\nBusiness Magazin v\u0103 propune o incursiune \u00een statisticile b\u0103ncii centrale care arat\u0103 – \u00eentr-un limbaj preten\u0163ios, dar pe care vom \u00eencerca s\u0103-l explic\u0103m – unde suntem noi, rom\u00e2nii, fa\u0163\u0103 de locul \u00een care se afl\u0103 clubul select al \u0163\u0103rilor care au moneda euro. \u00cen esen\u0163\u0103, teza bancherilor centrali este c\u0103 mai \u00eent\u00e2i trebuie ca noi \u201ds\u0103 ne facem bine\u201c, pentru a ne integra \u00een acel club, \u015fi abia apoi s\u0103 a\u015ftept\u0103m unele beneficii de pe urma integr\u0103rii. Deocamdat\u0103, \u201davem colesterolul 500, nu suntem antrena\u0163i, nu \u015ftim \u00eencotro alerg\u0103m, dar pretindem s\u0103 juc\u0103m \u00een Champions League, cot la cot cu campionii europeni\u201c, au ar\u0103tat reprezentan\u0163ii b\u0103ncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a B\u0103ncilor (ARB) \u015fi Alpha Bank. Ei au precizat c\u0103 opiniile astfel prezentate nu angajeaz\u0103 \u00een niciun fel Banca Na\u0163ional\u0103, ci sunt considera\u0163ii personale, pe care le exprim\u0103 ca economi\u015fti.<\/p>\n
\nTrebuie precizat c\u0103 ace\u015fti economi\u015fti nu au avut un ton de repro\u015f sau de dojan\u0103 la adresa rom\u00e2nilor, nici ca popula\u0163ie, nici m\u0103car la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd au ar\u0103tat cele mai ample decalaje dintre Rom\u00e2nia \u015fi zona euro. Ei \u015fi-au propus doar s\u0103 prezinte un tablou de bord al Rom\u00e2niei actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale \u015fi pentru a eviden\u0163ia, astfel, ce este de f\u0103cut pentru ca adoptarea monedei euro \u201ds\u0103 nu ne sufoce\u201c.<\/p>\n
\nStatisticile BNR arat\u0103 c\u0103 \u00eentre bog\u0103ta\u015fii \u0163\u0103rii \u015fi cei mai s\u0103raci oameni, \u00een Rom\u00e2nia, se \u00eenregistreaz\u0103 decalaje de o asemenea magnitudine \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nii avu\u0163i sunt de opt ori mai boga\u0163i dec\u00e2t cei n\u0103p\u0103stui\u0163i. Acest \u201dopt\u201c este cea mai mare cifr\u0103 din Europa, unde decalajul boga\u0163i versus s\u0103raci nu trece dec\u00e2t foarte rar de cifra cinci.<\/p>\n
\nAlt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capital\u0103 \u015fi veniturile oamenilor din restul acelei \u0163\u0103ri. \u015ei aici Rom\u00e2nia se reg\u0103se\u015fte printre \u0163\u0103rile cu cele mai mari pr\u0103p\u0103stii sociale. Concret, \u00een zona Bucure\u015fti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (\u201dPIB\/capita\u201c) este de 3-4 ori mai mare dec\u00e2t \u00een provincie (pentru compara\u0163ie, \u00een Germania este invers, adic\u0103 provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari dec\u00e2t capitala). Deficite similare cu ale Rom\u00e2niei – capital\u0103 versus provincie – se mai \u00eent\u00e2lnesc doar \u00een Slovacia. \u201dRom\u00e2nia este segregat\u0103: 12% din popula\u0163ie are PIB\/capita \u00een termenii parit\u0103\u0163ii puterii de cump\u0103rare de 128% din media zonei euro, \u00een timp ce 88% din popula\u0163ie are 44% din aceast\u0103 medie\u201c, au ar\u0103tat reprezentan\u0163ii BNR.<\/p>\n
ATEN\u0162IE LA BUGETE!<\/p>\n
\nDezordinea din ograda rom\u00e2nilor se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een bugetul familiilor, dar \u015fi (mai ales) \u00een bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult dec\u00e2t producem, lucru care \u00een terminologia BNR se traduce \u00een deficitele de cont curent \u015fi bugetar. \u00cen plus, consum\u0103m din import mai mult dec\u00e2t producem \u00een plan intern, lucru care \u00eenseamn\u0103 \u201ddeficitul balan\u0163ei comerciale\u201c.<\/p>\n
\nDac\u0103 o gospod\u0103rie cheltuie\u015fte mai mult dec\u00e2t \u00eencaseaz\u0103 \u015fi – cheltuind – consum\u0103 mai mult dec\u00e2t produce, rezultatul nu poate fi altul dec\u00e2t c\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 de bani \u015fi c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o \u00eendatorare tot mai greu de suportat. Sau, \u00een termenii BNR, av\u00e2nd – simultan – \u015fi un \u201ddeficit al contului curent\u201c, \u015fi un \u201ddeficit bugetar\u201c, \u015fi un \u201ddeficit al balan\u0163ei comerciale\u201c, nu putem s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la nimic bun. Pentru compara\u0163ie, gospod\u0103riile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult dec\u00e2t \u00eencaseaz\u0103, nici nu consum\u0103 mai mult dec\u00e2t produc. Ce trebuie s\u0103 facem noi, rom\u00e2nii, pentru a ne alinia \u00een clubul euro este, a\u015fadar, evident.<\/p>\n
