functionarea unei masini de citit<br \/>\n(sic!), Codul napoleonian pus in versuri de un Anonim in 1811 sau<br \/>\nopera unui anume Radiguel, &#8220;Civilizatia primitiva regasita cu toate<br \/>\narhivele sale in Paradisul terestru in tara Edenului sau<br \/>\nBritania&#8221;.<\/p>\n<p>Trecand la alte teme, as fi tentat sa citesc &#8220;Viata sexuala a<br \/>\nlui Robinson Crusoe&#8221; de Michel Gall (1977), unde se subliniaza cu<br \/>\ncata satisfactie ilustrul naufragiat l-ar fi descoperit pe Vineri<br \/>\nmult mai cooperant decat caprele &#8211; fiindca veni vorba, cartea in<br \/>\nprima editie a fost pusa sub sechestru judiciar. Catalogul anunta<br \/>\nca excitanta antologia sado-masochismului (inveselita de gravuri ce<br \/>\nnu lasa loc imaginatiei) &#8220;De sanctorum martyrum cruciatibus&#8221; de<br \/>\nAntonius Gallonius (1602), unde piosul pretext ar fi acela de<br \/>\ndocumentare a chinurilor suportate de martiri. Mai putin fidel<br \/>\ncronicilor sfinteniei este recentul &#8220;Sex in Smurfenland&#8221; (1980),<br \/>\nnimic altceva decat o revizitare a Strumfilor in cheie pornografica<br \/>\n-, iar catalogul anunta ca nu trebuie sa ne preocupe faptul ca<br \/>\ntextul este in olandeza, intrucat imaginile sunt foarte<br \/>\nsugestive.<\/p>\n<p>Un doctor Brennus, in &#8220;L&#8217;acte bref&#8221; (1907), se dezlantuie pe<br \/>\ntema incontinentei spasmodice, iar de la parintele Sinistrari<br \/>\nd&#8217;Ameno (inchizitor din secolul al XVII-lea) ne-a ramas &#8220;De la<br \/>\ndemonialita&#8221;, considerata insa de mai multi bibliofili un fals<br \/>\n(inspirat de celebrul bibliofil Paul Lacroix, apoi scris in 1875 de<br \/>\nIsidore Liseux), publicat pentru a atata curiozitatea bolnavicioasa<br \/>\na cititorilor epocii cu privire la intalnirile sexuale intre femei<br \/>\nsi demoni. Acum vad insa ca Sinistrari a fost si autorul unui &#8220;De<br \/>\nsodomia tractatus&#8221; (foarte apreciat si la ora actuala pe site-urile<br \/>\ngay de pe net), unde aspectul cel mai savuros ar fi teoria acestuia<br \/>\npe tema sodomiei lesbiene prin intermediul clitorisului (organ<br \/>\ndespre care parintele franciscan avea idei destul de vagi,<br \/>\nconsiderand ca ar exista doar la anumite femei, ca putea aparea la<br \/>\ntinerete si ca uneori le servea lesbienelor pentru a-si depozita<br \/>\npropria samanta intr-un alt corp feminin).<\/p>\n<p>Pentru a pune punct, gasesc traducerea in franceza (&#8220;La<br \/>\ndomination du moine&#8221;) a ceea ce trebuie sa fie &#8220;Clelia&#8221;, roman de<br \/>\nGiuseppe Garibaldi, scris (cum spune el in prefata) cu scopul de a<br \/>\naduce aminte de vitejii cazuti pe campurile de batalie, a denunta<br \/>\ntineretului italian &#8220;turpitudinile si tradarile guvernelor si ale<br \/>\npreotilor&#8221; si &#8220;in cele din urma, a supravietui cu ceea ce castig.<br \/>\nIata motivele care m-au impins sa o fac pe literatul&#8221;. Pentru cei<br \/>\ninteresati de demitizarea istoriei patriei, &#8220;Clelia&#8221; e demna de a<br \/>\nfi citita cel putin cat este si &#8220;Claudia Particella, amanta<br \/>\ncardinalului&#8221; de Benito Mussolini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pasionatul de carti antice care e Mario Praz remarca in 1931 ce placere este pentru un bibliofil lectura cataloagelor de anticariat asa cum se citesc cartile politiste. \u201cVa asigur, &#8211; zicea &#8211; ca nicio lectura nu ofera o reactie atat de rapida si emotionata precum cea a unui catalog interesant\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[87,7732],"class_list":["post-15621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-opinie","tag-umberto-eco"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35703,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15621\/revisions\/35703"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}