\nImportant este c\u0103 toate aceste deficite (de cont curent, de buget \u015fi de balan\u0163\u0103 comercial\u0103) conduc la deprecierea leului, la supra\u00eendatorarea \u0163\u0103rii, la supra\u00eenc\u0103lzirea economiei (c\u0103 \u201dne comport\u0103m ca o ma\u015fin\u0103 care tureaz\u0103 motoarele la maximum, dar nu are trac\u0163iune\u201c) \u015fi, \u00een final, la \u00eendep\u0103rtarea Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de moneda euro.<\/p>\n
\nFa\u0163\u0103 de aceste decalaje, discursul b\u0103ncii centrale este pu\u0163in diferit \u00een raport cu tezele altor organiza\u0163ii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare rom\u00e2n, \u00een ograda \u015fi \u00een bugetul lui, \u00een satul\/ora\u015ful lui, s\u0103 \u00ee\u015fi echilibreze finan\u0163ele \u015fi abia apoi s\u0103 a\u015ftepte de la clasa politic\u0103 sau de la administra\u0163ia de stat o astfel de corec\u0163ie. \u00cendeob\u015fte, rom\u00e2nii a\u015fteapt\u0103 ca administra\u0163ia s\u0103-\u015fi corecteze deficitele \u015fi abia apoi gopod\u0103riile s\u0103 urmeze acest exemplu, local sau na\u0163ional.<\/p>\n
\n\u00centr-una dintre prezent\u0103rile bancherilor centrali s-a ar\u0103tat c\u0103 deficitul balan\u0163ei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explica\u0163ia a fost nu doar aceea c\u0103 import\u0103m cu 8 miliarde de euro mai mult dec\u00e2t export\u0103m, ci \u015fi c\u0103 oferta intern\u0103 a fost dep\u0103\u015fit\u0103 cu 8 miliarde de euro de cererea intern\u0103, lucru care a \u00eenceput deja s\u0103 se vad\u0103 \u015fi \u00een cursul valutar (ceea ce ar trebui s\u0103 ne pun\u0103 \u00een alert\u0103).<\/p>\n
<\/p>\n
\nVECHEA POVESTE A INFRASTRUCTURII…<\/p>\n
\nDe\u015fi este arhicunoscut\u0103, vechea poveste a st\u0103rii infrastructurii din Rom\u00e2nia a fost trecut\u0103 \u00een revist\u0103 \u015fi de bancherii centrali, acest lucru pentru c\u0103 infrastructurile de transport reprezint\u0103 una dintre principalele fr\u00e2ne \u015fi \u00een calea dezvolt\u0103rii Rom\u00e2niei, dar \u015fi \u00een calea trecerii noastre la euro. Din concluzia reprezentan\u0163ilor BNR reiese c\u0103 \u201d\u00een Rom\u00e2nia avem doar c\u00e2teva sute de kilometri de c\u0103i de transport (autostr\u0103zi, c\u0103i ferate, canale navigabile etc.), \u00een timp ce \u00een zona euro acest indicator se apropie de pragul a 2.000 de kilometri.<\/p>\n
\nLa nivel institu\u0163ional, principalele fr\u00e2ne \u00een calea trecerii noastre la euro depind de urm\u0103torii indicatori: libertatea de expresie \u015fi asociere, controlul corup\u0163iei, eficien\u0163a guvern\u0103rii, stabilitatea politic\u0103, domnia legii \u015fi calitatea reglement\u0103rilor. \u00cen afar\u0103 de libertatea de asociere \u015fi de expresie, la cei mai mul\u0163i dintre ceilal\u0163i indicatori Rom\u00e2nia se afl\u0103 la cel mult jum\u0103tate din valorile zonei euro, mai arat\u0103 datele prezentate la seminarul EU-COFILE.<\/p>\n
\nDomeniile cele mai r\u0103mase \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de zona euro ar fi, pe l\u00e2ng\u0103 infrastructur\u0103, urm\u0103toarele: s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar, inovare, gradul de sofisticare a afacerilor, eficien\u0163a pie\u0163elor \u015fi preg\u0103tirea tehnologic\u0103 sau calitatea institu\u0163iilor. De unde, bine\u00een\u0163eles, tragem concluzia c\u0103 acestea ar trebui s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 prioritate \u00een reformele necesare pentru trecerea la euro.<\/p>\n
\nExist\u0103, \u00een opinia reprezentan\u0163ilor BNR, \u015fi domenii \u00een care st\u0103m chiar mai bine dec\u00e2t \u0163\u0103rile din zona euro: randamentul muncii \u015fi capacitatea infrastructurii de accesare a internetului. Dar, pe de-o parte, randamentul muncii scade pe m\u0103sura cre\u015fterilor salariale (\u201daccelerarea costului muncii este mai rapid\u0103 dec\u00e2t a productivit\u0103\u0163ii\u201c \u00een terminologia oficial\u0103), iar de cealalt\u0103 parte \u201dpe autostr\u0103zile internetului circul\u0103m mai mult pentru a posta pisicu\u0163e pe Facebook\u201c \u00een loc s\u0103 utiliz\u0103m aceast\u0103 facilitate pentru dezvoltarea afacerilor.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii BNR au amintit, \u00een acest context, exemplul Estoniei, care \u015fi-a digitalizat administra\u0163ia public\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t doar trei opera\u0163iuni din via\u0163a social\u0103 mai necesit\u0103 prezen\u0163a fizic\u0103 a cet\u0103\u0163eanului la locul aviz\u0103rii: c\u0103s\u0103toria, eliberarea c\u0103r\u0163ii de identitate \u015fi achizi\u0163ia unui bun imobil. \u201dNici m\u0103car la na\u015ftere nu este necesar\u0103 prezen\u0163a cet\u0103\u0163eanului, pentru c\u0103 doctorul trimite prim\u0103riei pe mail toate datele nou-n\u0103scutului, iar aceasta elibereaz\u0103 certificatul de na\u015ftere, av\u00e2nd deja \u00eenregistrate \u015fi datele p\u0103rin\u0163ilor\u201c, au exemplificat reprezentan\u0163ii b\u0103ncii centrale. Cum era de a\u015fteptat, digitalizarea administra\u0163iei publice din Estonia a propulsat \u0163ara baltic\u0103 direct \u00een clubul select al zonei euro.<\/p>\n
CE AR FI DE F\u0102CUT<\/p>\n
\n\u201dRom\u00e2nia are actualmente, \u00een medie, venituri mult prea mici raportate at\u00e2t la media zonei euro, c\u00e2t \u015fi la veniturile \u0163\u0103rilor membre ale zonei euro \u00een momentul preader\u0103rii lor. Rom\u00e2nia este segregat\u0103 mai mult dec\u00e2t majoritatea \u0163\u0103rilor membre ale zonei euro, exist\u00e2nd o mare diferen\u0163\u0103 de venituri \u00eentre regiunea Capitalei \u015fi restul \u0163\u0103rii, explicabil\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin distribu\u0163ia investi\u0163iilor \u015fi a credit\u0103rii\u201c, au mai ar\u0103tat reprezentan\u0163ii b\u0103ncii centrale.<\/p>\n
\nDe asemenea, \u201ddistribu\u0163ia investi\u0163iilor concentrat\u0103 \u00een regiunea Capitalei \u015fi nivelul intermedierii financiare mult mai ridicat este determinat\u0103 nu at\u00e2t de un nivel superior al randamentului muncii \u00een regiunea Capitalei, c\u00e2t de un nivel superior de educa\u0163ie, o structur\u0103 economic\u0103 orientat\u0103 spre servicii, un nivel al digitaliz\u0103rii economiei mai ridicat, o \u00eenzestrare cu resurse de munc\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnologie superioare \u015fi o densitate mai mare a infrastructurii\u201c, au mai spus economi\u015ftii.<\/p>\n
\nC\u0103 s\u0103 recupereze decalajul de venituri fa\u0163\u0103 de zona euro, \u201dRom\u00e2nia trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o \u0163ar\u0103 investi\u0163ionabil\u0103, care \u00een opinia noastr\u0103 se rezum\u0103 la p\u0103strarea randamentului muncii ridicat fa\u0163\u0103 de randamentul zonei euro, recuperarea decalajului institu\u0163ional \u015fi recuperarea decalajului de competitivitate care o desparte de zona euro\u201c, au concluzionat reprezentan\u0163ii BNR.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru a adopta moneda euro, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi atenueze decalajele economice \u015fi sociale, iar rom\u00e2nii s\u0103 dea dovad\u0103 de solidaritate, s\u0103-\u015fi fac\u0103 ordine \u00een propriile afaceri \u015fi s\u0103 munceasc\u0103 mai eficient, au ar\u0103tat, la Sinaia, reprezentan\u0163ii la v\u00e2rf ai B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR).<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[9811,9060,81,236,20170,4124,185,74,5607,283,13250,246,411,21448,373,362,13982,26679,9061,7606,22419,7383,80,9789,173,98,19014,17502,32958,6909,13242],"class_list":["post-155701","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-administratie","tag-adoptare","tag-afaceri","tag-banca","tag-banca-centrala","tag-bancheri","tag-bnr","tag-buget","tag-capitala","tag-cheltuieli","tag-club","tag-crestere","tag-deficit","tag-dovada","tag-eficienta","tag-infrastructura","tag-integrare","tag-moneda-euro","tag-moneda-unica","tag-munca","tag-ordine","tag-prezentare","tag-refuz","tag-reprezentanti","tag-romani","tag-romania","tag-sinaia","tag-solidaritate","tag-trecere","tag-venituri","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/155701","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=155701"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/155701\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=155701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=155701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=155701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}